ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1485/2014

Deliberând asupra

conflictului negativ de competență, din examinarea actelor și lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul

Judecătoriei Vaslui la data de 7 iunie 2013, contestatorul B.I.M. a solicitat, în

contradictoriu cu intimata Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Iași,

pe calea contestației la executare, anularea formelor de executare constând în adresa

de înființare a popririi din data de 13 mai 2013 și a titlurilor executorii individualizate

în conținutul actului de executare sus citat.

În motivarea cererii,

contestatorul a susținut că nu are cunoștință despre existența în sarcina sa a debitelor

evidențiate în adresa de înființare a popririi menționată, că nu mai funcționează

ca persoană fizică autorizată din anul 2003 și că parte din titlurile executorii

au făcut obiectul altei contestații la executare, în cadrul dosarului înregistrat

pe rolul Judecătoriei Botoșani, Dosar nr. 1131/193/2011, cauza fiind soluționată

conform sentinței civile nr. 2668 din 27 aprilie 2011, fiind admisă contestația

la executare formulată de contestatorul din prezenta cauză.

Contestația la

executare nu a fost motivată în drept.

Pârâta Direcția

Generală Regională a Finanțelor Publice Iași a depus întâmpinare prin care a invocat

excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Vaslui, arătând că în judecarea

cererii competentă este Judecătoria Botoșani, întrucât actele de executare au fost

emise de Administrația Județeană a Finanțelor Publice Botoșani în calitate de organ

de'executare aflat în circumscripția acesteia.

Prin sentința

civilă nr. 3589 din 6 noiembrie 2013, Judecătoria Vaslui a admis excepția necompetenței

sale teritoriale invocată de intimata Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice

Iași și a declinat competența de soluționare a contestației la executare în favoarea

Judecătoriei Botoșani, reținându-se, în esență, că față de obiectul cererii, contestație

la executare împotriva actelor de executare silită și avându-se în vedere că actele

de executare silită contestate în prezenta cauză au fost emise și puse în executare

de intimata Administrația Județeană a Finanțelor Publice Botoșani, ca organ de executare,

prin indisponibilizarea veniturilor bănești realizate de contestator de la terțul

poprit SC M.C. SRL Vaslui, conform adresei de înființare a popririi din 13 mai 2013

și a titlurilor executorii individualizate în conținutul actului de executare, competența

teritorială de soluționare a cauzei aparține instanței în circumscripția căreia

își are sediul organul de executare, respectiv Judecătoria Botoșani.

Dosarul a fost

înregistrat pe rolul Judecătoriei Botoșani în data de 20 decembrie 2013, sub

nr. 4010/333/2013.

Prin sentința

civilă nr. 1478 din 19 februarie 2014, Judecătoria Botoșani, secția civilă, a admis

excepția necompetenței sale teritoriale invocată de instanță din oficiu și, pe cale

de consecință a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe contestatorul

B.I.M., în contradictoriu cu intimata Agenția Națională de Administrare Fiscală,

Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Iași cu domiciliul ales pentru

comunicarea actelor de procedură la Administrația Județeană a Finanțelor Publice

Botoșani, și terțul poprit SC M.C. SRL Vaslui, în favoarea Judecătoriei Vaslui,

potrivit prevederilor art. 172 alin. (4) din O.G. nr. 92/2003 privind C. proc. fisc.,

republicată, art. 2 alin. (3) C. proc. fisc., raportat la art. 713 alin. (1) și

art. 650 alin. (1) C. proc. civ.

Constatându-se

ivit conflictul negativ de competență, dosarul a fost înaintat Înaltei Curți de

Casație și Justiție pentru pronunțarea regulatorului de competență.

Înalta Curte,

reține că existența unui conflict negativ de competență între cele două instanțe,

care se declară deopotrivă necompetente de a judeca aceeași pricină, în temeiul

dispozițiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ. adoptat prin Legea nr. 134/2010,

va pronunța regulatorul de competență, stabilind în favoarea Judecătoriei Vaslui

competența teritorială de soluționare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Înalta Curte constată

că, creditoarea Admistrația Județeană a Finanțelor Publice Botoșani, ca organ de

executare, a demarat executarea și a procedat la indisponibilizarea veniturilor

bănești realizate de contestatorul B.I.M., de la terțul poprit SC M.C. SRL Vaslui,

conform adresei de înființare a popririi din 13 mai 2013 și a titlurilor executorii

individualizate în conținutul actului de executare.

Împotriva acestei

executări silite, respectiv împotriva adresei de înființare a popririi din 13

mai 2013 și a titlurilor executorii individualizate în cuprinsul actului de executare

sus menționat, a fost formulată de către contestatorul debitor B.I.M. prezenta contestație

la executare.

Conform prevederilor

art. 172 alin. (1) și alin. (3) C. proc. fisc., persoanele interesate pot face contestație

împotriva oricărui act de executare efectuat cu încălcarea prevederilor codului

de către organele de executare, precum și în cazul în care aceste organe refuză

să îndeplinească un act de executare în condițiile legii.

Contestația poate

fi făcută și împotriva titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea,

în cazul în care acest titlu nu este o hotărâre dată de o instanță judecătorească

sau de alt organ jurisdicțional și dacă pentru contestarea lui nu există o altă

procedură prevăzută de lege, iar conform alin. (4), din același act normativ, contestația

se introduce la instanța judecătorească competentă și se judecă în procedură de

urgență.

Art. 2 alin.

(3) C. proc. fisc., arată că unde prezentul cod nu dispune se aplică prevederile

C. proc. civ.

Potrivit art.

650 alin. (1) C. proc. civ. adoptat prin Legea nr. 134/2010, instanța de executare

este judecătoria în circumscripția căreia se află sediul executorului judecătoresc

care face executarea, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. Conform

alin. (2) al aceluiași articol, instanța de executare soluționează contestațiile

la executare.

Totodată, potrivit

art. 713 alin. (1) din noul C. proc. civ., contestația se introduce la instanța

de executare.

Instanța de executare,

este definită de art. 650 din noul C. proc. civ., ca fiind cea în a cărei circumscripție

se află biroul executorului judecătoresc, dar care dispoziții nu sunt aplicabile

în speță întrucât, potrivit art. 3 din Legea nr. 76/2012, pentru punerea în aplicare

a Legii nr. 134/2010, dispozițiile C. proc. civ. se aplică numai proceselor și executărilor

silite începute după intrarea acestuia în vigoare.

Este știut că

în materie fiscală, conform art. 145 C. proc. fisc., executarea silită începe prin

comunicarea somației, însoțită de un exemplar al titlului executoriu, astfel că

față de acest aspect se reține că somațiile aferente titlurilor executorii enumerate

în cuprinsul adresei de înființare a popririi au fost comunicate între anii 2007-2012,

așadar anterior intrării în vigoare a noului C. proc. civ., or în atare situație

dispozițiile C. proc. fisc. se completează cu prevederile art. 373 alin. (2) C.

proc. civ., care prevăd că instanța de executare este judecătoria în circumscripția

căreia se va face executarea, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

Înalta Curte,

constată că în speță, executarea silită a fost demarată prin indisponibilizarea

veniturilor bănești realizate de contestator la sediul terțului poprit SC M.C.

SRL, care este în localitatea L., județul Vaslui, în raza de competență a Judecătoriei

Vaslui, de altfel unde se află și domiciliul contestatorului.

Așa fiind, în

raport de considerentele expuse, avându-se în vedere norma legală imperativă menționată

ce reglementează un caz de competență teritorială exclusivă, de la care nu sunt

permise derogări, văzând și dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ. adoptat

prin Legea nr. 134/2010, Înalta Curte urmează a stabili competența de soluționare

a cererii formulată de contestatorul B.I.M. în favoarea Judecătoriei Vaslui.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența

de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Vaslui.

Definitivă.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi 10 aprilie 2014.