ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2429/2014
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2429/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)
Asupra conflictului
de competență de față, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată
înregistrată pe rolul Judecătoriei Babadag la data de 14 aprilie 2014,
executorul judecătoresc L.A., din cadrul B.E.J. A.A., cu sediul în București,
sector 4, a solicitat încuviințarea executării silite, prin poprire, a
obligației stabilite prin titlul executoriu reprezentat de Contractul pentru
emiterea cardului A.M.S. din 14 martie 2011, împotriva debitorului G.F.
Prin Încheierea nr.
15/17 aprilie 2014 Judecătoria Babadag, în temeiul dispozițiilor art. 132 și
650 C. proc. civ., a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat
competența soluționării cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 4 București.
Pentru a hotărî
astfel, Judecătoria Babadag a reținut că potrivit art. 132 și 650 C. proc.
civ., instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află
biroul executorului judecătoresc care face executare, iar instanța de executare
soluționează cererile de încuviințare a executării silite, contestațiile la
executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite,
cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe.
Judecătoria Babadag a
arătat, de asemenea, că instanța de executare este stabilită expres de lege,
sesizarea instanței fiind făcută de către executorul judecătoresc competent
material și teritorial, împrejurare față de care, în speță, instanța de
executare este Judecătoria Sectorului 4 București, în a cărei circumscripție se
află sediul B.E.J. A.A.
Învestită prin
declinare, Judecătoria Sectorului 4 București a pronunțat Sentința civilă nr.
4214 din 15 mai 2014, prin care a admis excepția necompetenței teritoriale a
acestei instanțe, a declinat competenta de soluționare a cererii în favoarea
Judecătoriei Babadag, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a
înaintat dosarul către Înalta Curte de Casație și Justiție, în vederea
soluționării acestuia.
În motivare,
Judecătoria Sectorului 4 București a arătat că cererea de executare silită a
fost formulată de către creditoare la data de 20 aprilie 2012; fiind vorba
despre o executare silită începută anterior intrării în vigoare a noului C.
proc. civ., în speță sunt aplicabile dispozițiile C. proc. civ. din 1865.
Față de această
împrejurare, s-a reținut că sunt incidente dispozițiile art. 373
1
alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., potrivit cărora cererea de încuviințare a
executării silite este de competența instanței de executare, care, conform art.
373 alin. (2) din același act normativ, este judecătoria în a cărei
circumscripție se va face executarea, în afara cazurilor în care legea dispune
altfel.
A mai reținut
Judecătoria Sectorului 4 București că întrucât s-a solicitat încuviințarea
executării silite prin poprirea disponibilităților bănești ale debitorului în
mâinile terților popriți, cu sediul în circumscripția Judecătoriei Babadag,
competența teritorială, instituită de art. 373
1
alin. (1) teza a
II-a C. proc. civ. în favoarea instanței de executare este absolută.
Analizând conflictul
de competență, Înalta Curte reține următoarele:
Potrivit normelor
tranzitorii cuprinse în art. 24 din noul C. proc. civ. (art. 3 din Legea nr.
76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de
procedură civilă), dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai
proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare.
În speță, executarea
silită a început la data de 20 aprilie 2012, prin cererea depusă de creditoarea
A.B.R. SA la B.E.J. A.A., astfel că legea procesuală aplicabilă speței este C.
proc. civ. de la 1865.
Cu referire la obiectul
cererii deduse judecății se reține că s-a solicitat încuviințarea executării
silite, prin poprirea disponibilităților bănești pe care debitorul G.F. le-ar
deține la terții popriți, care au sediul în circumscripția Judecătoriei
Babadag.
Conform dispozițiilor
art. 453 alin. (1) C. proc. civ., poprirea se înființează la cererea
creditorului, de executorul judecătoresc de la domiciliul sau sediul
debitorului ori de la domiciliul sau sediul terțului poprit, iar potrivit art.
373
1
alin. (2) C. proc. civ., instanța de executare este cea care
încuviințează executarea silită a obligației stabilite prin titlul executoriu.
De asemenea, în
sensul dispozițiilor art. 373 alin. (2) C. proc. civ., instanța de executare
este judecătoria în circumscripția căreia se va face executarea, în afara
cazurilor în care legea dispune altfel.
Față de dispozițiile
legale enunțate și având în vedere că s-a solicitat încuviințarea executării
prin poprire la terți popriți din circumscripția Judecătoriei Babadag, Înalta
Curte apreciază că aceasta este instanța de executare.
Pe cale de
consecință, va stabili că instanța competentă teritorial să soluționeze cererea
de încuviințare a executării silite este Judecătoria Babadag.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența
de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Babadag.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi, 26 septembrie 2014.
Procesat
de GGC - AZ