ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2251/2012

Asupra recursului penal

de față :

Prin sentința penală

nr. 88 din 14 decembrie 2011a

Tribunalului Galați, secția penală, a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea

de revizuire formulată de revizuientul M.I. împotriva sentinței penale nr. 79/2010

pronunțată de Tribunalul Galați, secția penală, în Dosarul nr. 5844/121/2009.

Pentru a

pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că motivele invocate de

revizuient, care a avut calitatea de parte civilă în cauza a cărei revizuire o

solicită, respectiv greșita soluție dată laturii civile a cauzei și

declarațiile mincinoase date de doi martori audiați în cauză (acest ultim

aspect neprobat în vreun fel), nu se încadrează în motivele legale prev. de art.

394 lit. a) - e) C. proc. pen., astfel încât cererea de revizuire este

inadmisibilă, concluziile Parchetului de pe lângă Tribunalul Galați, formulate

conform art. 397-399 C. proc. pen., fiind similare.

În concret, s-a constatat că motivul privind soluționarea greșită a

laturii civile a cauzei nu constituie un argument legal de revizuire a unei

hotărâri penale.

Totodată, s-a

reținut că susținerile revizuientului referitoare la „martorii mincinoși"

nu a fost dovedită, revizuientul nefacând dovada „mărturiilor mincinoase"

cu o hotărâre penală de condamnare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.

260 C. pen.

Apelul

declarat de revizuientul Medeleanu Ion

împotriva acestei hotărâri a

fost respins,

ca nefondat, prin Decizia penală nr. 30 din 10 februarie 2012 a Curții de

Apel

Galați, secția penală și pentru cauze cu minori.

Argumentele

avute în vedere de instanța de apel au vizat faptul că motivul invocat de

revizuient privind greșita soluționare a laturii civile a cauzei nu constituie

o cauză de admitere a cererii de revizuire întrucât vizează fondul cauzei,

în timp ce al doilea motiv invocat, respectiv

existența unor mărturii mincinoase, nu

poate fi luat în considerare

întrucât revizuientul nu a făcut dovada acestei împrejurări printr-o hotărâri

de condamnare a martorilor pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 260

C. pen.

Împotriva

acestei ultime decizii,

în

termen legal, a declarat recurs revizuentul M.I.

Recurentul

revizuient nu și-a motivat calea de atac, la termenul de dezbateri

din 26 iunie 2012, apărătorul desemnat din oficiu

pentru acesta solicitând admiterea

recursului, casarea hotărârilor

atacate, iar în rejudecare, admiterea cererii de revizuire formulată de

condamnat.

Examinând

hotărârile atacate prin prisma criticilor formulate, Înalta Curte constată că

recursul nu este fondat pentru următoarele considerente:

Potrivit

disp. art. 393 si art. 394 C. proc. pen., pot face obiectul revizuirii hotărârile

penale ramase definitive, revizuirea putând fi ceruta numai în următoarele

cazuri: a) s-au descoperit fapte sau împrejurări noi ce nu au fost cunoscute de

instanța la soluționarea cauzei; b) un martor, un expert sau un

interpret a săvârșit infracțiunea de mărturie

mincinoasa în cauza a cărei revizuire se

cere; c) un înscris care a

servit ca temei al hotărârii a cărei revizuire se cere a fost

declarat fals; d) un membru al completului de

judecata, procurorul ori persoana care a efectuat acte de cercetare penala a

comis o infracțiune în legătura cu aceeași cauza

penala; e) când doua

sau mai multe hotărâri judecătorești definitive nu se pot concilia.

În argumentarea

cererii de revizuire ce face obiectul cauzei pendinte, revizuientul M.I. a

invocat greșita soluție dată laturii civile a cauzei prin sentința penală nr. 79/2010

a pronunțată de Tribunalul Galați, secția penală, în Dosarul nr. 5844/121/2009

și declarațiile mincinoase date de doi martori audiați în aceeași cauză.

Dat fiind

obiectul aspectelor invocate de revizuient și natura acestora, se constată că,

în mod just, instanța de fond a apreciat că acestea nu se regăsesc în categoria

motivelor pentru care se poate solicita revizuirea unei hotărâri.

Astfel,

greșita soluție dată laturii civile a cauzei nu se încadrează în niciuna dintre

ipotezele prev. de art. 394 C. proc. pen., constituind o critică care poate fi.

valorificată într-o cale ordinară de atac, iar nu într-o cale extraordinară de

atac cum este revizuirea.

Deopotrivă, nici cel de-al doilea motiv invocat de revizuent nu se

încadrează în

cazurile

prevăzute art. 394 C. proc. pen. întrucât potrivit disp. art. 395 alin. (1) C.

proc. pen., cazurile de revizuire prevăzute la lit. b) se dovedesc prin

hotărâre judecătoreasca sau prin ordonanța procurorului, daca prin acestea s-a

dispus asupra fondului, Doar în ipoteza în care aceste organe nu au putut

examina fondul cauzei, situațiile menționate se constata în procedura de

revizuire, nefiind însă căzui în speța întrucât răspunderea penala nu este

prescrisa.

Prin urmare,

cum niciuna dintre cele două aspecte invocate de revizuent nu se încadrează în

niciunul dintre cazurile de revizuire expres și limitativ prevăzute de art. 394

C. proc. pen., se constată că cererea de revizuire formulată de revizuientul M.I.

este inadmisibilă, hotărârile pronunțate în fond și apel dovedindu-se a fi

temeinice și legale.

În acest sens

a statuat și Înalta Curte de Casație și Justiție, secțiile unite, care, prin

Decizia nr. 60 din 24 septembrie 2007, publicată în M. Of., Partea I nr. 574

din 30 iulie 2008 dată în recurs în interesul legii, a stabilit că

"cererea de revizuire care se îniem.eiază pe

alte motive decât cazurile prevăzute de

art. 394 C. proc. pen. este

inadmisibilă".

În consecință,

pentru considerentele prezentate, Înalta Curte, în temeiul

art. 385

1,

pct. 1 lit. b) C. proc. pen.,

va respinge, ca nefondat, recursul declarat

de revizuentul M.I.

împotriva Deciziei penale nr. 30 din 10 februarie 2012 a Curții de Apel Galați,

secția penală și pentru cauze cu minori.

Văzând și

dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELE

LEGII

D E C I D E

Respinge,

ca nefondat, recursul declarat de revizuentul condamnat M.I. împotriva Deciziei

penale nr. 30 din 10 februarie 2012 a Curții de Apel Galați, secția penală și

pentru cauze cu minori.

Obligă

recurentul condamnat la plata sumei de 300 lei cheltuieli

judiciare către stat, din câte și 100 lei,

reprezentând onorariul pentru apărarea

din oficiu, se va avansa din

fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată, în

ședință publică., azi 26 iunie 2012.