ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2429/2014

Asupra conflictului de competență de față, constată următoarele: Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Babadag la data de 14 aprilie 2014, executorul judecătoresc L.A., din cadrul B.E.J. A.A., cu sediul în București, sector 4, a solicitat încuviințarea executării silite, prin poprire, a obligației stabilite prin titlul executoriu reprezentat de Contractul pentru emiterea cardului A.M.S. din 14 martie 2011, împotriva debitorului G.F. Prin Încheierea nr. 15/17 aprilie 2014 Judecătoria Babadag, în temeiul dispozițiilor art. 132 și 650 C. proc. civ., a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența soluționării cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 4 București.

Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Babadag a reținut că potrivit art. 132 și 650 C. proc. civ., instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află biroul executorului judecătoresc care face executare, iar instanța de executare soluționează cererile de încuviințare a executării silite, contestațiile la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe. Judecătoria Babadag a arătat, de asemenea, că instanța de executare este stabilită expres de lege, sesizarea instanței fiind făcută de către executorul judecătoresc competent material și teritorial, împrejurare față de care, în speță, instanța de executare este Judecătoria Sectorului 4 București, în a cărei circumscripție se află sediul B.E.J.

A.A. Învestită prin declinare, Judecătoria Sectorului 4 București a pronunțat Sentința civilă nr. 4214 din 15 mai 2014, prin care a admis excepția necompetenței teritoriale a acestei instanțe, a declinat competenta de soluționare a cererii în favoarea Judecătoriei Babadag, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul către Înalta Curte de Casație și Justiție, în vederea soluționării acestuia. În motivare, Judecătoria Sectorului 4 București a arătat că cererea de executare silită a fost formulată de către creditoare la data de 20 aprilie 2012; fiind vorba despre o executare silită începută anterior intrării în vigoare a noului C. proc. civ., în speță sunt aplicabile dispozițiile C. proc.

civ. din 1865. Față de această împrejurare, s-a reținut că sunt incidente dispozițiile art. 373 1 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., potrivit cărora cererea de încuviințare a executării silite este de competența instanței de executare, care, conform art. 373 alin. (2) din același act normativ, este judecătoria în a cărei circumscripție se va face executarea, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. A mai reținut Judecătoria Sectorului 4 București că întrucât s-a solicitat încuviințarea executării silite prin poprirea disponibilităților bănești ale debitorului în mâinile terților popriți, cu sediul în circumscripția Judecătoriei Babadag, competența teritorială, instituită de art. 373 1 alin. (1) teza a II-a C. proc.

civ. în favoarea instanței de executare este absolută. Analizând conflictul de competență, Înalta Curte reține următoarele: Potrivit normelor tranzitorii cuprinse în art. 24 din noul C. proc. civ. (art. 3 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă), dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare. În speță, executarea silită a început la data de 20 aprilie 2012, prin cererea depusă de creditoarea A.B.R. SA la B.E.J. A.A., astfel că legea procesuală aplicabilă speței este C. proc. civ. de la 1865. Cu referire la obiectul cererii deduse judecății se reține că s-a solicitat încuviințarea executării silite, prin poprirea disponibilităților bănești pe care debitorul G.F.

le-ar deține la terții popriți, care au sediul în circumscripția Judecătoriei Babadag. Conform dispozițiilor art. 453 alin. (1) C. proc. civ., poprirea se înființează la cererea creditorului, de executorul judecătoresc de la domiciliul sau sediul debitorului ori de la domiciliul sau sediul terțului poprit, iar potrivit art. 373 1 alin. (2) C. proc. civ., instanța de executare este cea care încuviințează executarea silită a obligației stabilite prin titlul executoriu. De asemenea, în sensul dispozițiilor art. 373 alin. (2) C. proc. civ., instanța de executare este judecătoria în circumscripția căreia se va face executarea, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. Față de dispozițiile legale enunțate și având în vedere că s-a solicitat încuviințarea executării prin poprire la terți popriți din circumscripția Judecătoriei Babadag, Înalta Curte apreciază că aceasta este instanța de executare.

Pe cale de consecință, va stabili că instanța competentă teritorial să soluționeze cererea de încuviințare a executării silite este Judecătoria Babadag.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Babadag. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 26 septembrie 2014. Procesat de GGC - AZ