ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 07.12.2010

ÎCCJ, Secția penală

HOTĂRÂRE
07.12.2010
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra plângerii de

față:

În baza lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin plângerea înregistrată

la data de 06 iulie 2010 pe rolul acestei instanțe, petiționara „Asociația 21

decembrie 1989”, cu sediul în București, s-a plâns împotriva rezoluției nr. 651/C/1723/VIII/1/2010

a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, considerând greșita

invocare a disp. art. 203 C. proc. pen., întrucât aceste prevederi au intrat în

vigoare prin Legea nr. 356/2006 și nu puteau constitui temei legal de anulare a

unei rezoluții date în anul 2004 în Dosarul nr. 97/P/1990.

S-

a mai susținut că

invocarea încălcării dispozițiilor art. 6 C. proc. pen., s-a făcut într-o

manieră nerealistă, aducându-se acuze procurorului de caz, că nu a comunicat de

îndată învinuiților și înainte de audiere, despre faptele pentru care sunt

cercetați, încadrarea juridică și să le asigure dreptul la apărare, arătându-se

că s-au făcut comunicări învinuiților, lucru ce rezultă din copiile adreselor

existente la dosar.

S-a

mai criticat și faptul că s-a invocat în anul 2009 că rezoluția de începere a

urmăririi penale din 2004 nu ar cuprinde datele de identitate, domiciliul sau

reședința celor față de care s-a dispus începerea urmăririi penale și nici

structura militară din care făceau parte, arătându-se că, în Codul de procedură

penală nu se arată că în rezoluția de începere a urmăririi penale trebuie

trecută structura militară din care făcea parte învinuitul, iar în anul 2004, art.

228 C. proc. pen. nu cerea organului de urmărire penală să treacă în rezoluție

datele de identitate, domiciliul sau reședința învinuitului, ci numai numele,

prenumele și infracțiunea reținută în sarcina acestuia.

În

concluzie, s-a solicitat admiterea plângerii, desființarea rezoluțiilor nr. 4374/II/2009

din 5 octombrie 2009 și nr. 651/C/1723/VIII/1/2010 din 26 aprilie 2010 ale Parchetului

de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și trimiterea cauzei

procurorului în vederea redeschiderii urmăririi penale.

Se

mai retine că prin rezoluția nr. 4374/II/2009 din 5 octombrie 2009 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția parchetelor militare, s-a

dispus infirmarea rezoluției prin care s-a dispus începerea urmăririi penale la

data de 07 decembrie 2004 în Dosarul nr. 97/P/1990, sub aspectul săvârșirii

infracțiunilor prev. de art. 174 C. pen., art. 175 C. pen., art. 176 C. pen., art.

356 C. pen., art. 357 C. pen., art. 358 C. pen., art. 359 C. pen., art. 360 C.

pen., art. 361 C. pen., precum și pentru tentativă, complicitate, instigare,

participație improprie la infracțiunile sus-amintite față de colonel B.M., general

A.C., colonel B.G., colonel D.G., colonel V.G., colonel V.M., colonel B.A., general

T.Z., colonel A.G., general D.G., colonel A.R., colonel M.L., general V.I., general

N.M., colonel L., colonel C., colonel R.A., general P.N., general G.V., colonel

S., general S.V., gen. C.M., general V.G., general S., general H.I., viceamiral

D.G., colonel A.D., general C.G., general O.M., general M.I., general C., colonel

S.G., general B.E., general Ș.P., general M.I., general M.N., general T.I., general

C.F., general F.I., colonel V.C., general D.N., contra-amiral C.D.E., general T.,

general D.N., general M.M., general G., general C.M., general P.C., colonel G.A.,

general P.V., general K.A., general B., general D.I., general P.D., colonel N.I.,

viceamiral I.C., colonel M.I., colonel I., general M.I., general Z.C., general P.,

general G., maior R.A., general N.M., general B.I., general G.Ș., general M.,

general D.I., colonel S.P., general R., colonel P.V.I., general R.I., general M.M.,

colonel T.I., locotenent colonel G.I., maior I.G., general M., colonel S.T.,

general Ș., căpitan A.D., locotenent colonel L.T., general C.C., căpitan K.L.,

căpitan B., colonel B.M., colonel O.P.

Prin

rezoluția sus-menționată s-a reținut că rezoluția de începere a urmăririi

penale emisă la data de 07 decembrie 2004 în Dosarul nr. 97/P/1990 este

întocmită cu încălcarea dispozițiilor legale care reglementează condițiile de

fond și de formă ale unui asemenea act, precum și a dispozițiilor legale

privind garantarea dreptului la apărare, încălcări ce atrag nulitatea absolută

a actului.

Împotriva

rezoluției parchetului, petiționara s-a adresat cu plângere procurorului

general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție care

prin rezoluția nr. 651/C/1723/VIII/1/2010 din 26 aprilie 2010 a dispus respingerea, ca inadmisibilă, a plângerii „Asociației 21 decembrie 1989” împotriva

rezoluției nr. 4374/II/2009 din 5 octombrie 2009 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția parchetelor militare, prin

care s-a dispus infirmarea rezoluției de începere a urmăririi penale nr. 97/P/1990

din 07 decembrie 2004, reținându-se că rezoluția atacată nu poate fi supusă

unui alt control de legalitate.

Împotriva

rezoluției procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de

Casație și Justiție, petiționara s-a adresat cu plângere la instanță.

Plângerea

formulată de petiționara „Asociația 21 Decembrie 1989” este inadmisibila.

Potrivit

dispozițiilor art. 278

1

alin. (1) C. proc. pen., „după respingerea

plângerii făcute conform art. 275-278 împotriva rezoluției de neîncepere a

urmăririi penale sau a ordonanței ori, după caz, a rezoluției de clasare, de

scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, date de

procuror, persoana vătămată, precum și orice alte persoane ale căror interese

legitime sunt vătămate pot face plângere în termen de 20 zile de la data

comunicării de către procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277 și 278,

la judecătorul de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să

judece cauza în primă instanță.”

Verificând

însă actele dosarului, se constată că în cauză nu s-a dispus nici una din măsurile

prevăzute în articolul sus-menționat, respectiv nu există nici o rezoluție de

neîncepere a urmăririi penale sau o rezoluție de clasare, de scoatere de sub

urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, date de procuror.

Se

reține astfel, că măsurile dispuse în dosar de începere a urmăririi penale, respectiv

de infirmare a rezoluției de începere a urmăririi penale nu sunt cenzurabile de

instanță.

Potrivit

dispozițiilor art. 275, art. 277, art. 278 și urm. C. proc. pen., măsurile

dispuse în cauză sunt măsuri exclusiv cenzurabile de către procurorul ierarhic

superior.

În

această ordine de idei, Înalta Curte constată că în prezent cauza se află în

sfera reglementată de dispozițiile art. 275 C. proc. pen., în cauză fără a fi pronunțată

nici una din soluțiile prevăzute de disp. art. 278

1

În această fază

procesuală, procurorul se află în etapa actelor premergătoare, iar instanța nu

poate fi investită cu rezolvarea plângerii în temeiul art. 278

1

C.

proc. pen., care prevede limitativ și expres aceste situații.

Ca

atare, Înalta Curte va respinge ca inadmisibilă plângerea formulată de

petiționară, obligând-o la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Respinge, ca

inadmisibilă, plângerea formulată de petiționara Asociația 21 Decembrie 1989 București

împotriva rezoluției nr. 4374/II/2/2009 din 5 octombrie 2009 a Parchetului de

pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția parchetelor militare.

Obligă petiționara să

plătească suma de 50 lei cheltuieli judiciare către stat.

Cu recurs.

Pronunțată, în

ședință publică, azi 7 decembrie 2010.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2011-06-30
0,92
ÎCCJ, Secția penală
realizate cumulativ elementele prevăzute de lege pentru existența infracțiunilor prev. de art. 358 alin. (2) lit. d) și alin. (4) C. pen. și art. 360 C. pen., referitor la situația premisă (timpul de război), subiectul activ și pasiv, eleme
ÎCCJ 2006-03-23
0,92
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1889/2006
șelăciune și fals. Prin decizia nr. 116 din 3 decembrie 2004, Curtea Militară de Apel a decis cele arătate în prima parte a considerentelor prezentei decizii. Împotriva acestei decizii nr. 116 din 3 decembrie 2004 (dosarul nr. 162/2004 al C
ÎCCJ 2004-11-16
0,91
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6041/2004
ri și trimiterea cauzei spre o legală cercetare la organele de urmărire penală, ori la instanța de fond, întrucât a fost citat la o altă adresă decât cea la care locuiește de peste 10 ani. Recursul nu este fondat, pentru considerentele ce v
ÎCCJ
0,91
ÎCCJ, decizie (scj.ro #83770)
uni. Pe de altă parte, argumentele antamează chestiuni de fond, a căror analiză în contextul procesual dat exceda limitelor în care instanța era ținută a analiza aspectul competenței materiale a organelor de urmărire penală. Raportat la ace
ÎCCJ 2005-01-05
0,91
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 36/2005
ător ales nu s-a menționat nici un moment că inculpatul locuiește la o altă adresă decât cea precizată în cursul urmăririi penale ci doar s-a solicitat citarea la Spitalul Colentina unde s-a pretins că inculpatul este internat. La una din f
Sursă