ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1592/2014

Asupra cauzei de

față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 16 octombrie

2009, pe rolul Tribunalului București, secția a III-a civilă, reclamantul D.C.S.

a chemat în judecată pe pârâta M.M., solicitând ca prin hotărârea ce se va

pronunța să se dispună obligarea pârâtei la plata sumei de

500

.

010 RON pentru

repararea prejudiciului moral cauzat prin atingerea imaginii publice și

reputației, ca urmare a afirmațiilor denigratoare proferate de pârâtă la adresa

sa, cu ocazia desfășurării seminarului „Reconstrucția dreptei” în cadrul

„Școlii de vară a Partidului Democrat Liberal”, desfășurat în localitatea C. la

data de 6 septembrie 2009.

Reclamantul a solicitat,

totodată, publicarea hotărârii judecătorești, pe cheltuiala acestuia, în primele

trei ziare ca difuzare la nivel național, precum și în ziarele care au preluat afirmațiile

calomnioase, Ziarul F. și Ziarul Z., precum și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor

de judecată.

Prin sentința civilă

nr. 1554 din 18 octombrie 2010, Tribunalul București, secția a III-a civilă, a respins

acțiunea ca nefondată, reținând la data de 6 septembrie 2009, cu ocazia desfășurării

Seminarului „Reconstrucția dreptei”, în cadrul Școlii de vară a Partidului Democrat

Liberal, desfășurat la C., pârâta a nominalizat o faptă care, în opinia sa, reprezintă

„un caz clar de corupție”, această opinie fiind preluată și de către cotidianul

„F.”.

S-a reținut că pârâta

a exprimat opinia menționată în contextul în care s-a analizat existența unei incompatibilități

între calitatea de avocat și cea de parlamentar. În acest context, respectiv cumularea

calității de avocat cu cea de parlamentar, a fost menționat numele reclamantului,

alături de numele parlamentarului P.

Tribunalul a apreciat

că afirmațiile pârâtei nu au caracter calomnios și nu pot conduce la deteriorarea

imaginii politice a reclamantului, de natură a-i leza demnitatea și onoarea, câtă

vreme persoana alături de care a fost nominalizat nu face obiectul unor anchete

penale sau a altor investigații care să pună la îndoială probitatea sa morală.

S-a considerat că reclamantul

nu poate solicita instanței să condamne atitudinea pârâtei, care s-a situat la limita

unei prudențe sugestive, aspect reținute și de către C.E.D.O., care în repetate

rânduri a arătat că, în cazul în care critica vizează un politician, aceasta este

de interes public. Prin urmare, tribunalul a constatat că în cauză nu sunt îndeplinite

condițiile răspunderii civile delictuale, art. 998-art. 999 C. civ.

Împotriva sentinței menționate

a declarat apel reclamantul, susținând că prima instanță a apreciat greșit probele

administrate în ceea ce privește calificarea exprimării „un caz clar de corupție”,

folosite de pârâtă ca neavând caracter calomnios. Apelantul a învederat că faptul

că persoana alături de care a fost nominalizat nu face obiectul unor anchete penale

sau investigații care să pună la îndoială probitatea sa morală nu prezintă relevanță

în contextul în care intimata a făcut referire la o faptă determinată, pe care a

explicat-o în detaliu și pe care a calificat-o ca faptă de corupție.

Curtea de Apel București,

secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, prin decizia nr.

726 A din 3 octombrie 2011, a admis apelul declarat de reclamantul D.C.S. și a schimbat

în tot sentința apelată, în sensul că a admis în parte acțiunea și a obligat-o pe

pârâtă la plata sumei de 10.000 RON pentru repararea prejudiciului moral cauzat

reclamantului.

S-a dispus publicarea

hotărârii judecătorești, pe cheltuiala pârâtei, în primele trei ziare ca difuzare

la nivel național, precum și în ziarele care au preluat afirmațiile calomnioase,

Ziarul F. și Ziarul Z.

S-a respins capătul de

cerere privind acordarea cheltuielilor de judecată ca nedovedit.

Pentru a pronunța această

decizie, instanța de apel a reținut, în esență, că fapta ilicită a intimatei pârâte

constă în afirmarea în public, la data de 7 septembrie 2009, a unei fapte neadevărate,

respectiv a unei fapte de corupție care ar fi fost săvârșită de către apelantul

reclamant, în calitatea sa de avocat și parlamentar. S-a considerat că această afirmație

depășește elementele unei simple judecăți de valoare, ci reprezintă o afirmație

concretă, denigratoare, în legătură cu activitatea desfășurată de reclamant.

Instanța de apel a reținut

că, din probatoriul administrat în cauză nu a rezultat că reclamantul a încheiat

vreun fel de contract de consultanță sau de altă natură cu societăți de stat din

județul pe care îl reprezintă în calitate de parlamentar sau că, în perioada de

referință, ar fi exercitat influențe politice în privința derulării activității

de consultanță juridică a cabinetului său de avocatură, Curtea de Apel București

a constatat că sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale, impunându-se

cumularea reparării prejudiciului prin acordarea despăgubirilor morale, cu cea a

publicării hotărârii.

La 4 februarie 2014, intimata

pârâtă M.M. a formulat cerere de îndreptare a erorii materiale din decizia nr. 726

A din 3 octombrie 2011, solicitând ca în dispozitivul acesteia să se menționeze

publicarea hotărârii judecătorești, pe cheltuiala pârâtei, în primele trei ziare

ca difuzare la nivel național, precum și în ziarele care au preluat informațiile

calomnioase, Ziarul F. și Ziarul Z., astfel cum a solicitat reclamantul în cererea

de chemare în judecată și cum a reținut și instanța în preambulul deciziei.

Cererea a fost întemeiată

în drept pe dispozițiile art. 281

1

C. proc. civ.

Curtea de Apel București,

secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, prin încheierea ședinței

din Camera de consiliu din 17 martie 2014, a respins ca neîntemeiată cererea formulată

de intimata pârâtă M.M., reținând că, în cauză, nu sunt îndeplinite cerințele prevăzute

de art. 281

1

C. proc. civ., omiterea menționării a două litere din denumirea

unui ziar, nu constituie o eroare materială, în realitate fiind vorba despre aceeași

publicație.

Împotriva încheierii menționate

a declarat recurs pârâta M.M., criticând-o ca nelegală pentru motivul prevăzut de

art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

Dezvoltând motivele de

recurs, pârâta recurentă a criticat încheierea atacată pentru aprecierea nelegală

în sensul că omiterea a două litere din denumirea ziarului nu ar constitui o eroare

materială, deoarece ar fi vorba despre aceeași publicație, deși în realitate sunt

două publicații diferite.

În acest context, recurent

a arătat că Ziarul F. și F.F. sunt două publicații distincte, care aparțin de două

trusturi diferite.

S-a susținut că în conținutul

deciziei instanței de apel nu există nicio referire cu privire la motivele care

au condus la schimbarea petitului solicitat de reclamant, în sensul că acesta a

dorit publicarea în Ziarul F.F., iar în dispozitivul hotărârii s-a făcut referire

la Ziarul F.

În dovedirea motivelor

de recurs, pârâta recurentă a depus la dosar extrase de audiențe, număr de cititori

cu privire la publicațiile Ziarul F. și F.F. și articole de presă cu privire la

acestea.

Examinând criticile invocate

de recurentă raportat la motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C.

proc. civ., Curtea va constata că recursul este nefondat pentru considerentele ce

succed:

Se impune a se preciza

că, deși pârâta M.M. a formulat o cerere întemeiată pe dispozițiile art. 281

1

C. proc. civ., nu a solicitat lămurirea, întinderea sau aplicarea dispozitivului

deciziei nr. 726 A din 3 octombrie 2011 pronunțată de Curtea de Apel București,

secția a III-a, ci îndreptarea erorii materiale din cuprinsul acesteia, prin obligarea

de a publica hotărârea în Ziarul F., în loc de F.F. cum era corect, conform solicitării

reclamantului din petitul acțiunii.

Instanța de apel a calificat

cererea ca pe o cerere de îndreptare a unei erori materiale, deși a analizat-o din

perspectiva dispozițiilor art. 281

1

C. proc. civ.

Asupra calificării naturii

juridice a cererii, pârâta nu a formulat motive de recurs, necontestând că a solicitat

îndreptarea unei erori materiale săvârșite prin omiterea a două litere din numele

ziarului în care s-a dispus publicarea hotărârii.

Deși inexactă sub aspectul

motivării, soluția dată cererii pârâtei prin încheierea recurată este legală, Înalta

Curte urmând să substituie parțial motivarea în sensul celor ce succed:

Într-adevăr, așa cum rezultă

din înscrisurile depuse la dosar în faza procesuală a recursului există două publicații

cu nume asemănătoare: Ziarul F. și F.F. și nu una singură, cum eronat a reținut

instanța de apel, în lipsa unor dovezi în acest sens, care nu îi poate fi imputată.

Acest aspect este însă

lipsit de relevanță, în condițiile în care prin acțiunea introductivă, fixând cadrul

procesual, reclamantul a solicitat publicarea în Ziarul F., alături de alte cotidiene.

Aceeași solicitare a fost

făcută și în finalul motivelor de apel, precum și în concluziile scrise depuse în

dosarul Curții de Apel București.

Prin urmare, raportat

la obiectul cererii reclamantului și în condițiile în care nu a intervenit nicio

precizare ulterioară din partea acestuia, instanța de apel a dispus corect publicarea

hotărârii în Ziarul F.

Astfel, nu se poate susține

că s-ar fi încălcat principiul disponibilității ce guvernează procesul civil, prin

schimbarea obiectului cererii reclamantului, critica recurentei sub acest aspect

fiind nefondată.

Pentru considerentele

expuse, Curtea va constata că soluția respingerii cererii de îndreptare a erorii

materiale din dispozitivul deciziei nr. 726 A din 3 octombrie 2011 este legală,

nefiind întrunit motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

În consecință, în temeiul

dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Curtea va respinge ca nefondat recursul

declarat de pârâtă împotriva încheierii de ședință din 17 martie 2014 a Curții de

Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de pârâta M.M. împotriva încheierii de ședință din 17 martie 2014

pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu

minori și de familie.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 27 mai 2014.