ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1642/2015
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1642/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)
Deliberând asupra
recursului de față, constată următoarele;
Prin Decizia nr. 59A din data de 11 februarie
2015 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu
minori și de familie, a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de
reclamanții T.F., T.G.V., T.A., T.V.V., T.A.C., T.B.M. și T.G.M. împotriva
Sentinței civile nr. 358 din data de 24 martie 2014 pronunțată de Tribunalul
București, secția a IV-a civilă.
Împotriva acestei
decizii au formulat cerere de recurs reclamanții T.F., T.G.V., T.A., T.V.V.,
T.A.C., T.B.M., T.G.M., invocând nelegalitatea și netemeinicia hotărârii
atacate și arătând că motivele de recurs vor fi depuse separat.
Analizând recursul în
condițiile dispozițiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ. cu referire la cele
ale art. 499 teza finală C. proc. civ., potrivit cărora în cazul în care
recursul se respinge fără a fi cercetat în fond, hotărârea de recurs va
cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivele de
casare, Înalta Curte constată următoarele:
Prin Decizia nr. 59A
din data de 11 februarie 2015 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă
și pentru cauze cu minori și de familie, a fost respins, ca nefondat, apelul
declarat de reclamanții T.F., T.G.V., T.A., T.V.V., T.A.C., T.B.M. și T.G.M.
împotriva Sentinței civile nr. 358 din data de 24 martie 2014 pronunțată de
Tribunalul București, secția a IV-a civilă. Decizia este definitivă.
Potrivit art. 634
alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., sunt hotărâri definitive, hotărârile date În
apel, fără drept de recurs, precum și cele neatacate cu recurs.
În temeiul art. 483
alin. (1) C. proc. civ. dispune că "Hotărârile date în apel, cele date,
potrivit legii, fără drept de apei, precum și alte hotărâri în cazurile expres
prevăzute de lege sunt supuse recursului" iar conform alin. (2) "Nu
sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94
pct. 1 lit. a) - i), în cele privind navigația civilă și activitatea în
porturi, conflictele de muncă și de asigurări sociale, în materie de
expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori
judiciare, precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la
500.000 lei inclusiv. De asemenea, nu sunt supuse recursului hotărârile date de
instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă
instanță sunt supuse numai apelului."
Potrivit art. XVIII
alin. (1) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea
instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a
Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, "Dispozițiile art.
483 alin. (2) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă,
republicată, se aplică proceselor pornite începând cu data de 1 ianuarie
2016", iar conform alin. (2) al aceluiași articol, "în procesele
pornite începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi și până ia data
de 31 decembrie 2015 nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în
cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a) - i) din Legea nr. 134/2010
privind Codul de procedură civilă, republicată, în cele privind navigația
civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și de asigurări sociale,
în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate
prin erori judiciare, precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de
până la 1.000.000 lei inclusiv. De asemenea, în aceste procese nu sunt supuse
recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea
prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului."
Litigiul de față are
ca obiect o acțiune evaluabila în bani, în valoare de până la 1.000.000 lei,
astfel încât, în raport de textele legale menționate Decizia nr. 59 din data de
11 februarie 2015 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru
cauze cu minori și de familie, nu poate fi supusă recursului, fiind pronunțată
de curtea de apel în cadrul soluționării unui apel declarat împotriva unei
hotărâri supuse numai apelului.
Legalitatea căilor de
atac presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât
căilor de atac prevăzute de lege.
Prin urmare, în afară
de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale
în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri
judecătorești.
Această regulă are
valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție
arătând că mijloacele procesuale prin care poate fi atacată o hotărâre
judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar și că exercitarea acestora
trebuie tăcută În condițiile legii, cu respectarea acesteia.
În raport de
dispozițiile legate sus-menționate, decizia ce a fost atacată cu recurs nu este
supusă, prin lege, cenzurii prin această cale de atac.
În consecință, Înalta
Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca
inadmisibil, recursul declarat de reclamanții T.F., T.G.V., T.A., T.V.V.,
T.A.C., T.B.M., T.G.M., toți cu domiciliul procesual ales la Cabinet individual
de avocatură "T.I.M.", în Galați, județul Galați, în contradictoriu
cu intimatul Statul român, prin Ministerul Finanțelor Publice, cu sediul în
București, str. Apolodor nr. 17, sector 5 împotriva Deciziei nr. 59 din data de
11 februarie 2015 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru
cauze cu minori și de familie.
Fără nicio cale de atac.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 16 iunie 2015.
Procesat
de GGC - GV