ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7461/2013
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7461/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: La data de 16 septembrie 2010, s-a înregistrat pe rolul Tribunalului Brașov sub nr. 9886/62/2010, acțiunea formulată de reclamanta SC I.E. SRL în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice Brașov - Activitatea de Inspecție Fiscală prin care s-a solicitat nulitatea absolută a procesului-verbal din 16 august 2010, a raportului de inspecție fiscală din 16 august 2010 și restituirea sumei de 41.369.619,34 RON conform sentinței civile nr. 465/F din 29 aprilie 2009 și a deciziei civile nr. 280 din 10 martie 2010 a Curții de Apel Bacău. În motivarea acestei acțiuni s-a arătat că SC I.E. SRL a solicitat efectuarea unui control fiscal având în vedere că, potrivit sentinței nr. 465/F din 29 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Neamț și a deciziei nr. 280 din 12 martie 2010 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, urma să recupereze imediat suma de 41.369.619,34 RON.
În opinia reclamantei, pârâta avea obligația să efectueze control fiscal aferent lunii mai 2005 și din martie 2006 până la data de 31 decembrie 2009, iar control fiscal aferent lunii iunie 2005 este nelegal, acesta fiind motivul solicitării constatării nulității absolute a actelor fiscale emise la data de 16 august 2010. Pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice Brașov a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția conexității Dosarului nr. 9962/62/2010 aflat pe rolul Tribunalului Brașov, la Dosarul nr. 9886/62/2010. De asemenea, s-a mai invocat excepția prematurității cererii de chemare în judecată întrucât nu a fost precedată de parcurgerea procedurii administrativ-jurisdicționale care încă nu s-a finalizat.
Pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice Brașov a formulat o completare la întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității de reprezentant a domnului F.I. Prin sentința civilă nr. 1049/F din 19 aprilie 2006 a fost admisă cererea creditoarei Administrația Finanțelor Publice Piatra Neamț și s-a deschis procedura reorganizării judiciare și a falimentului împotriva debitoarei SC I.E. SRL. Prin încheierea de ședință din data de 21 noiembrie 2006 s-a dispus deschiderea procedurii falimentului împotriva debitoarei. La data de 01 aprilie 2009, F.I., administrator al debitoarei, a formulat cerere de revizuire a sentinței civile nr. 1049/F din 19 aprilie 2006 (de deschidere a procedurii reorganizării) și a sentinței civile nr. 3228/F din 21 noiembrie 2006 (de deschidere a procedurii falimentului debitoarei).
Prin sentința comercială nr. 465/F din 29 aprilie 2009, instanța a admis cererea de revizuire formulată de administratorul special și administratorul statuar al debitoarei, a schimbat sentința nr. 1049/F din 19 aprilie 2006 și sentința civilă nr. 3228/F din 21 noiembrie 2006 pronunțate de Tribunalul Neamț în Dosarul nr. 1145 din 01 martie 2006 în sensul că s-a admis contestația debitoarei SC I.E. SRL la cererea de deschidere a procedurii formulata de Direcția Generală a Finanțelor Publice Neamț. Prin aceeași sentință s-a respins cererea de deschidere a procedurii reorganizării judiciare și a falimentului formulată de creditoarea Direcția Generală a Finanțelor Publice Neamț, ca nefondată, precum și cererea de deschidere a procedurii falimentului formulată de lichidatorul judiciar, ca nefondată.
S-a dispus radierea mențiunilor efectuate la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Neamț, referitoare la deschiderea procedurii reorganizării judiciare și a falimentului SC I.E. SRL, la dizolvarea acesteia și ridicarea dreptului de administrare. Direcția Generală a Finanțelor Publice Neamț a promovat recurs împotriva sentinței civile nr. 465/F din 29 aprilie 2009, soluția Curții de Apel Bacău fiind decizia nr. 280 din 12 martie 2010 prin care a fost admis recursul declarat de recurenta creditoare Administrația Finanțelor Publice pentru Contribuabili Mijlocii Brașov, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice Brașov împotriva sentinței comerciale nr. 465/F din 29 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Neamț în Dosarul nr. 1145/103/2006, în contradictoriu cu intimata debitoare SC I.E.
SRL, intimat administrator debitor F.I., intimat creditor Consiliul Local - Direcția Taxe și Impozite a municipiului Piatra Neamț și intimat lichidator SC G.C. SPRL. Decizia a modificat în parte sentința recurată în sensul că a respins cererea de revizuire ca nefondată și a menținut celelalte dispoziții ale sentinței recurate. Raportat la conținutul acestei decizii, Direcția Generală a Finanțelor Publice Brașov a înțeles să formuleze la data de 29 septembrie 2010 către Curtea de Apel Bacău o cerere de lămurire a dispozitivului deciziei civile nr. 280 din 12 martie 2010, în temeiul prevederilor art. 281 1 C. proc. civ., solicitând ca instanța să admită cererea și să menționeze expres în dispozitiv, dispozițiile ce urmează a fi menținute ca o consecință a admiterii cererii de recurs, a modificării în parte a sentinței recurate nr. 465/F din 29 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Neamț și a respingerii cererii de revizuire ca nefondată.
Curtea de Apel Bacău s-a pronunțat, prin încheierea din data de 29 octombrie 2010, în sensul admiterii cererii privind lămurirea dispozitivului deciziei nr. 280/2010, arătând că menține dispozițiile sentinței recurate cu privire la modul de soluționare a excepțiilor, respectiv lipsa capacității de exercițiu, a autorității de lucru judecat, a inadmisibilității, a cererii de suspendare a cauzei și a renunțării la cererea de înregistrare a creanței. Prin încheierea de ședință din data de 09 februarie 2011, Tribunalul Brașov a dispus conexarea Dosarului nr. 9962/62/2010 la Dosarul nr. 9886/62/2010.
Prin sentința civilă nr. 2350/CA din 11 mai 2011, Tribunalul Brașov a admis excepția necompetenței sale materiale și a declinat cauza în favoarea Curții de Apel Brașov unde dosarul a fost înregistrat sub același nr. 9886/62/2010, la data de 08 iulie 2011. Prin sentința nr. 239/F din 05 decembrie 2011, Curtea de Apel Brașov a admis excepția lipsei calității de reprezentant a numitului F.I. pentru reclamanta SC I.E. SRL și, în consecință, a anulat acțiunea formulată de reclamanta SC I.E. SRL în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice Brașov având ca obiect nulitatea absolută a procesului-verbal din 16 august 2010, a raportului de inspecție fiscală din 16 august 2010, a dispoziției din 16 august 2010 și a deciziei de impunere din 16 august 2010 emise de pârâtă și restituirea sumei de 41.369.619,34 RON.
Pentru a pronunța această hotărâre s-au reținut următoarele: Cererile de chemare în judecată conexate, ce formează obiectul analizei prezentei cauze, au fost formulate la datele de 16 septembrie 2010 și, respectiv 20 septembrie 2010, date la care, potrivit înscrisurilor existente la dosar, SC I.E. SPRL se află în procedura falimentului, sentința civilă nr. 1049/F din 19 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Neamț, prin care s-a deschis procedura falimentului, fiind în ființă, urmare a pronunțării deciziei nr. 280 din 12 martie 2010 a Curții de Apel Bacău. La data de 21 noiembrie 2006 a fost ridicat dreptul de administrare al debitorului în procedura falimentului, astfel că, de la acel moment, conform art. 25 din Legea nr. 85/2003, lichidatorul judiciar conduce activitatea debitoarei declarată în faliment.
Ca urmare, Curtea văzând lipsa unei poziții a acestui lichidator de a-și însuși cererile de chemare în judecată conexate, a admis excepția lipsei calității de reprezentant a numitului F.I. pentru recurenta SC I.E. SRL, cu consecința anulării acțiunii. Împotriva sentinței nr. 239/F din 05 decembrie 2011 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a declarat recurs SC I.E. SRL. În conformitate cu dispozițiile art. 303 alin. (1) C. proc. civ., recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs sau înlăuntrul acestui termen, termenul de recurs fiind cel stabilit de prevederile art. 301 teza I C. proc. civ., și anume 15 zile de la comunicarea hotărârii. Din alin. (1) al art. 303 C. proc.
civ. rezultă că termenul de depunere a motivelor de recurs are întotdeauna aceeași durată cu termenul pentru exercitarea recursului. Dacă recursul este motivat separat, motivarea trebuie făcută în același termen în care poate fi exercitată calea de atac a cauzei. De vreme ce recurentul este ținut de obligația motivării recursului într-un anumit termen, el nu va putea să dezvolte decât motivele de recurs pe care le-a depus în termen, cu excepția motivelor privitoare la încălcarea unor dispoziții imperative. Din actele dosarului rezultă că reclamantul a formulat o simplă declarație de recurs la data de 09 decembrie 2011 motivele de recurs fiind depuse la dosar la data de 29 iunie 2012. Dar așa cum prevăd și dispozițiile art. 303 alin. (2) C. proc.
civ., termenul pentru depunerea motivelor de recurs se socotește de la comunicarea hotărârii, chiar dacă recursul s-a făcut mai înainte. Așa fiind, având în vedere dispozițiile art. 306 alin. (1) C. proc. civ. și cum nu au fost constatate motive de ordine publică, ce ar fi putut fi invocate din oficiu, potrivit dispozițiilor alin. (2) ale aceluiași articol, Curtea urmează a constata că recursul este nul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Constată nulitatea recursului declarat de SC I.E. SRL împotriva sentinței nr. 239/F din 05 decembrie 2011 a Curții de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 27 noiembrie 2013.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.