ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2334/2014

Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele: Prin Decizia nr. 64/A din 26 februarie 2014, Curtea de Apei București, secția a III-a civilă, și pentru cauze cu minori și de familie, a respins ca nefondat, apelul declarat de reclamanții S.T.A. și S.C.G. împotriva sentinței nr. 3680 din 27 septembrie 2013 pronunțată de Tribunalul București, secția a III-a civilă. Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanții S.T.A. și S.C.G., invocând în drept incidența motivelor de recurs prevăzute de art. 304 alin. (1) pct. 8 și 9 C. proc. civ. și solicitând modificarea hotărârii atacate și, pe fond, admiterea acțiunii așa cum a fost formulată. Motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc.

civ. corespunde motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. aprobat prin Legea nr. 134/2010. Pe roiul Înaltei Curți de Casație și justiție, dosarul a fost înregistrat la data de 28 aprilie 2014. Instanța a dispus, în temeiul art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ., întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului. Prin raport s-a constatat că recursul nu îndeplinește condițiile de formă, prevăzute sub sancțiunea nulității, conform art. 486 alin. (3) C. proc. civ. S-a arătat că cererea de recurs nu cuprinde numele, prenumele și domiciliul profesional al avocatului care formulează cererea țart. 486 alin. (1) lit. a) și că, cererea de recurs nu este însoțită de dovada asistării/reprezentării recurentului de către un avocat, în conformitate cu dispozițiile art. 486 alin. (2), alin. (3) și art. 85 alin. (3) C. proc.

civ. În temeiul art. 493 alin. (4) C. proc. civ., raportul a fost comunicat părților, eu mențiunea că pot formula în scris un punct de vedere asupra raportului, în termen de 10 zile de Ia comunicare. Părțile nu au formulat în scris și nu au transmis la dosar puncte de vedere asupra raportului. Analizând, în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., recursul formulat, Înalta Curte constată ca acesta nu îndeplinește condițiile de formă și urmează să îl anuleze, pentru următoarele considerente: Verificarea respectării condițiilor formale ale cererii de recurs declarate are întâietate în raport cu problema admisibilității căii de atac, drept pentru care se va proceda ia examinarea cu prioritate a celor dintâi.

În acest sens, se reține că, în acord cu prevederile art. 13 alin. (2) C. proc. civ., în recurs, cererile și concluziile părților nu pot fi formulate și susținute decât, prin avocat sau, după caz, consilier juridic." Cu un conținut similar, dispozițiile art. 83 alin. (3) C. proc. civ. menționează că redactarea cererii și a motivelor de recurs, precum și în exercitarea și susținerea recursului, persoanele fizice vor fi asistate și, după caz, reprezentate, sub sancțiunea nulității, numai de către un avocat, în condițiile legii, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 13 alin. (2)." De aceea, potrivit dispozițiilor art. 486 alin. (1) lit. a) C. proc.

civ., cererea de recurs va cuprinde „numele și prenumele, domiciliul sau reședința părții în favoarea căreia se exercită recursul,numele, prenumele și domiciliul profesional al avocatului care formulează cererea ori, pentru persoanele juridice,denumirea și sediul lor, precum și numele și prenumele consilierului juridic care întocmește cererea." Lipsa mențiunilor prevăzute la art. 486 alin. (1) lit. a) și c)-e), precum și neîndeplinirea cerințelor referitoare la dovada calității de reprezentant convențional sunt sancționate cu nulitatea, potrivit alin. (3) al art. 486. Normele mai sus evocate se coroborează și cu alin. (5) al art. 493. conform căruia „În cazul la care completul este în unanimitate de acord că recursul nu îndeplinește condițiile de formă, că motivele de casare invocate și dezvoltarea lor nu se încadrează în cele prevăzute de art. 488 sau că recursul este vădit nefondat, anulează sau, după caz, respinge recursul prinlr-o decizie motivată, pronunțată fără citarea părților, care nu este supusă nieiunei căi de atac." Față de aceste dispoziții legale, Înalta Curte constată că cererea de recurs nu îndeplinește condițiile formale ale declarării căii de atac a recursului, astfel cum au fost relevate și prin raportul de admisibilitate întocmii conform art. 493 alin. (3) din cod și comunicat părților în condițiile legii.

Având în vedere considerentele mai sus expuse, criteriile deduse judecății prin intermediul motivelor de recurs nu se mai impun a fi analizate, Înalta Curte urmând să anuleze recursul declarat de reclamanții S.T.A. și S.C.G., în raport de dispozițiile art. 486 alin. (3) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Anulează recursul declarat de reclamanții S.T.A. și S.C.G., ambii cu domiciliul procesual situat în București, sector 1, împotriva Deciziei nr. 64/A din 26 februarie 2014 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, în contradictoriu cu intimatului Statul Român, prin M.F.P., cu sediul în sector 5, București. Fără nicio cale de atac. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 23 septembrie 2014.