ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2346/2014

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin

cererea formulată la data de 10 martie 2014 și înregistrată pe rolul Înaltei

Curți de Casație și Justiție la 11 martie 2014, revizuenta S.M. a solicitat, în

contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii Ilfov, revizuirea Deciziei

nr. 1716 R din 9 septembrie 2013 pronunțată de Curtea de Apel București, secția

a IX-a civilă și pentru cauze privind proprietatea intelectuală, conflicte de

muncă și asigurări sociale.

În motivare, petenta a arătat că, prin

Sentința nr. 260 din 6 februarie 2013 pronunțată de Tribunalul Ilfov, secția

civilă, a fost admisă cererea de chemare în judecată pe care a promovat-o,

pârâta Casa Județeană de Pensii Ilfov fiind obligată să recalculeze pensia

acesteia, retroactiv, începând cu 1 iulie 2012, prin valorificarea veniturilor

realizate în acord global, conform adeverinței din 5 aprilie 2012, emisă de SC

A.B. SA.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs

intimata Casa Județeană de Pensii Ilfov, care a fost admis prin Decizia nr.

1716 din 9 septembrie 2013 a Curții de Apel București, secția a IX-a civilă și

pentru cauze privind proprietatea intelectuală, conflicte de muncă și asigurări

sociale, prin care s-a dispus modificarea, în tot, a sentinței atacate și

respingerea cererii, ca neîntemeiate.

În opinia revizuentei, cele două hotărâri

sunt potrivnice, întrucât au interpretat în mod diferit aspectele consemnate în

Decizia nr. 39 din 5 aprilie 2012, emisă de către intimata SC A.B. SA. Astfel,

instanța de recurs a apreciat că aceasta evidențiază venituri anuale obținute

de intimata-reclamantă în perioada anilor 1972 - 1989, și nu venituri lunare,

cum ar fi necesar în lumina dispozițiilor art. 96 din Legea nr. 263/2010.

De altfel, intimata a întocmit o anexă la

decizia mai sus amintită, prin care a explicitat veniturile obținute lunar în

acord global, în care sumele anuale câștigate în acest sistem reprezintă sumele

lunare aferente fiecărui an calendaristic, începând cu anul 1972 și până în

anul 1989. Aceste valori au fost prezentate instanței, lunar și totalizate

anual.

Referitor la termenul în care a promovat

cererea de revizuire, petenta a arătat că a luat cunoștință de conținutul

deciziei Curții de Apel la data de 17 februarie 2014, când i-au fost eliberate

copii legalizate de pe ambele hotărâri judecătorești pronunțate în cauză, de

către Tribunalul Ilfov.

Prin urmare, din punctul său de vedere,

termenul de la care trebuie calculate cele 30 de zile în care trebuia să

promoveze cererea de revizuire este 17 februarie 2014.

Cererea a fost fundamentată pe dispozițiile

art. 322 pct. 7 C. proc. civ. de la 1865 și pe cele ale art. 509 alin. (1) pct.

8 C. proc. civ. aprobat prin Legea nr. 134/2010.

Prin Decizia nr. 1716 R din 9 septembrie 2013

pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IX-a civilă și pentru cauze

privind proprietatea intelectuală, conflicte de muncă și asigurări sociale, a

fost admis recursul declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii Ilfov împotriva

Sentinței nr. 260 din 6 februarie 2013 a Tribunalului Ilfov, secția civilă,

care a fost modificată, în parte, iar acțiunea civilă a fost respinsă, ca

neîntemeiată.

Pentru a decide astfel, instanța a reținut

că, prin memoriul de recurs, reclamanta a invocat încălcarea dispozițiilor

anexei nr. 15 din H.G. nr. 257/2011, având în vedere că veniturile menționate

în adeverința din 5 aprilie 2012 nu au făcut parte din baza de calcul a

pensiilor, conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001.

Curtea a reținut că această critică, care se

circumscrie dispozițiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ., este nefondată.

Prin raportare la dispozițiile art. 306 alin.

(2) C. proc. civ., instanța de recurs a reținut că adeverința din 5 aprilie

2012 nu poate fi valorificată în calculul drepturilor de pensie ale

reclamantei, întrucât soluția contrară ar contraveni dispozițiilor art. 96

alin. (1) și (2) din Legea nr. 263/2010, conform cărora punctajul anual al

asiguratului se determină prin împărțirea la 12 a sumei punctajelor lunare

realizate în anul calendaristic respectiv. Totodată, punctajul lunar se

calculează prin raportarea câștigului salariul brut/solda brută sau, după caz,

a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției de

asigurări sociale, la câștigul salariat mediu brut din luna respectivă,

comunicat de Institutul Național de Statistică.

Curtea a reținut că adeverința din 5 aprilie

2012 evidențiază venituri anuale obținute de către reclamantă în perioada

anilor 1972 - 1989, și nu venituri lunare, cum ar fi fost necesar, în lumina

prevederilor legale mai sus menționate.

Examinând cererea de revizuire sub aspectul

termenului înăuntrul căruia a fost formulată, analiză care este prioritară în

raport de dispozițiile art. 137 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată

următoarele:

Ca o chestiune prealabilă, instanța reține că

litigiul de fond a fost declanșat la data de 16 august 2012, astfel încât,

cererea de revizuire se circumscrie prevederilor art. 322 pct. 7 alin. (1) C.

proc. civ. de la 1865, conform cărora "revizuirea unei hotărâri pronunțate

de o instanță de recurs, atunci când evocă fondul, se poate cere dacă există

hotărâri definitive potrivnice date de instanțe de același grad sau de grade

deosebite, în una și aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași

calitate".

Așa fiind, dispozițiile art. 324 alin. (1)

pct. 1 C. proc. civ. stipulează că termenul de exercitare a revizuirii, în

acest caz, este de o lună de la comunicarea hotărârilor definitive, iar când

acestea au fost date de instanțe de recurs după evocarea fondului de la

pronunțare.

În cauză, petenta S.M. a solicitat revizuirea

Deciziei nr. 1716 R din 9 septembrie 2013 a Curții de Apel București, secția a

IX-a civilă și pentru cauze privind proprietatea intelectuală, conflicte de

muncă și asigurări sociale, pretins potrivnică Sentinței nr. 260 din 6

februarie 2013 pronunțate de Tribunalul Ilfov, secția civilă.

În

raport de aspectele mai sus menționate, decizia supusă revizuirii a fost

pronunțată la 9 septembrie 2013, iar calea extraordinară de atac a fost

promovată de contestatoare la 10 martie 2014, fiind înregistrată pe rolul

Înaltei Curți la 11 martie 2014.

Prin

prisma dispozițiilor reglementate de art. 324 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.,

termenul în care putea fi introdusă cel mai târziu revizuirea s-a împlinit la 9

octombrie 2013.

Înalta Curte va avea în vedere și

dispozițiile art. 103 alin. (1) C. proc. civ., care sancționează cu decăderea

neexercitarea dreptului procesual în intervalul prevăzut de lege și, în raport

de aceste constatări, reținând că termenul defipt pentru promovarea revizuirii

a fost depășit, fără a se face dovada că partea a fost împiedicată de o

împrejurare mai presus de voința sa de a împlini actul procedural, va respinge

revizuirea, ca tardiv formulată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge,

ca tardivă, cererea de revizuire formulată de revizuenta S.M. împotriva

Deciziei nr. 1716 R din 9 septembrie 2013 a Curții de Apel București, secția a

IX-a civilă și pentru cauze privind proprietatea intelectuală, conflicte de

muncă și asigurări sociale, în Dosarul nr. 1858/93/2012.

Irevocabilă.

Procesat

de GGC - CL