ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3616/2012

Asupra recursului de

față,

În baza

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința

penală nr.98 din data de 05 aprilie 2012 pronunțată de

Tribunalul Botoșani în Dosar nr. 356/40/2012 s-a admis în parte

acțiunea civilă formulată Statul Român prin Agenția

Națională de Administrare Fiscală București, Direcția

Generală a Finanțelor Publice Botoșani.

În temeiul art. 14,

346 C. proc. pen. raportat la art. 998 și următoarele C. civ., a fost

obligat inculpatul N.M., în solidar cu partea responsabilă civilmente SC

A.S. SRL Botoșani, să plătească părții civile

suma de 119.716,5 lei, la care se vor calcula dobânzile și

penalitățile, conform prevederilor art.1 29 din O.G. nr. 92/2003,

republicată.

S-au respins restul

pretențiilor civile formulate, ca nefondate.

S-a menținut

măsura sechestrului asigurator instituită asupra apartamentului

situat în municipiul Botoșani, județ Botoșani, proprietatea

inculpatului N.M., măsură dispusă prin Ordonanța nr.

455/P/2010 din 21 septembrie 2010 a Parchetului de pe lângă Tribunalul

Botoșani până la achitarea prejudiciului.

A fost obligat

inculpatul să plătească statului suma de 60 lei cheltuieli

judiciare.

Pentru a hotărî

astfel, prima instanță a reținut că prin sentința

penală nr. 5 din 12 ianuarie 2012, Tribunalul Botoșani a condamnat pe

N.M. pentru săvârșirea infracțiunilor prev. și pedepsită

de:

- art. 6 din Legea

nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 320

1

C. proc. pen., la pedeapsa de 8 luni închisoare;

- art. 9 alin. (1)

lit. b) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 320

1

C. proc. pen.,

la pedeapsa de 1 an și 4 luni închisoare;

- art. 9 alin. (1)

lit. c) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 320

1

C. proc. pen.,

la pedeapsa de 1 an și 4 luni închisoare.

În temeiul art. 33

lit. a), 34 C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 1 an

și 4 luni închisoare.

S-a făcut în

cauză aplicarea art. 71 și 64 lit. a) teza II, lit. b), c) (dreptul

de a desfășura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit

pentru săvârșirea infracțiunii) C. pen.

În temeiul art. 81,

82 și art. 71 alin. (5) C. pen., s-a dispus suspendarea

condiționată a executării pedepsei principale și accesorii

pe o durată de 3 ani și 4 luni, atrăgând atenția asupra

dispozițiilor art. 83 C. pen.

S-a disjuns latura

civilă a cauzei și s-a fixat termen la 02 februarie 2012, când s-a

dispus citarea părților, inculpatul fiind obligat la plata

cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 1.050 lei.

În ce privește

latura civilă, s-a constatat că, prin rechizitoriu, s-a reținut

în sarcina inculpatului producerea unui prejudiciu în sumă totală de

119.716,5 lei, respectiv pentru faptele reținute la pct. 1, 2, 3.

Investită cu

soluționarea laturii civile, instanța a reținut că partea

civilă A.N.A.F. București, prin Direcția Generală a

Finanțelor Publice Botoșani, s-a constituit parte civilă în

cauză cu suma totală de 275.792 lei, prejudiciu stipulat în sesizarea

penală formulată de D.G.F.P., prin activitatea

infracțională descrisă în aceasta.

La această

sumă, s-a solicitat de către partea civilă ca inculpatul în

solidar cu partea responsabilă civilmente să fie obligat și la

plata dobânzilor și penalităților, conform prevederilor art. 120

din O.U.G. nr. 192/2003 republicată.

De asemenea, s-a

solicitat de către partea civilă și aplicarea măsurii

sechestrului asigurator asupra bunurilor inculpatului și a

părții responsabile civilmente.

Inculpatul, prezent

în instanță, a solicitat efectuarea unei expertize contabile, care

să stabilească dacă cantitatea de soia neevidențiată

în actele contabile, cu un prejudiciu de 81.294 lei este aceeași cantitate

cu cea care este evidențiată, dar despre care se susține că

are cheltuieli nereale, precum și dacă a fost corect calculul

făcut.

Într-o primă

etapă, instanță a apreciat întemeiată această

expertiză însă, în conformitate cu dispozițiile art. 329 alin. (3)

C. proc. pen., instanța a revenit la această probă întrucât

față de probele existente în dosar apare inutilă.

Astfel, inculpatul,

la primul termen de judecată a solicitat să beneficieze de

dispozițiile art. 320

1

C. proc. pen., respectiv a recunoscut

activitățile infracționale și încadrarea juridică a

faptelor pentru care a fost trimis în judecată, însușindu-și

probele administrate în cursul urmăririi penale.

La pct. 1 din

rechizitoriu, inculpatului i s-a reținut faptul că nu a înregistrat

în evidența contabilă 3 borderouri de achiziții de produse

agricole, respectiv produsele achiziționate de la E.V., T.D. și D.I.,

și anume cantitatea totală de 93.400 kg soia, în valoare de 101.550 lei.

Prin aplicarea

coeficienților de 16 % și, respectiv 19 % la această cantitate a

rezultat un prejudiciu total în sumă de 35.542,5 din care 16.248 lei

impozit pe profit și 19.294,5 lei TVA colectat.

Inculpatului i s-a

mai reținut și faptul că organele fiscale au constatat o

lipsă în gestiunea societății pe care o administrează, a

cantităților de 246.155 kg. soia boabe, în valoare de 149.813 lei

și 29.925 kg grâu, în valoare de 17.596 lei, cauzând bugetului de stat un

prejudiciu în valoare totală de 58.595 lei, din care 26.788 lei impozit pe

profit și 31.807 lei TVA de plată.

Și această

infracțiune inculpatul a recunoscut-o, neconfirmându-se susținerea

acestuia făcută în cursul urmăririi penale, cu privire la lipsa

acestei cantități.

De asemenea, a

recunoscut și infracțiunea reținută la pct. 3 rechizitoriu,

respectiv că nu a virat bugetului de stat sumele reținute de la

salariați cu titlu de contribuții în sumă totală de 25.579

lei, compusă din 15.318 lei, obligații cu reținere la

sursă, la care s-au adăugat obligații suplimentare, în valoare

de 10.261 lei, determinate de faptul că societatea a calculat și

declarat eronat aceste contribuții în lunile iunie, iulie, august,

noiembrie și decembrie 2007, ianuarie, februarie, aprilie, mai, iulie,

august, octombrie și noiembrie 2008, ianuarie, februarie, aprilie, mai

iunie, august, octombrie, noiembrie și decembrie 2009, ianuarie și

februarie 2010.

Prin urmare, a

reținut prima instanță că prejudiciul total creat prin

săvârșirea infracțiunilor pentru care inculpatul a fost trimis

în judecată și condamnat este cel în sumă totală de

119.716,5 lei, motiv pentru care a procedat în consecință.

Întrucât în

cauză a fost luată măsura sechestrului asigurator asupra apartamentului

situat în municipiul Botoșani, str. Griviței, județ

Botoșani, proprietatea inculpatului prin Ordonanța nr. 455/P/2010 din

21 septembrie 2010, s-a menținut această măsură până

la achitarea prejudiciului.

Împotriva acestei

sentințe a declarat apel partea civilă, solicitând acordarea

prejudiciului așa cum a fost stabilit prin raportul de inspecție

fiscală din 27 mai 2012, decizia de impunere, procesul verbal din 05 iunie

2010 și precizat în sesizarea penală formulată de D.G.F.P.

Prin decizia

penală nr. 74 din 04 iulie 2012 Curtea de Apel Suceava, secția

penală și pentru cauze cu minori, a respins apelul declarat de partea

civilă Statul Român - A.N.A.F. București, prin reprezentant

Direcția Generală a Finanțelor Publice Județeană

Botoșani, împotriva sentinței penale nr. 98 din data de 05 aprilie 2012

pronunțată de Tribunalul Botoșani în Dosar nr.356/40/2012, ca

nefondat.

A obligat partea

civilă să plătească statului suma de 200 lei cu titlu de

cheltuieli judiciare din apel.

Pentru a

pronunța această hotărâre instanța a reținut că

acțiunea civilă în procesul penal poate fi exercitată în

limitele sesizării instanței.

Prin rechizitoriul

întocmit s-a reținut în sarcina inculpatului producerea unui prejudiciu în

sumă totală de 119.716,5 lei, respectiv pentru faptele reținute

la pct.1,2,3 din rechizitoriu. Pentru fapta de la pct.4 din rechizitoriu prin

care partea civilă a susținut că a fost de asemenea

prejudiciată în același act procesual s-a dispus neînceperea

urmăririi penale pe considerentul că fapta nu este

prevăzută de legea penală.

Totodată, în

cadrul soluționării cauzei în primă instanță nu s-a

procedat la extinderea procesului penal la alte fapte, instanța

pronunțându-se  în limitele cu care a fost investită.

Împotriva acestei

hotărâri partea civilă Agenția Națională de

Administrare Fiscală prin Direcția Generală a Finanțelor

Publice a Județului Botoșani a declarat recurs în termen legal,

învederând motivele invocate cu ocazia soluționării apelului.

Recursul declarat

este nefondat.

Recursul în prezenta

cauză are în vedere modul de soluționare a laturii civile.

Având în vedere

că soluționarea laturii civile depinde de cadrul stabilit prin formularea

acuzației, instanța de recurs, în acord cu instanțele de fond

și apel, constată că nu pot fi admise pretenții noi care

privesc alte fapte în afara celor supuse judecății.

În

consecință, în mod corect s-a reținut că partea

vătămată nu poate solicita obligarea inculpatului la repararea

unui prejudiciu de 275.792 lei în loc de 119.716,5 lei, deoarece diferența

de prejudiciu decurge din fapta de la pct.14 Rechizitoriu care nu a făcut

obiectul cauzei (pentru această faptă s-a dispus neînceperea

urmăririi penale).

Față de

cele ce preced, recursul părții civile va fi respins în temeiul art. 385

15

alin. (1) lit. b) C. proc. pen.

Conform art.192 alin.

(2) C. proc. pen., recurenta parte civilă va fi obligată la plata

cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

nefondat, recursul declarat de partea civilă Agenția Națională

de Administrare Fiscală prin Direcția Generală a Finanțelor

Publice a Județului Botoșani împotriva deciziei penale nr. 74 din 04

iulie 2012 a Curții de Apel Suceava, secția penală și

pentru cauze cu minori, privind pe inculpatul N.M.

Onorariul de avocat

pentru apărarea din oficiu a intimatului inculpat, în sumă de 200

lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată,

în ședință publică, azi 06 noiembrie 2012.