ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1526/2010
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1526/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului de
față:
Din examinarea
lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată
pe rolul Tribunalului Ialomița, reclamanta SC R.F.F.F.C. SRL BUCUREȘTI, în
contradictoriu cu pârâta R.H.P. SRL BRAȘOV, a solicitat rezilierea contractului
de furnizare nr. 15 încheiat la 14 august 2008 și obligarea pârâtei la plata
sumei de 15.243 lei reprezentând contravaloarea cantității de 51.240 tone marfă
nelivrată și a sumei de 52.496,26 lei, reprezentând contravaloarea facturilor
fiscale nr. 0284 din 17 septembrie și 0277 din 28 august 2008.
Prin sentința nr. 147/
F din 16 aprilie 2009, Tribunalul Ialomița a admis cererea reclamantei, a
dispus rezilierea contractului de furnizare nr. 15 încheiat la 14 august 2008
și a obligat pârâta să plătească reclamantei suma de 15.243 lei reprezentând
contravaloarea cantității de 51.240 tone marfă nelivrată și suma de 52.496 lei,
contravaloarea mărfurilor evidențiate în facturile 0277 din 28 august 2008 și nr.
0284 din 17 septembrie, fiind obligată pârâta la 14.071 lei cheltuieli de
judecată.
Pentru a hotărî
astfel, instanța de fond a reținut că, pârâta nu și-a îndeplinit obligațiile
ce-i reveneau, din contractul încheiat în condițiile art. 969 C. civ., în
sensul că nu a livrat cantitatea de 51.240 tone marfă, pentru care a încasat
prețul, iar reclamanta, în temeiul art. 1020 și 1021 C. civ., era îndreptățiră
să solicite rezoluțiunea contractului de furnizare nr. 15 încheiat la 14 august
2008.
Împotriva acestei
sentințe a declarat apel pârâta R.H.P. SRL BRAȘOV, criticând soluția pentru
nelegalitate și netemeinicie.
Curtea de Apel
București, secția a VI-a comercială, prin decizia nr. 452 din 13 noiembrie 2009,
a anulat, ca insuficient, timbrat apelul pârâtei R.H.P. SRL BRAȘOV, reținând că
apelanta nu a achitat taxa judiciară de timbru în sumă de 6.140 lei, ci doar
suma de 1.000 lei, deși aceasta a fost citată cu această mențiune.
Împotriva acestei
decizii, în termen legal a declarat recurs pârâta R.H.P. SRL BRAȘOV, solicitând
admiterea recursului, casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare
aceleiași instanțe.
Critica adusă
deciziei atacate, se referă, în esență la faptul că instanța de apel a anulat
ca insuficient apelul, deși la dosarul cauzei existau o cerere de amânare și o
cerere de eșalonare a taxei de timbru, cereri care, în mod greșit, au fost
respinse de către instanță.
Analizând critica
adusă deciziei atacate, Înalta Curte constată că este nefondată, urmând a fi
respins recursul, pentru următoarele considerente:
Examinând decizia
atacată, în raport de criticile formulate, se constată că acestea nu sunt
întemeiate având în vedere că instanța de apel a procedat în mod corect când a
soluționat cererile de amânare formulate de pârâtă, deoarece aceasta mai
beneficiase de un termen acordat în considerarea dispozițiilor art. 156 alin. (1)
C. proc. civ., iar în ceea ce privește cererea de eșalonare a taxei de timbru a
fost respinsă ca nefiind susținută de dovezi în acest sens.
Cu privire la critica
referitoare la faptul că instanța de apel, în mod greșit, a anulat ca
insuficient apelul, se constată că este nefondată, întrucât obligația timbrării
cererii de apel a fost cunoscută de către apelantă prin citația emisă pentru
termenul din 11 septembrie 2009, aflată dosarul de apel, astfel că, susținerile
pârâtei nu pot fi primite.
Așa fiind, în temeiul
art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca nefondat,
recursul pârâtei R.H.P. SRL BRAȘOV.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul
declarat de pârâta R.H.P. SRL BRAȘOV împotriva deciziei nr. 452 din 13
noiembrie 2009 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a comercială,
ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 4 mai 2010.