ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3490/2013

Asupra recursului de față;

Prin sentința penală nr. 23 din 07

februarie 2013, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în baza art. 4 din Legea nr.

241/2005 cu modificările ulterioare, a fost condamnată inculpata M.L. la o

pedeapsă de 6 luni închisoare cu interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit.

a) teza II-a, lit. b) și lit. c) C. pen., respectiv dreptul de a înființa

societăți comerciale ori de a fi asociat sau administrator în societăți

comerciale, de a efectua acte de comerț, în condițiile art. 71 C. pen.

În

baza art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu modificările

ulterioare, și cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., a fost condamnată aceeași inculpată

la o pedeapsă de 2 ani închisoare cu interzicerea drepturilor prev. de art. 64

lit. a) teza II-a, lit. b) și lit. c) C. pen., respectiv dreptul de a înființa societăți

comerciale ori de a fi asociat sau administrator în societăți comerciale, de a efectua

acte de comerț, în condițiile art. 71 C. pen., și pe o durată de 2 ani îi interzice

drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza II-a, lit. b) și lit. c) C. pen., în

condițiile art. 66 C. pen. cu titlu de pedeapsă complementară.

În

baza art. 33 lit. a) - 34 C. pen., au fost contopite pedepsele

aplicate și s-a dispus ca inculpata M.L. să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani

închisoare cu interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II-a, lit.

b) și lit. c) C. pen., respectiv dreptul de a înființa societăți comerciale ori

de a fi asociat sau administrator în societăți comerciale, de a efectua acte de

comerț, în condițiile art. 71 C. pen., și în baza art. 65 alin. (2) C. pen. pe o

durată de 2 ani i s-au interzis drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza II-a,

lit. b) și lit. c) C. pen., cu titlu de pedeapsă complementară, ce se va executa

în condițiile art. 66 C. pen. (după executarea pedepsei închisorii, după grațierea

totală sau a restului de pedeapsă, ori după prescripția executării pedepsei).

În

baza art. 86

1

și 86

2

C. pen., s-a dispus

suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe o durată de 4 ani, care constituie

termen de încercare, potrivit art. 86

2

C. pen.

În

baza art. 86

3

alin. (1) și (2) C. pen. pe durata

termenului de încercare, s-a dispus ca inculpata să se supună următoarelor măsuri

de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de protecție

a victimelor și reintegrare socială a infractorilor (Serviciul de probațiune de

pe lângă Tribunalul Mehedinți) la datele ce vor fi fixate de acest serviciu;

b) să anunțe, în prealabil, la Serviciul

de protecție a victimelor și reintegrare socială a infractorilor (Serviciul de probațiune

de pe lângă Tribunalul Mehedinți) orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință

și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice la Serviciul de protecție

a victimelor și reintegrare socială a infractorilor (Serviciul de probațiune de

pe lângă Tribunalul Mehedinți) orice schimbare a locului de muncă;

d) să comunice la Serviciul de protecție

a victimelor și reintegrare socială a infractorilor (Serviciul de probațiune de

pe lângă Tribunalul Mehedinți) informații de natură a putea fi controlate mijloacele

sale de existență.

S-a atras atenția inculpatei asupra dispozițiilor

art. 86

4

C. pen., a căror nerespectare atrage revocarea suspendării executării

pedepsei aplicate sub supraveghere.

În

baza art. 71 alin. (5) C. pen. pe durata suspendării sub supraveghere

a executării pedepsei închisorii, a fost suspendată și executarea pedepselor accesorii.

A fost admisă în parte acțiunea civilă

formulată de Ministerul Finanțelor Publice - A.N.A.F. - D.G.F.P. Mehedinți și a

fost obligată inculpata să plătească acestei părți civile suma de 32.239 RON cu

titlu de despăgubiri civile, constatând că din prejudiciul total de 35.639 RON,

a achitat suma de 3.400 RON.

În

baza art. 191 C. proc. pen., a fost obligată inculpata M.L.

să achite statului 1.888 RON cheltuieli judiciare statului.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond

a constatat că inculpata M.L. a fost trimisă în judecată în stare de libertate,

pentru săvârșirea a două infracțiuni de evaziune fiscală, prev. de art. 4 și

art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 33 lit. a) C.

pen. și art. 41 alin. (2) C. pen., reținându-se că:

În

fapt, s-a reținut că în anul 2011 a constituit SC A.C. SRL

Strehaia, societate care a fost înregistrată la O.R.C. Mehedinți, cu sediul social

în Strehaia, județul Mehedinți, iar la data de 25 ianuarie 2011 inculpata a fost

împuternicită să reprezinte societatea prin procura notarială din 25 ianuarie 2011.

Potrivit verificărilor efectuate de către

organele Gărzii Financiare București, a reieșit că în perioada ianuarie-decembrie

2011 în contabilitatea SC A.C. SRL Strehaia s-au înregistrat facturi de aprovizionări

cu mărfuri de la mai multe societăți comerciale din țară, astfel: - SC D.M.P. SRL

București facturi în valoare de 560.726 RON; - SC D.C. SRL București facturi în

valoare de 406.122 RON; - SC R. SRL București facturi în valoare de 193.766 RON;

- SC F. SRL București facturi în valoare de 875.144 RON; - SC M.S. SRL Strejeștii

de Sus facturi în valoare de 98.620 RON; - SC B. SRL Ploiești facturi în valoare

de 119.093 RON și SC E.I.T. SRL Cluj Napoca, facturi în valoare de 89.790 RON.

De asemenea, din procesele-verbale privind

verificările încrucișate efectuate cu privire la relațiile comerciale înregistrate

de SC A.C. SRL, rezultă cu certitudine că SC D.M.P. SRL București avea ca obiect

de activitate comerțul cu amănuntul, constând în comercializarea produselor alimentare

și nealimentare în cadrul unui magazin, unde se emiteau numai bonuri fiscale și

că nu a avut relații comerciale cu societatea învinuitelor M.M. și M.L., care în

luna mai 2011 au înregistrat în evidența contabilă un număr de 12 facturi fiscale,

în valoare totală de 560.726 RON, reprezentând cheltuieli cu aprovizionarea de materiale

de construcție (tablă, oțel beton, țeava etc.), deducând ilegal TVA și diminuând

impozitul pe profit.

Potrivit raportului de inspecție fiscală

încheiat la data de 13 martie 2012 de către D.G.F.P. Mehedinți, a rezultat că, prin

înregistrarea în evidența contabilă a celor 24 de facturi fictive de aprovizionare

cu mărfuri, societatea inculpatei a prejudiciat bugetul statului cu suma de 37.287

RON TVA suplimentar de plată, 2.467 RON dobânzi și 4.030 RON penalități de întârziere,

emițându-se în acest fel decizia de impunere din 13 martie 2012, necontestându-se

aceste constatări și nici prejudiciul cauzat de către aceasta.

Inculpata a achitat o parte din acest prejudiciu,

respectiv s-a recuperat de la aceasta suma de 3.400 RON din prejudiciul total de

35.639 RON, potrivit chitanțelor depuse la dosar, una în cursul urmăririi penale

în cuantum de 1.000 RON și trei, în cursul cercetării judecătorești pentru suma

de 2.400 RON.

Având în vedere aceste probe, instanța

a apreciat că ele confirmă pe deplin vinovăția inculpatei, în ce privește săvârșirea

celor două infracțiuni pentru care a fost trimisă în judecată, constând în refuzul

nejustificat de a prezenta în termen de 15 zile de la somație, documentele legale

organelor competente, faptă ce întrunește elementele constitutive ale infracțiunii

prev. de art. 4 din Legea nr. 241/2005, cât și faptele aceleiași inculpate, de a

înregistra în documentele contabile facturi nereale, în perioada 01 ianuarie

2011 - 31 decembrie 2011, prejudiciind bugetul statului, fapte ce întrunesc elementele

constitutive ale infracțiunii prev. de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005,

comisă în condițiile prevăzute de. art. 41 alin. (2) C. pen.

La individualizarea pedepselor, au fost

avute în vedere prevederile art. 71 C. pen. pericolul social concret al infracțiunilor

comise de către inculpată, determinat de natura infracțiunilor, de consecințele

produse, bugetului de stat, cu repercusiuni în plan social, dar și persoana inculpatei,

atitudinea manifestată de aceasta față de faptele comise, inclusiv disponibilitatea

de a achita prejudiciul, lipsa antecedentelor penale.

Referitor la acțiunea civilă, față de acordul

inculpatei și disponibilitatea sa de a achita prejudiciul, din care s-a recuperat

o mică parte, respectiv suma de 3.400 RON, a fost admisă în parte acțiunea civilă

formulată de Ministerul Finanțelor Publice - A.N.A.F. - D.G.F.P. Mehedinți și obligată

inculpata să plătească acestei părți civile suma de 32.239 RON cu titlu de despăgubiri

civile, constatând că din prejudiciul total de 35.639 RON, inculpata a achitat suma

de 3.400 RON.

Împotriva acestei sentințe au declarat

apel partea civilă Statul Român, prin A.N.A.F. București - D.G.F.P. Mehedinți, care

a solicitat majorarea obligației potrivit constituirii de parte civilă și inculpata

M.L. care a solicitat achitarea pentru infracțiunea prev. de art. 4 din Legea

nr. 241/2005, pentru lipsa elementelor constitutive și reducerea pedepselor aplicate,

considerate prea severe față de pericolul social concret al faptelor comise.

Prin decizia penală nr. 174 din 14 mai

2013, Curtea de Apel Craiova a respins apelul declarat de inculpata M.L. împotriva

sentinței penale nr. 23 din 07 februarie 2013, pronunțată de Tribunalul Mehedinți,

ca nefondat.

A admis apelul părții civile Statul Român,

prin A.N.A.F. București - D.G.F.P. Mehedinți împotriva sentinței penale nr. 23 din

07 februarie 2013, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, a desființat sentința în

parte pe latura civilă în sensul că a majorat suma pe care inculpata trebuie să

o plătească de la 32.239 RON la 35.639 RON.

S-au menținut celelalte dispoziții ale

sentinței și a fost obligată inculpata la plata sumei de 200 RON, cheltuieli judiciare

statului.

S-a reținut că analiza obiectivă a probelor

dosarului relevă justețea convingerii instanței de fond cu privire la existența

faptelor și vinovăția inculpatei și în egală măsură evidențiază caracterul adecvat

al pedepselor aplicate, atât în ceea ce privește cuantumul, cât și modalitatea de

executare a pedepselor.

S-a constatat că este demonstrat că la

05 decembrie 2011, organele de control prin scrisoare recomandată au solicitat inculpatei

să se prezinte pe data de 09 decembrie 2011, la sediul instituției cu documentele

societății pentru perioada 01 ianuarie 2011 - 05 decembrie 2011. Aceste documente

au fost prezentate parțial, dar la 04 ianuarie 2012, peste termenul legal de 15

zile de la somație și, ca atare, corect s-a reținut întrunirea elementelor constitutive

ale infracțiunii prev. de art. 4 din Legea nr. 241/20905.

De asemenea, s-a apreciat că nu se impune

atenuarea regimului sancționator, considerându-se că pedepsele individuale ca și

pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare cu aplicarea, în final, a disp. art. 86

1

C. pen., sunt just individualizate, având în vedere natura infracțiunilor, înregistrarea

în evidența contabilă a nu mai puțin de 24 de facturi fictive, consecințele produse

bugetului statului, referatul de evaluare întocmit de Serviciul de Probațiune de

pe lângă Tribunalul Mehedinți, dar și persoana inculpatei care a regretat faptele

și este lipsită de antecedente penale.

În

consecință, s-a constatat că apelul părții civile este întemeiat

și s-au majorat despăgubirile la suma de 25.639 RON, conform constituirii de parte

civilă, avându-se în vedere ambiguitatea chitanțelor fiscale atașate, aflate la

dosar cercetate judecătorească, fără a fi evidențiate, cu certitudine, specificația

acestora, întrucât debitorul, respectiv inculpata din cauza de față datorează bugetului

și alte sume de bani, în cauză existând raport de cauzalitate între fapte și paguba

rezultată, pe de o parte și al existenței vinovăției, pe de altă parte.

Împotriva deciziei penale nr. 174 din 14

mai 2013 a Curții de Apel Craiova, în termen legal, inculpata M.L. a declarat recurs.

La data de 06 noiembrie 2013, prin serviciul

Registratură, recurenta inculpată M.L. a transmis o cerere prin care a solicitat

să se ia act că își retrage recursul formulat în cauză, declarație aflată la dosar

însoțită și de copie de pe cartea de identitate.

În conformitate cu dispozițiile art. 385

4

alin. (2) C. proc. pen. raportat la art. 369 din același cod, potrivit cărora, până

la închiderea dezbaterilor la instanța de recurs, oricare dintre părți își poate

retrage recursul declarat, Înalta Curte de Casație și Justiție urmează a lua act

de manifestarea de voința a recurentei inculpate M.L.

În

conformitate cu dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc.

pen., recurenta va fi obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Ia act de retragerea recursului declarat

de inculpata M.L. împotriva deciziei penale nr. 174 din data de 14 mai 2013 pronunțată

de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori.

Obligă recurenta inculpată la plata sumei

de 150 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 50

RON, reprezentând onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru

inculpat, se avansează din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, azi 11

noiembrie 2013.