ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 502/2011

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Tribunalul București, secția a VI-a comercială, prin sentința comercială nr. 12119 din 29 octombrie 2009 a respins ca neîntemeiată acțiunea reclamantei C.N.C.F.C.F.R. SA, Regionala București, în contradictoriu cu pârâții F.T.B.R. București și C.S.R. București, prin care a solicitat obligarea acestora la plata sumei de 24.990 Euro, chirie datorată în perioada 1 ianuarie 2007 – 31 septembrie 2008 pentru folosința apartamentelor 23, 35, 40, 45, 50 situate în București, sector 6 și a sumei de 12.265,95 lei chirie datorată pentru folosința apartamentelor menționate pentru perioada 1 octombrie 2008 – 31 decembrie 2008. Prin decizia comercială nr. 254 din 21 aprilie 2010 Curtea de Apel București, secția a V-a comercială, a respins ca nefondat apelul reclamantei declarat împotriva hotărârii instanței de fond.

Împotriva menționatei decizii, reclamanta C.N.C.F.C.F.R. SA, Regionala București, a declarat recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 299-319 C. proc. civ., criticând-o pentru nelegalitate, solicitând în concluzie admiterea recursului, modificarea deciziei și a sentinței, iar pe fond admiterea acțiunii sale. În criticile formulate recurenta-reclamantă a susținut în esență că în mod greșit instanța de apel nu i-a admis apelul, în condițiile în care a probat existența raportului juridic existent între părți, folosința spațiului locativ de către pârâți, ignorându-se dovezile depuse în acest sens, respectiv chitanțele cu care a achitat contravaloarea chiriei, procesul-verbal de conciliere încheiat la 5 iulie 2007 și corespondența dintre părți, care probează realizarea acordului de voință între acestea și achitarea chiriei după cumpărarea imobilelor de către reclamantă.

Intimatul-pârât C.S.R. București prin întâmpinarea depusă la dosar a invocat excepția nulității recursului pentru neîncadrarea motivelor de recurs în art. 304 C. proc. civ. Înalta Curte, față de dispozițiile art. 137 C. proc. civ., va examina cu precădere excepția nulității recursului invocată de intimatul-pârât C.S.R. București în temeiul art. 302 1 C. proc. civ., care stabilește condițiile obligatorii pe care trebuie să le cuprindă cererea de recurs sub sancțiunea nulității printre acestea înscriindu-se și motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor. Deși recurenta-reclamantă a formulat critici, se reține că acestea nu fac referire la dispozițiile art. 304 C. proc.

civ., iar dezvoltările motivelor de recurs făcute nu indică în mod concret dispoziția legală încălcată sau greșit aplicabilă, astfel că acestea nu pot fi încadrate potrivit art. 306 alin. (3) C. proc. civ., în motivele de recurs prevăzute de art. 304 C. proc. civ., care să conducă la casarea sau modificarea hotărârii atacate, și nici nu pot face obiectul controlului de legalitate. Conform art. 302 1 alin. (1) lit. c) C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă, sub sancțiunea nulității, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor. Potrivit art. 304 C. proc. civ., modificarea sau casarea unei hotărâri se poate cere numai pentru motivele de nelegalitate prevăzute expres la pct. 1-9, iar potrivit dispozițiilor art. 306 alin. (3) C. proc.

civ. indicarea greșită a motivelor de recurs nu atrage nulitatea recursului dacă dezvoltarea acestora face posibilă încadrarea lor într-unul din motivele prevăzute de art. 304. Cum din criticile dezvoltate în scris în motivarea recursului nu rezultă greșita aplicare și interpretare a vreunei dispoziții legale de către instanța de apel, recurenta reclamantă, mărginindu-se să reia apărările și criticile formulate în faza apelului și relatarea situației de fapt, aserțiuni a căror încadrare din oficiu într-unul din motivele prevăzute de legea procedurală este imposibilă, astfel că, față de situația dată se va admite excepția invocată de intimat, privind nulitatea recursului conform art. 302 1 lit. c) coroborat cu dispozițiile art. 306 alin. (1) C. proc.

civ. urmând a se constata nulitatea recursului reclamantei C.N.C.F.C.F.R. SA, regionala București.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite excepția nulității recursului. Constată nul recursul declarat de reclamanta C.N.C.F.C.F.R. SA, Regionala București, împotriva deciziei comerciale nr. 254 din 21 aprilie 2010 a Curții de Apel București, secția a V-a comercială. Irevocabilă. Pronunțată, în ședința publică, astăzi 3 februarie 2011.