ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1592/2014

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la 16 octombrie 2009, pe rolul Tribunalului București, secția a III-a civilă, reclamantul D.C.S. a chemat în judecată pe pârâta M.M., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 500 . 010 RON pentru repararea prejudiciului moral cauzat prin atingerea imaginii publice și reputației, ca urmare a afirmațiilor denigratoare proferate de pârâtă la adresa sa, cu ocazia desfășurării seminarului „Reconstrucția dreptei” în cadrul „Școlii de vară a Partidului Democrat Liberal”, desfășurat în localitatea C. la data de 6 septembrie 2009. Reclamantul a solicitat, totodată, publicarea hotărârii judecătorești, pe cheltuiala acestuia, în primele trei ziare ca difuzare la nivel național, precum și în ziarele care au preluat afirmațiile calomnioase, Ziarul F. și Ziarul Z., precum și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentința civilă nr. 1554 din 18 octombrie 2010, Tribunalul București, secția a III-a civilă, a respins acțiunea ca nefondată, reținând la data de 6 septembrie 2009, cu ocazia desfășurării Seminarului „Reconstrucția dreptei”, în cadrul Școlii de vară a Partidului Democrat Liberal, desfășurat la C., pârâta a nominalizat o faptă care, în opinia sa, reprezintă „un caz clar de corupție”, această opinie fiind preluată și de către cotidianul „F.”. S-a reținut că pârâta a exprimat opinia menționată în contextul în care s-a analizat existența unei incompatibilități între calitatea de avocat și cea de parlamentar.

În acest context, respectiv cumularea calității de avocat cu cea de parlamentar, a fost menționat numele reclamantului, alături de numele parlamentarului P. Tribunalul a apreciat că afirmațiile pârâtei nu au caracter calomnios și nu pot conduce la deteriorarea imaginii politice a reclamantului, de natură a-i leza demnitatea și onoarea, câtă vreme persoana alături de care a fost nominalizat nu face obiectul unor anchete penale sau a altor investigații care să pună la îndoială probitatea sa morală. S-a considerat că reclamantul nu poate solicita instanței să condamne atitudinea pârâtei, care s-a situat la limita unei prudențe sugestive, aspect reținute și de către C.E.D.O., care în repetate rânduri a arătat că, în cazul în care critica vizează un politician, aceasta este de interes public.

Prin urmare, tribunalul a constatat că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale, art. 998-art. 999 C. civ. Împotriva sentinței menționate a declarat apel reclamantul, susținând că prima instanță a apreciat greșit probele administrate în ceea ce privește calificarea exprimării „un caz clar de corupție”, folosite de pârâtă ca neavând caracter calomnios. Apelantul a învederat că faptul că persoana alături de care a fost nominalizat nu face obiectul unor anchete penale sau investigații care să pună la îndoială probitatea sa morală nu prezintă relevanță în contextul în care intimata a făcut referire la o faptă determinată, pe care a explicat-o în detaliu și pe care a calificat-o ca faptă de corupție.

Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, prin decizia nr. 726 A din 3 octombrie 2011, a admis apelul declarat de reclamantul D.C.S. și a schimbat în tot sentința apelată, în sensul că a admis în parte acțiunea și a obligat-o pe pârâtă la plata sumei de 10.000 RON pentru repararea prejudiciului moral cauzat reclamantului. S-a dispus publicarea hotărârii judecătorești, pe cheltuiala pârâtei, în primele trei ziare ca difuzare la nivel național, precum și în ziarele care au preluat afirmațiile calomnioase, Ziarul F. și Ziarul Z. S-a respins capătul de cerere privind acordarea cheltuielilor de judecată ca nedovedit.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut, în esență, că fapta ilicită a intimatei pârâte constă în afirmarea în public, la data de 7 septembrie 2009, a unei fapte neadevărate, respectiv a unei fapte de corupție care ar fi fost săvârșită de către apelantul reclamant, în calitatea sa de avocat și parlamentar. S-a considerat că această afirmație depășește elementele unei simple judecăți de valoare, ci reprezintă o afirmație concretă, denigratoare, în legătură cu activitatea desfășurată de reclamant.

Instanța de apel a reținut că, din probatoriul administrat în cauză nu a rezultat că reclamantul a încheiat vreun fel de contract de consultanță sau de altă natură cu societăți de stat din județul pe care îl reprezintă în calitate de parlamentar sau că, în perioada de referință, ar fi exercitat influențe politice în privința derulării activității de consultanță juridică a cabinetului său de avocatură, Curtea de Apel București a constatat că sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale, impunându-se cumularea reparării prejudiciului prin acordarea despăgubirilor morale, cu cea a publicării hotărârii. La 4 februarie 2014, intimata pârâtă M.M.

a formulat cerere de îndreptare a erorii materiale din decizia nr. 726 A din 3 octombrie 2011, solicitând ca în dispozitivul acesteia să se menționeze publicarea hotărârii judecătorești, pe cheltuiala pârâtei, în primele trei ziare ca difuzare la nivel național, precum și în ziarele care au preluat informațiile calomnioase, Ziarul F. și Ziarul Z., astfel cum a solicitat reclamantul în cererea de chemare în judecată și cum a reținut și instanța în preambulul deciziei. Cererea a fost întemeiată în drept pe dispozițiile art. 281 1 C. proc. civ. Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, prin încheierea ședinței din Camera de consiliu din 17 martie 2014, a respins ca neîntemeiată cererea formulată de intimata pârâtă M.M., reținând că, în cauză, nu sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art. 281 1 C. proc.

civ., omiterea menționării a două litere din denumirea unui ziar, nu constituie o eroare materială, în realitate fiind vorba despre aceeași publicație. Împotriva încheierii menționate a declarat recurs pârâta M.M., criticând-o ca nelegală pentru motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. Dezvoltând motivele de recurs, pârâta recurentă a criticat încheierea atacată pentru aprecierea nelegală în sensul că omiterea a două litere din denumirea ziarului nu ar constitui o eroare materială, deoarece ar fi vorba despre aceeași publicație, deși în realitate sunt două publicații diferite. În acest context, recurent a arătat că Ziarul F. și F.F. sunt două publicații distincte, care aparțin de două trusturi diferite.

S-a susținut că în conținutul deciziei instanței de apel nu există nicio referire cu privire la motivele care au condus la schimbarea petitului solicitat de reclamant, în sensul că acesta a dorit publicarea în Ziarul F.F., iar în dispozitivul hotărârii s-a făcut referire la Ziarul F. În dovedirea motivelor de recurs, pârâta recurentă a depus la dosar extrase de audiențe, număr de cititori cu privire la publicațiile Ziarul F. și F.F. și articole de presă cu privire la acestea. Examinând criticile invocate de recurentă raportat la motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este nefondat pentru considerentele ce succed: Se impune a se preciza că, deși pârâta M.M.

a formulat o cerere întemeiată pe dispozițiile art. 281 1 C. proc. civ., nu a solicitat lămurirea, întinderea sau aplicarea dispozitivului deciziei nr. 726 A din 3 octombrie 2011 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a, ci îndreptarea erorii materiale din cuprinsul acesteia, prin obligarea de a publica hotărârea în Ziarul F., în loc de F.F. cum era corect, conform solicitării reclamantului din petitul acțiunii. Instanța de apel a calificat cererea ca pe o cerere de îndreptare a unei erori materiale, deși a analizat-o din perspectiva dispozițiilor art. 281 1 C. proc. civ. Asupra calificării naturii juridice a cererii, pârâta nu a formulat motive de recurs, necontestând că a solicitat îndreptarea unei erori materiale săvârșite prin omiterea a două litere din numele ziarului în care s-a dispus publicarea hotărârii.

Deși inexactă sub aspectul motivării, soluția dată cererii pârâtei prin încheierea recurată este legală, Înalta Curte urmând să substituie parțial motivarea în sensul celor ce succed: Într-adevăr, așa cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar în faza procesuală a recursului există două publicații cu nume asemănătoare: Ziarul F. și F.F. și nu una singură, cum eronat a reținut instanța de apel, în lipsa unor dovezi în acest sens, care nu îi poate fi imputată. Acest aspect este însă lipsit de relevanță, în condițiile în care prin acțiunea introductivă, fixând cadrul procesual, reclamantul a solicitat publicarea în Ziarul F., alături de alte cotidiene. Aceeași solicitare a fost făcută și în finalul motivelor de apel, precum și în concluziile scrise depuse în dosarul Curții de Apel București.

Prin urmare, raportat la obiectul cererii reclamantului și în condițiile în care nu a intervenit nicio precizare ulterioară din partea acestuia, instanța de apel a dispus corect publicarea hotărârii în Ziarul F. Astfel, nu se poate susține că s-ar fi încălcat principiul disponibilității ce guvernează procesul civil, prin schimbarea obiectului cererii reclamantului, critica recurentei sub acest aspect fiind nefondată. Pentru considerentele expuse, Curtea va constata că soluția respingerii cererii de îndreptare a erorii materiale din dispozitivul deciziei nr. 726 A din 3 octombrie 2011 este legală, nefiind întrunit motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. În consecință, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc.

civ., Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtă împotriva încheierii de ședință din 17 martie 2014 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta M.M. împotriva încheierii de ședință din 17 martie 2014 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 27 mai 2014.