ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2251/2012

Asupra recursului penal de față : Prin sentința penală nr. 88 din 14 decembrie 2011a Tribunalului Galați, secția penală, a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuientul M.I. împotriva sentinței penale nr. 79/2010 pronunțată de Tribunalul Galați, secția penală, în Dosarul nr. 5844/121/2009. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că motivele invocate de revizuient, care a avut calitatea de parte civilă în cauza a cărei revizuire o solicită, respectiv greșita soluție dată laturii civile a cauzei și declarațiile mincinoase date de doi martori audiați în cauză (acest ultim aspect neprobat în vreun fel), nu se încadrează în motivele legale prev. de art. 394 lit. a) - e) C. proc.

pen., astfel încât cererea de revizuire este inadmisibilă, concluziile Parchetului de pe lângă Tribunalul Galați, formulate conform art. 397-399 C. proc. pen., fiind similare. În concret, s-a constatat că motivul privind soluționarea greșită a laturii civile a cauzei nu constituie un argument legal de revizuire a unei hotărâri penale. Totodată, s-a reținut că susținerile revizuientului referitoare la „martorii mincinoși" nu a fost dovedită, revizuientul nefacând dovada „mărturiilor mincinoase" cu o hotărâre penală de condamnare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 260 C. pen. Apelul declarat de revizuientul Medeleanu Ion împotriva acestei hotărâri a fost respins, ca nefondat, prin Decizia penală nr. 30 din 10 februarie 2012 a Curții de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori.

Argumentele avute în vedere de instanța de apel au vizat faptul că motivul invocat de revizuient privind greșita soluționare a laturii civile a cauzei nu constituie o cauză de admitere a cererii de revizuire întrucât vizează fondul cauzei, în timp ce al doilea motiv invocat, respectiv existența unor mărturii mincinoase, nu poate fi luat în considerare întrucât revizuientul nu a făcut dovada acestei împrejurări printr-o hotărâri de condamnare a martorilor pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 260 C. pen. Împotriva acestei ultime decizii, în termen legal, a declarat recurs revizuentul M.I. Recurentul revizuient nu și-a motivat calea de atac, la termenul de dezbateri din 26 iunie 2012, apărătorul desemnat din oficiu pentru acesta solicitând admiterea recursului, casarea hotărârilor atacate, iar în rejudecare, admiterea cererii de revizuire formulată de condamnat.

Examinând hotărârile atacate prin prisma criticilor formulate, Înalta Curte constată că recursul nu este fondat pentru următoarele considerente: Potrivit disp. art. 393 si art. 394 C. proc. pen., pot face obiectul revizuirii hotărârile penale ramase definitive, revizuirea putând fi ceruta numai în următoarele cazuri: a) s-au descoperit fapte sau împrejurări noi ce nu au fost cunoscute de instanța la soluționarea cauzei; b) un martor, un expert sau un interpret a săvârșit infracțiunea de mărturie mincinoasa în cauza a cărei revizuire se cere; c) un înscris care a servit ca temei al hotărârii a cărei revizuire se cere a fost declarat fals; d) un membru al completului de judecata, procurorul ori persoana care a efectuat acte de cercetare penala a comis o infracțiune în legătura cu aceeași cauza penala; e) când doua sau mai multe hotărâri judecătorești definitive nu se pot concilia.

În argumentarea cererii de revizuire ce face obiectul cauzei pendinte, revizuientul M.I. a invocat greșita soluție dată laturii civile a cauzei prin sentința penală nr. 79/2010 a pronunțată de Tribunalul Galați, secția penală, în Dosarul nr. 5844/121/2009 și declarațiile mincinoase date de doi martori audiați în aceeași cauză. Dat fiind obiectul aspectelor invocate de revizuient și natura acestora, se constată că, în mod just, instanța de fond a apreciat că acestea nu se regăsesc în categoria motivelor pentru care se poate solicita revizuirea unei hotărâri. Astfel, greșita soluție dată laturii civile a cauzei nu se încadrează în niciuna dintre ipotezele prev. de art. 394 C. proc. pen., constituind o critică care poate fi.

valorificată într-o cale ordinară de atac, iar nu într-o cale extraordinară de atac cum este revizuirea. Deopotrivă, nici cel de-al doilea motiv invocat de revizuent nu se încadrează în cazurile prevăzute art. 394 C. proc. pen. întrucât potrivit disp. art. 395 alin. (1) C. proc. pen., cazurile de revizuire prevăzute la lit. b) se dovedesc prin hotărâre judecătoreasca sau prin ordonanța procurorului, daca prin acestea s-a dispus asupra fondului, Doar în ipoteza în care aceste organe nu au putut examina fondul cauzei, situațiile menționate se constata în procedura de revizuire, nefiind însă căzui în speța întrucât răspunderea penala nu este prescrisa. Prin urmare, cum niciuna dintre cele două aspecte invocate de revizuent nu se încadrează în niciunul dintre cazurile de revizuire expres și limitativ prevăzute de art. 394 C. proc.

pen., se constată că cererea de revizuire formulată de revizuientul M.I. este inadmisibilă, hotărârile pronunțate în fond și apel dovedindu-se a fi temeinice și legale. În acest sens a statuat și Înalta Curte de Casație și Justiție, secțiile unite, care, prin Decizia nr. 60 din 24 septembrie 2007, publicată în M. Of., Partea I nr. 574 din 30 iulie 2008 dată în recurs în interesul legii, a stabilit că "cererea de revizuire care se îniem.eiază pe alte motive decât cazurile prevăzute de art. 394 C. proc. pen. este inadmisibilă". În consecință, pentru considerentele prezentate, Înalta Curte, în temeiul art. 385 1, pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de revizuentul M.I.

împotriva Deciziei penale nr. 30 din 10 februarie 2012 a Curții de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori. Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE

MOTIVE ÎN NUMELE LEGII D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de revizuentul condamnat M.I. împotriva Deciziei penale nr. 30 din 10 februarie 2012 a Curții de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori. Obligă recurentul condamnat la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare către stat, din câte și 100 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată, în ședință publică., azi 26 iunie 2012.