ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2045/2014

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin Sentința civilă nr. 152 din 7 martie 2013 a Tribunalului Cluj, s-a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei. S-a respins acțiunea intentată de reclamanta A.J.P.S. Cluj, împotriva pârâtului Statul Român prin C.N.A.D.N.R. SA București, ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă. S-a admis excepția lipsei capacității procesuale de folosință a chematei în garanție M.F. și în consecință, s-a respins cererea de chemare în garanție formulată de pârât împotriva acesteia, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără capacitate procesuală de folosință.

S-au respins cererile de chemare în garanție formulate de pârât împotriva chemaților în garanție N.L., N.A., N.I., B.H.K., H.B.T., S.M., S.E., H.Ș., O.Ș., M.P., C.G., T.N., M.G., P.G.G., M.P., M.D., C.M., M.I., Z.M.L., G.S., B.N., B.P., R.M.D., M.D., S.Ș., S.M., C.M., S.A., P.F., H.V., P.A., S.C., S.C.I., O.C., D.I., SC C.E.A.G.P.C. SRL. A fost obligat pârâtul la plata cheltuielilor de judecată în favoarea chemaților în garanție: în sumă de 2.000 RON pentru B.N.; în sumă de 2.480 RON pentru O.C.; în sumă de 800 RON pentru M.P.; în sumă de 300 RON pentru N.I., B.H.K., H.B.T.; în sumă de 300 RON pentru M.G.; în sumă de 300 RON pentru S.A., P.F., H.V.; suma de 300 RON pentru P.A.; suma de 300 RON pentru C.M.; în sumă de 300 RON pentru M.D., C.M., M.I., Z.M.L.; în sumă de 300 RON pentru P.G.G.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că reclamanta nu are calitate procesuală activă în cauză, fiindcă în susținerea pretențiilor sale a invocat antecontractul de vânzare-cumpărare încheiat în data de 29 martie 1991 cu privire la terenul în suprafață de 55.200 mp, situat în locul numit "B." din localitatea Gilău.

Întrucât potrivit art. 46 alin. (1) din Legea nr. 18/1991, în vigoare la data încheierii convenției, "terenurile situate în intravilan și extravilan pot fi înstrăinate, indiferent de întinderea suprafeței, prin acte juridice între vii, încheiate în formă autentică", iar conform art. 19 alin. (1) - (3) din Legea nr. 255/2010, plata despăgubirilor pentru imobilele expropriate se face în baza cererilor adresate de către titularii drepturilor reale, precum și de către orice persoană care justifică un interes legitim, reclamanta nefiind titulara unui drept real asupra terenului în litigiu, ea nu are calitate de persoană îndreptățită să solicite despăgubiri pentru terenul expropriat. Față de soluția dată acțiunii principale, s-a respins cererea de chemare în garanție formulată de pârât împotriva chemaților în garanție.

Chemata în garanție M.F. a decedat la data de 19 martie 2008, astfel că nu are capacitate procesuală de folosință. Fiind căzut în pretenții, pârâtul a fost obligat în baza culpei procesuale la plata cheltuielilor de judecată în favoarea chemaților în garanție. Prin Decizia civilă nr. 7l/A din 11 septembrie 2013 a Curții de Apel Cluj, secția I civilă, s-au admis apelurile declarate de reclamantă și de pârât împotriva Sentinței civile nr. 152 din 7 martie 2013 a Tribunalului Cluj, care a fost anulată, iar cauza a fost trimisă spre rejudecare la aceeași instanță, Tribunalul Cluj. Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, hotărârile comisiei de expropriere, atacate de reclamantă, au fost emise în baza Legii nr. 198/2004, astfel că, prima instanță avea obligația să soluționeze acțiunea reclamantei în temeiul Legii nr. 198/2004, iar nu potrivit Legii nr. 255/2010, care a intrat în vigoare ulterior.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâtul, indicând motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și solicitând admiterea recursului, modificarea deciziei atacate în sensul respingerii apelului formulat de reclamantă și admiterii apelului declarat de pârât, cu consecința schimbării, în parte, a sentinței de fond, în sensul înlăturării obligării pârâtului la plata cheltuielilor de judecată. La termenul de judecată din data de 26 iunie 2014, Înalta Curte a pus în discuția părților excepția lipsei capacității de folosință a intimatei M.P., invocată de recurent. Examinând cu prioritate aceasta chestiune, în conformitate cu dispozițiile art. 137 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele: În primul rând, pârâtul, prin cererea înregistrată la data de 28 noiembrie 2012, a chemat în garanție o persoană decedată la 28 octombrie 2011, defuncta R.M.D.

fiind citată de instanțele anterioare la domiciliul indicat de pârât prin cererea de chemare în garanție. Este de stabilit dacă această chemată în garanție, decedată înaintea momentului înregistrării cererii de chemare în garanție, putea fi "parte" în proces în contradictoriu cu care pârâtul urma să-și constate drepturile. C. proc. civ. - Cartea II procedura contencioasă - Titlul I - Părțile - art. 41 prevede că "orice persoană care are folosința drepturilor civile poate să fie parte în judecată". Persoanele fizice dobândesc capacitatea de folosință în momentul nașterii și o pierd odată cu moartea (art. 7 din Decretul nr. 31/1954). În consecință, ca urmare a decesului, chemata în garanție R.M.D.

și-a pierdut capacitatea de folosință, deci nu mai are calitatea de parte în proces. În al doilea rând, intimata-chemată în garanție M.P. a decedat la data de 29 august 2013, iar decizia atacată a fost pronunțată de instanța de apel la data de 11 septembrie 2013. Or, în cazul în care una dintre părți era decedată la momentul închiderii dezbaterilor la instanța de apel, fără să poată fi aplicabile dispozițiile art. 243 alin. final C. proc. civ., conform cărora, decesul părții nu împiedică pronunțarea hotărârii, dacă a intervenit ulterior închiderii dezbaterilor în dosarul respectiv, hotărârea judecătorească pronunțată de instanța de apel, precum și toate actele de procedură săvârșite de instanțe ulterior decesului părții și în legătură cu aceasta, sunt lovite de nulitate absolută, în condițiile art. 105 alin. (2) C. proc.

civ. Constatând că intimata-chemată în garanție M.P. era decedată la data pronunțării deciziei atacate (certificatul de deces de la dosar evidențiind ca dată a decesului 29 august 2013), Înalta Curte reține că excepția de fond, absolută și peremptorie a lipsei capacității procesuale de folosință a părții menționate este întemeiată. Toate aceste aspecte fac inutilă analizarea motivelor de recurs, astfel că, față de incidența motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 5 C. proc. civ., generat de existența unei nulități necondiționate de vreo vătămare, Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (5) C. proc.

civ., urmează să admită recursul declarat în cauză în sensul casării deciziei pronunțate și trimiterii cauzei spre rejudecare instanței de apel, care, pe de o parte, va aprecia în ce măsură se impune introducerea în cauză a moștenitorilor persoanei decedate, M.P., iar, pe de altă parte, va cenzura legalitatea hotărârii atacate în raport de decesul celeilalte părți, R.M.D.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de pârâtul Statul Român prin C.N.A.D.N.R. SA. împotriva Deciziei civile nr. 71/A din 11 septembrie 2013 a Curții de Apel Cluj, secția I civilă. Casează decizia atacată și trimite cauza spre rejudecare Curții de Apel Cluj. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 26 iunie 2014. Procesat de GGC - AS