ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1484/2014

Asupra conflictului

negativ de competență de față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul

Judecătoriei Târgu-Secuiesc, din 31 octombrie 2013, reclamanta SC P.C. SA București

în contradictoriu cu pârâta SC R. SA București a solicitat instanței ca în temeiul

art. 359 și urm. din noul C. proc. civ. să dispună efectuarea de urgență a unei

expertize de specialitate având ca obiectiv să se stabilească dacă etichetele livrate

de pârâtă sunt corespunzătoare cu standardele de calitate pe care ar trebui să le

aibă orice etichete care sunt produse în condiții normale.

În motivarea cererii,

reclamanta a arătat că în derularea raporturilor comerciale dintre părți, în luna

iulie a anului 2012 a comandat pârâtei o cantitate de 2.076.217 etichete purtând

sigla reclamantei SC P.C. SA București ce trebuiau lipite pe sticlele de 2,5 litri

de apă minerală pe care reclamanta le comercializează în realizarea obiectului său

de activitate.

Deși pârâta avea

obligația de a produce și a livra o marfă de calitate, a livrat în iulie 2012 o

primă tranșă de 867.361 etichete cu mari deficiențe calitative care au fost sesizate

la începutul primăverii anului 2013, restul etichetelor fiind refuzate la primire,

care au rămas în custodia pârâtei până în data de 10 septembrie 2013 când a solicitat

predarea acestora la punctul de lucru al reclamantei din sat C., comuna C.,

str. S., județul Covasna.

Reclamanta a arătat

că pentru a-și recupera prejudiciul printr-o acțiune în pretenții îndreptată împotriva

pârâtei este necesar ca aceste deficiențe să fie constatate printr-o expertiză de

specialitate.

În drept, au fost

invocate prevederile art. 359-art. 363 din noul C. proc. civ.

Prin sentința

civilă nr. 96 din 6 februarie 2014, Judecătoria Târgu-Secuiesc a admis excepția

necompetenței sale teritoriale invocată de pârâtă și a declinat competența de soluționare

a cererii în favoarea Judecătoriei sectorului 3 București.

Pentru a pronunța

această hotărâre instanța a reținut că alături de faptul că sediul ambelor părți

se află în București, și că în lista de experți solicitată sunt indicați ca fiind

majoritatea din București sau din zonele limitrofe, avându-se în vedere necesitatea

deplasării expertului la o distanță însemnată, precum și faptul că pe rolul Judecătoriei

sectorului 3 București se află în curs de judecată o acțiune între părțile din litigiu,

în conformitate cu prevederile art. 360 alin. (1) din noul C. proc. civ., a stabilit

competența de soluționare a prezentei cereri, în favoarea Judecătoriei sectorului

3 București.

Prin sentința

civilă nr. 3700 din 18 martie 2014, Judecătoria sectorului 3 București, secția civilă,

a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocată din oficiu de către instanță

și a declinat competența de soluționare a cauzei dintre reclamanta SC P.C. SA București

și pârâta SC R. SA București, în favoarea Judecătoriei Târgu-Secuiesc.

În temeiul

art. 133 alin. (2) din noul C. proc. civ. a constat ivit conflictul negativ de competență

și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru pronunțarea regulatorului

de competență.

Instanța a reținut

că în raport de obiectul cererii, acela de efectuare de urgență a expertizei de

specialitate care să stabilească dacă etichetele livrate sunt corespunzătoare standardelor

în domeniu, care sunt depozitate la punctul de lucru al reclamantei din localitatea

C., aflat în circumscripția Judecătoriei Târgu-Secuiesc, în temeiul art. 360 din

noul C. proc. civ., aceasta este instanța competentă.

Înalta Curte,

constatând existența unui conflict negativ de competență între cele două instanțe,

care se declară deopotrivă necompetente de a judeca aceeași pricină, în temeiul

dispozițiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ. adoptat prin Legea nr. 134/2010,

va pronunța regulatorul de competență, stabilind în favoarea Judecătoriei Târgu-Secuiesc

competența teritorială de soluționare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Astfel, se reține

că prin cererea formulată, reclamanta a solicitat instanței să dispună efectuarea

de urgență a unei expertize de specialitate având ca obiectiv să se stabilească

dacă etichetele livrate de pârâtă sunt corespunzătoare cu standardele de calitate

pe care ar trebui să le aibă orice etichete care sunt produse în condiții normale

și că acestea sunt depozitate la punctul de lucru al reclamantei din localitatea

C., care se află în circumscripția Judecătoriei Târgu-Secuiesc.

Totodată se reține

că la momentul înregistrării cererii de asigurare de dovezi la Judecătoria Târgu-Secuiesc,

pe rolul Judecătoriei sectorului 3 București nu exista un litigiu de fond prin care

reclamanta să pretindă de la pârâtă plata prejudiciului cauzat prin livrarea unor

etichete care prezentau deficiențe.

Potrivit dispozițiilor

art. 359 din noul C. proc. civ., oricine are interes să constate de urgență starea

unor bunuri ori să obțină recunoașterea unui înscris, a unui fapt sau a unui drept,

dacă este pericol ca proba să dispară ori să fie greu de administrat în viitor,

va putea cere, atât înainte, cât și în timpul procesului, administrarea acestor

probe, iar conform art. 360 din același cod, cererea se va îndrepta înainte de judecată,

la judecătoria în circumscripția căreia se află martorul sau obiectul constatării,

iar în timpul judecății, la instanța care judecă procesul în primă instanță.

Prin urmare, în

speță este aplicabilă prima teză a art. 360 din noul C. proc. civ., conform căreia

instanța competentă este judecătoria în raza căreia se află obiectul constatării,

deci Judecătoria Târgu-Secuiesc.

Este de observat

că, opoziția la executare înregistrată pe rolul Judecătoriei sectorului 3 București

la care face referire pârâta, nu constituie un proces de fond în sensul art. 360

din noul C. proc. civ., care să atragă competența de soluționare a cererii de asigurare

de dovezi în favoarea acestei instanțe, în raport de prevederilor art. 360 teza

a ll-a din noul C. proc. civ.

Așa fiind, față

de considerentele expuse și de dispozițiile art. 360 din noul C. proc. civ., care

în materia procedurii asigurării dovezilor, instituie o competență absolută, de

la care nu se poate deroga și avându-se în vedere faptul că bunurile ce constituie

obiect al constatării, respectiv etichetele sunt depozitate în punctul de lucru

al reclamantei din localitatea Cătălina care se află în circumscripția Judecătoriei

Târgu-Secuiesc, văzând și dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ. adoptat

prin Legea nr. 134/2010, Înalta Curte constată că aceasta este instanța competentă

să soluționeze cererea.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența

de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Târgu-Secuiesc.

Definitivă.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi 10 aprilie 2014.