ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1642/2015

Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele; Prin Decizia nr. 59A din data de 11 februarie 2015 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamanții T.F., T.G.V., T.A., T.V.V., T.A.C., T.B.M. și T.G.M. împotriva Sentinței civile nr. 358 din data de 24 martie 2014 pronunțată de Tribunalul București, secția a IV-a civilă. Împotriva acestei decizii au formulat cerere de recurs reclamanții T.F., T.G.V., T.A., T.V.V., T.A.C., T.B.M., T.G.M., invocând nelegalitatea și netemeinicia hotărârii atacate și arătând că motivele de recurs vor fi depuse separat. Analizând recursul în condițiile dispozițiilor art. 493 alin. (5) C. proc.

civ. cu referire la cele ale art. 499 teza finală C. proc. civ., potrivit cărora în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivele de casare, Înalta Curte constată următoarele: Prin Decizia nr. 59A din data de 11 februarie 2015 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamanții T.F., T.G.V., T.A., T.V.V., T.A.C., T.B.M. și T.G.M. împotriva Sentinței civile nr. 358 din data de 24 martie 2014 pronunțată de Tribunalul București, secția a IV-a civilă. Decizia este definitivă. Potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc.

civ., sunt hotărâri definitive, hotărârile date În apel, fără drept de recurs, precum și cele neatacate cu recurs. În temeiul art. 483 alin. (1) C. proc. civ. dispune că "Hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apei, precum și alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului" iar conform alin. (2) "Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a) - i), în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 500.000 lei inclusiv.

De asemenea, nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului." Potrivit art. XVIII alin. (1) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, "Dispozițiile art. 483 alin. (2) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, se aplică proceselor pornite începând cu data de 1 ianuarie 2016", iar conform alin. (2) al aceluiași articol, "în procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi și până ia data de 31 decembrie 2015 nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a) - i) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv.

De asemenea, în aceste procese nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului." Litigiul de față are ca obiect o acțiune evaluabila în bani, în valoare de până la 1.000.000 lei, astfel încât, în raport de textele legale menționate Decizia nr. 59 din data de 11 februarie 2015 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, nu poate fi supusă recursului, fiind pronunțată de curtea de apel în cadrul soluționării unui apel declarat împotriva unei hotărâri supuse numai apelului. Legalitatea căilor de atac presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege.

Prin urmare, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești. Această regulă are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție arătând că mijloacele procesuale prin care poate fi atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar și că exercitarea acestora trebuie tăcută În condițiile legii, cu respectarea acesteia. În raport de dispozițiile legate sus-menționate, decizia ce a fost atacată cu recurs nu este supusă, prin lege, cenzurii prin această cale de atac. În consecință, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamanții T.F., T.G.V., T.A., T.V.V., T.A.C., T.B.M., T.G.M., toți cu domiciliul procesual ales la Cabinet individual de avocatură "T.I.M.", în Galați, județul Galați, în contradictoriu cu intimatul Statul român, prin Ministerul Finanțelor Publice, cu sediul în București, str. Apolodor nr. 17, sector 5 împotriva Deciziei nr. 59 din data de 11 februarie 2015 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie. Fără nicio cale de atac. Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 iunie 2015. Procesat de GGC - GV