ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3927/2010

Asupra

recursului de față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința

comercială nr. 12512, pronunțată la data de 4 noiembrie 2009, Tribunalul

București a admis cererea formulată de reclamanta SC R. SA, a obligat pârâta SC

I.D.D. SRL să storneze facturile de chirie aferente apartamentului situat în

București, str. Radu Beller, pentru perioada ianuarie - septembrie 2007 și să

emită noi facturi fără TVA către reclamantă și a obligat pârâta să restituie

reclamantei suma de 7.051 lei, cu titlu de TVA încasat necuvenit, cu 1.506,32

lei, cheltuieli de judecată.

Apelul declarat

de pârâtă, împotriva hotărârii tribunalului a fost respins, ca nefondat, de

Curtea de Apel București, prin decizia Curții de Apel București nr. 248 din 19

aprilie 2010.

Împotriva

menționatei decizii a formulat recurs pârâta SC I.D.D. SRL Jilava, prin care a

susținut următoarele:

Instanțele

anterioare nu au reținut că T.V.A.-ul încasat de la intimată pentru chiria

imobilului în discuție a fost achitat la bugetul de stat nu s-a avut în vedere

că stornarea facturilor și emiterea unei facturi fără a se calcula T.V.A. nu

pot atrage restituirea sumei de 7.051,36 lei.

În pricina de

față, recurenta a înțeles să reitereze motivele de fapt pe care și-a întemeiat

cererea de chemare în judecată inițială, reluarea aspectelor în fapt ce au

determinat această parte să formuleze acțiunea în instanță neputând fi

circumscrise niciunui motiv de casare ori modificare prevăzut de art. 304 C.

proc. civ.

Așa fiind, cum

recurenta nu a arătat în ce constau eventualele greșeli de judecată ale

instanței de apel ce constituie obiectul cenzurării de către instanța de

recurs, înalta Curte va aplica cererii de recurs sancțiunea nulității prevăzută

de alin. (l) al art. 302

1

C. proc. civ.

Așadar, lipsa

criticilor ce vizează nelegalitatea hotărârii atacate cu recurs nu poate atrage

schimbarea soluției la care tinde recurenta, iar abordarea recurentei, în

pricina de față, a motivelor de recurs ce vizează strict fondul pricinii, fără

a evidenția vreo potențială greșeală de judecată în apel, duce la constatarea

nulității cererii de recurs, în absența motivelor de ordine publică care să

conducă la incidența dispozițiilor art. 306 alin. (2) C. proc. civ.

Așa fiind, față

de cele de mai sus, Înalta Curte, în temeiul art. 302

1

alin.

(1)

lit. c) C. proc. civ., urmează să sancționeze cererea de recurs formulată, în

cauză, cu nulitatea.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

D E C I D E

Constată

nulitatea cererii de recurs formulată de pârâta SC I.D.D. SRL Jilava, împotriva

deciziei Curții de Apel București nr. 248 din 19 aprilie 2010.

Irevocabilă.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi, 17 noiembrie 2010.