ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 476/2010

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 573 din 2 iulie 2007 pronunțată de Tribunalul Bacău s-a dispus admiterea contestației formulate de reclamantul C.I., în contradictoriu cu pârâtul Primarul Municipiului Bacău. S-a dispus anularea dispoziției nr. 980 din 12 februarie 2007 emisă de Primarul Municipiului Bacău. S-a dispus restituirea contestatorului în natură a suprafeței de 651 m 2 teren situată în Bacău, str. Casa Republicii și identificată în schița anexă la raportul de expertiză tehnică întocmit de expert M.M., pe punctele de control 7 - 8 - 22 - 23 - 12 - 93 - 7, precum și acordarea de despăgubiri în condițiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005 pentru suprafața de teren de188 m 2 care nu poate fi restituită în natură și construcțiile demolate.

Primarul Municipiului Bacău a fost obligat să emită o nouă dispoziție prin care să dispună restituirea în natură și să propună acordarea de despăgubiri în conformitate cu dispozițiile din alineatul 2 din sentință, și să plătească reclamantului suma de 2.570 lei cheltuieli de judecată. Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele: Prin dispoziția nr. 980 din 12 februarie 2007 emisă de Primarul Municipiului Bacău a fost respinsă cererea de restituirea în natură formulată de C.I. și s-a propus acordarea de despăgubiri pentru imobilul construcție și pentru suprafața de 590 m 2 teren situat în Bacău, Casa Republicii, deoarece acesta este ocupat de Biserica Sf. Dumitru, trotuar și rețele edilitare.

A fost respinsă cererea pentru suprafața de 249 m 2 teren situat la acea adresă, deoarece nu s-a făcut dovada preluării abuzive. Din probele administrate, a rezultat însă că antecesorul contestatorului a deținut un imobil - construcție și suprafața de 839 m 2 teren situate în Bacău, str. Calea Republicii nr. 38, așa cum rezultă din certificatul de moștenitor nr. x/1959. Prin trei decrete de expropriere, 537/1972, 681/1969, 205/1985, autorul contestatorului a fost deposedat de suprafețele de 590 m 2 , 392 m 2 , și 205 m 2 , precum și imobilul construcție, rezultă că acesta deținea o suprafață de teren mai mare decât cea solicitată de contestator. Cu privire la modalitatea restituirii în natură a terenului solicitat, prin raportul de expertiză și suplimentul la acesta s-a reținut că în prezent, 188 m 2 teren sunt ocupați de rețele edilitare - trotuar și str. Calea Republicii, iar suprafața de 650 m 2 se află în curtea Bisericii Sf.

Dumitru. Conform deciziei nr. 380 din 23 august 1990 emisă de Primăria Municipiului Bacău, s-a atribuit în folosința Parohiei Izvoarele, suprafața de 1000 m 2 teren necesară construirii locașului de cult și suprafața de 200 m 2 teren pentru spațiile necesare circulației și zone verzi, teren situat în Bacău, Casa Republicii. Potrivit măsurătorilor efectuate de expert, în prezent Biserica Sf. Dumitru, este împrejmuită la adresa din Bacău, Calea Republicii, suprafața de 4206 m 2 , prin urmare o suprafață mult mai mare decât cea primită în folosință, în care se regăsește și suprafața de 651 m 2 teren, liberă de construcții și care a aparținut autorului contestatorului. În consecință, sunt aplicabile dispozițiile art. 9 din Legea nr. 10/2001, neavând relevanță că în prezent suprafața de 651 m 2 teren se află în posesia bisericii Sf.

Dumitru situație în raport cu care se va dispune admiterea contestatori, se va dispune restituirea acestei suprafețe de teren și se vor acorda despăgubiri pentru diferența de 188 m 2 teren care nu poate fi atribuită în natură și imobilul construcție demolat, sens în care Primarul Municipiului Bacău va fi obligat să emită o nouă dispoziție prin care să dispună conform celor statuate de instanță. Prin decizia civilă nr. 16 din 16 februarie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Bacău s-a dispus respingerea apelurilor formulate de reclamantul C.I. și pârâtul Primarul Municipiului Bacău împotriva Sentinței civile nr. 573 din 2 iulie 2008 pronunțată de Tribunalul Bacău. Pentru a se pronunța astfel instanța a reținut următoarele: Apelul reclamantului a fost respins, deoarece suprafața de teren de 188 m 2 , nu poate fi restituită în natură, fiind ocupată de trotuarul și str. Calea Republicii, așa cum este evidențiată în anexa 1 pct. 8-9- 10 -11-12-23-22-8.

Apelul pârâtei a fost respinsă ca nefondat, pentru că suprafața de 651 m 2 teren pentru care s-a dispus restituirea în natură, face parte din terenul proprietatea antecesorului contestatorului, este liber de construcții și excede suprafeței de teren atribuite în folosință Bisericii Sf. Dumitru în suprafață de 3680 m 2 teren. De asemenea, s-a reținut că biserica a împrejmuit și suprafața de 651 m 2 teren, situație în care sunt aplicabile dispozițiile art. 9 din Legea nr. 10/2001. împotriva acestei decizii au declarat recurs ambele părți. Recursul reclamantului este întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 6 și 9 C. proc. civ. și vizează următoarele aspecte: Hotărârea încalcă dispozițiile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 care instituie principiul restituirii în natură, alături de dispozițiile art. 1 alin. (2), art. 7 alin. (1) și (2), art. 9 din Legea nr. 10/2001.

La data notificării terenul era liber de alte sarcini, fiind ocupat fără drept de biserica Parohia Sf. Dumitru. Prin decizia nr. 386 din 23 august 1990 s-a atribuit în folosință Parohiei Ortodoxe, pe durata construcției suprafața de 1.200 m 2 teren, și ulterior în 1996 i s-a mai atribuit încă suprafața de 2.480 m 2 , deși în acest interval, recurentul a solicitat retrocedarea suprafeței de 839 m 2 teren. Diferența de 188 m 2 nu este ocupată de trotuare, rețele edilitare, ci este posibilă restituirea ei, cu atât mai mult cu cât autorul său a deținut o suprafață mai mare. Biserica Sf. Dumitru nu are autorizație și de construire privind împrejmuirea bunului. Instanța nu s-a pronunțat cu privire la acordarea cheltuielilor de judecată pe care nu le-a solicitat.

Motivează în drept art. 304 pct. 9 C. proc. civ. Recursul Primăriei vizează faptul că suprafața de 651 m 2 teren restituiți reclamantului, sunt incluși în suprafață de teren atribuit în folosință gratuită Bisericii Sf. Dumitru, și prin urmare nu poate pune în aplicare hotărârea instanței de apel, deoarece terenul nu îi aparține, deoarece se află în administrarea unei persoane juridice. Motivează în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. Reclamantul a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului pârâtului intimat. Examinând recursurilor declarate de părți, instanța reține următoarele: Recursul reclamantului vizează nerestituirea în natură a suprafeței de 188 m 2 teren.

In cauză nu se putea dispune restituirea în natură a acestei suprafețe de teren deoarece suprafața rămasă în discuție, nu este teren liber în sensul art. 9 din Legea nr. 1072001 deoarece raportul de expertiză efectuat în cauză relevă împrejurarea că suprafața de 188 m 2 este ocupată de trotuarul și str. Calea Republicii, așa cum este evidențiată prin anexa 1 punctele de contur 8 - 9 – 10 – 11 - 12 - 23 - 22 - 8. Prin urmare, în mod corect instanța de fond a dispus restituirea în natură doar a suprafeței de 651 m 2 teren, liber de construcții, apreciindu-se corect dispozițiile art. 9 din aceeași lege. Față de cele reținute recursul formulat de reclamant, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc.

civ. În consecință instanța nu s-a pronunțat asupra cheltuielilor de judecată solicitate de reclamanți, sens în care incident fiind motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 6 C. proc. civ., urmează ca în temeiul art. 312 C. proc. civ. să se admită recursul reclamantului și să se modifice decizia recurată în sensul obligării pârâtului la plata cheltuielilor de judecată, către reclamant, dispunându-se menținerea restului dispozițiilor deciziei recurate. Recursul formulat de pârâtul Primarul municipiului Bacău, și întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. vizând greșita atribuire în natură reclamantului a suprafeței de 651 m 2 teren, este neîntemeiat și va fi respins în temeiul dispozițiilor art. 312 C. proc.

civ. Astfel, din moment ce suprafața de teren restituite reclamantului în natură, făcea parte din terenul avut în proprietate de autorul contestatorului, este liber de construcție și excede suprafeței atribuite în folosință Bisericii Sfântu Dumitru, nu există nici un impediment legal a nu se dispune restituirea în natură reclamantului în conformitate de dispozițiile art. 9 din Legea nr. 10/2001, cu atât mai mult cu cât nu se poate identifica atribuirea în folosință a unei suprafețe de teren aferentă cu dreptul de proprietate al reclamantului supus restituirii, recurenta neputând opera acte de dispoziție asupra unui teren restituibil adevăratului proprietar conform Legii nr. 10/2001, împrejurarea că biserica a îngrădit o suprafață mai mare de teren decât doar cea atribuită de pârâta recurentă, nefiind constituitoare de drepturi.

PENTRU ACESTE

MOTIVE ÎN NUMELE LEGII D E C I D E Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul Primarul municipiului Bacău împotriva Deciziei nr. 16 din 16 februarie 2009 a Curții de Apel Bacău, secția civilă. Admite recursul declarat de reclamantul C.I. împotriva aceleiași decizii. Modifică în parte decizia atacată, în sensul că obligă pe pârât să plătească reclamantului suma de 2.000 lei cheltuieli de judecată. Menține celelalte dispoziții ale deciziei. Obligă pe recurentul - pârât să-i plătească reclamantului suma de 2.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 28 ianuarie 2010.