ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3258/2013
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3258/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Asupra
recursului de față:
În baza
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 15 din
21 ianuarie 2013, Tribunalul Arad în baza art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea
nr. 241/2005 cu aplicarea art. 320
1
alin. (7) C. proc. pen. a condamnat
pe inculpatul B.V.A. în baza art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005, la
pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare pentru infracțiunea de evaziune fiscală.
A aplicat inculpatului
B.V.A. pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi respectiv cele prevăzute
de art. 64 lit. a), lit. b) și lit. c) C. pen., cu excepția dreptului de a alege
pe o perioadă de 3 ani.
În baza art. 9
alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005 a condamnat pe inculpatul C.F.C., Ia:
- 2 ani și 6 luni
închisoare pentru infracțiunea de evaziune fiscală, în regim de detenție.
A aplicat inculpatului
C.F.C. pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi respectiv cele prevăzute
de art. 64 lit. a), lit. b) și lit. c) C. pen., cu excepția dreptului de a alege
pe o perioadă de 3 ani.
Pe durata și în
condițiile prevăzute de art. 71 C. pen. a interzis inculpaților exercitarea drepturilor
prevăzute de art. 64 lit. a), lit. b) și lit. c) C. pen., cu excepția dreptului
de a alege.
În baza art. 81
C. pen. a suspendat condiționat executarea pedepsei aplicate inculpatului B.V.A.
și în baza art. 82 C. pen. a stabilit acestuia un termen de încercare de 3 ani și
6 luni.
A atras atenția
inculpatului B.V.A. asupra dispozițiilor art. 83 C. pen.
A fost admisă
acțiunea civilă formulată de partea civilă D.G.F.P. Arad în nume propriu și în reprezentarea
A.N.A.F. și a obligat inculpații B.V.A. și C.F.C. în solidar cu partea responsabilă
civilmente SC S.C. SRL să plătească acesteia suma de 2.011.376 RON cu titlu de despăgubiri
civile, actualizată cu majorări, dobânzi și penalități până la plata efectivă a
prejudiciului.
A fost respinsă
cererea formulată de partea civilă D.G.F.P., în nume propriu și în reprezentarea
A.N.A.F. pentru instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor inculpaților.
A obligat inculpații
în solidar cu partea responsabilă civilmente să plătească statului câte 1.750 RON
fiecare cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunța
această hotărâre, tribunalul a reținut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă
Tribunalul Arad nr. 35/P/2011 înregistrat la data de 20 septembrie 2012 au fost
trimiși în judecată inculpații B.V.A. și C.F.C. pentru comiterea infracțiunii prevăzută
de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005. În sarcina acestora s-a reținut
că în calitate de administratori ai SC S.C. SRL, au omis în totalitate evidențierea
în actele contabile a operațiunilor comerciale efectuate în perioada mai 2010-octombrie
2010, în scopul de a se sustrage de la îndeplinirea obligațiilor fiscale.
Cu ocazia ascultării
în fața instanței inculpatul B.V.A. a declarat în temeiul dispozițiilor art. 320
1
C. proc. pen. că recunoaște comiterea faptei reținute în actul de sesizare și a
solicitat ca judecarea cauzei să aibă loc în baza probelor administrate în faza
de urmărire penală pe care le cunoaște și le însușește.
S-a mai reținut
că, deși legal citat, inculpatul C.F.C. nu s-a prezentat și față de răspunsul la
mandatul de aducere privind pe acesta s-a procedat la citarea prin afișare la Consiliul
local al localității S. județul Arad, în conformitate cu dispozițiile art. 177
alin. (4) C. proc. pen.
La stabilirea
pedepselor instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare a pedepselor
prevăzute de art. 72 C. pen. respectiv gradul de pericol social concret al faptei
comise precum și persoanele inculpaților.
În privința inculpatului
B.V.A. s-a avut în vedere lipsa antecedentelor penale, vârsta acestuia având 28
ani la data comiterii faptei, nivelul de instruire școlară ca absolvent de 8 clase,
împrejurarea că are un loc de muncă și a avut o bună conduita judiciară, recunoscând
săvârșirea faptelor și manifestând regret pentru cele comise.
Referitor la inculpatul
C.F.C. s-a reținut lipsa antecedentelor penale, vârsta acestuia având 27 ani la
data comiterii faptei, dar și împrejurarea că nu s-a prezentat în fața instanței.
Instanța a mai
reținut și că, pedeapsa are pe lângă scopul său represiv și o finalitate de exemplaritate,
ea concretizând dezaprobarea legală și judiciară, atât în ceea ce privește fapta
penală săvârșită, cât și în ceea ce privește persoana făptuitorului. Pe de altă
parte, pedeapsa trebuie să fie individualizată astfel încât inculpatul să se convingă
de necesitatea respectării legii penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor
fapte penale similare. Aprecierea instanței că scopul pedepsei poate fi atins și
fără executarea ei trebuie să se fundamenteze pe un complex de elemente obiective
și subiective care să ducă la concluzia că dublul scop al pedepsei, sancționator
și educativ, poate fi realizat și în lipsa executării ei efective.
Împotriva hotărârii
pronunțate de prima instanță a declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad.
Reprezentantul
Ministerulu Public a arătat că în mod greșit au fost obligați inculpații în solidar
la repararea prejudiciului întrucât societatea a fost administrată succesiv de către
cei doi inculpați, respectiv în perioada 6 mai 2010-17 august 2010 de către inculpatul
B.V.A., iar în perioada 17 august 2010-1 octombrie 2010 de către inculpatul C.F.C.,
aspect ce rezultă din hotărârea 1 din 17 august 2010 înregistrată la O.R.C. Arad.
S-a mai solicitat și raportat la dispozițiile art. 72 C. pen., reindividualizaea
pedepselor aplicate.
Prin decizia penală
nr. 69/A din data de 3 aprilie 2013, Curtea de Apel Timișoara, secția penală, în
temeiul art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., a adms apelul declarat de Parchetul
de pe lângă Tribunalul Arad împotriva sentinței penale nr. 15 din 21 ianuarie 2013,
pronunțată de Tribunalul Arad în Dosar nr. 6112/108/2012
A fost desființată
sentința penală apelată și, rejudecând a fost înlăturată pedeapsa complementară
aplicată inculpatului B.V.A.
În temeiul
art. 14, art. 346 C. proc. pen., a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată
de partea civilă D.G.F.P. Arad, sens în care a fost obligat inculpatul B.V.A. în
solidar cu partea responsabilă civilmente SC S.C. SRL la plata către partea civilă
a sumei de 713.872 RON, din care 161.500 RON impozit pe profit și 552.372 RON TVA
la care se adaugă accesorii constând în majorări și penalități de întârziere conform
art. 119 C. proc. fisc., iar inculpatul C.F.C. în solidar cu partea responsabilă
civilmente SC S.C. SRL. la plata sumei de 201.333 RON din care 74.360 RON impozit
pe profit și 126.973 RON TVA la care se adaugă accesorii constând în majorări și
penalități de întârziere conform art. 119 C. proc. fisc.
A fost respinsă
cererea privind obligarea inculpaților în solidar și au fost menținute în rest dispozițiile
sentinței penale apelate.
Pentru a pronunța
această hotărâre, Curtea reținut că, în cursul lunii mai 2010 inculpatul B.V.A.
a înființat SC S.C. SRL cu sediul în localitatea S., având ca obiect comerțul cu
cereale, fiind administratorul acestei societăți până în data de 17 august 2010
când în societate a intrat în calitate de asociat inculpatul C.F.C., totodată acesta
devenind cu aceeași dată administratorul societății.
Din raportul de
expertiză întocmit în faza de urmărire penală a rezultat că în perioada cât a fost
administrator, prin faptele sale, inculpatul B.V.A. a prejudiciat bugetul statului,
prin neînregistrarea în contabilitate a vânzărilor de cereale efectuate, cu suma
de 713.872 RON, din care 161.500 RON impozit pe profit și 552.372 RON TVA, iar inculpatul
C.F.C., cu suma de 201.333 RON din care 74.360 RON impozit pe profit și 126.973
RON TVA.
Instanța de apel
a apreciat că instanță de fond a făcut o corectă individualizare judiciară a pedepselor
raportat la criteriile generale de individualizare reglementate de prevederile
art. 72 C. pen., respectiv gradul de pericol social al faptei comise, persoana inculpaților,
împrejurările care agravează sau atenuează răspunderea penală, modul de comitere
a faptei, aspecte care au fost complet și judicios evaluate, pedeapsa fiind orientată
spre minimul special prevăzut de lege.
Instanța de apel
a reținut că pentru a conduce la atingerea scopului prevăzut de legiuitor, pedeapsa
trebuie să fie adecvată particularităților fiecărui individ și rațională, să fie
adecvată și proporțională cu gravitatea faptelor comise.
Infracțiunea de
evaziune fiscală aduce atingere relațiile sociale privitoare la stabilirea corectă
și exactă a stării de fapt fiscale, colectarea impozitelor, taxelor și contribuțiilor
precum și îndeplinirea obligațiilor fiscale stabilite în sarcina contribuabililor.
Astfel din documentele
de înființare a societății și hotărârea din 17 august 2010, a rezultat că în perioada
6 mai 2010-16 august 2010 administratorul societății a fost inculpatul B.V.A., prejudiciul
produs bugetului de stat în această perioadă fiind de 713.872 RON, din care 161.500
RON impozit pe profit și 552.372 RON TVA, astfel încât acest inculpate ar trebui
să fie obligat la repararea acestui prejudiciu produs doar în solidar cu partea
responsabilă civilmente SC S.C. SRL.
De asemenea inculpatul
C.F.C. a fost administratorul societății în perioada 17 august 2010-1 octombrie
2010 prejudiciul produs bugetului de stat în această perioadă fiind de de 201.333
RON din care 74.360 RON impozit pe profit și 126.973 RON TVA astfel încât în temeiul
art. 14, art. 346 C. proc. pen. acest inculpat ar trebui să fie obligat la repararea
acestui prejudiciu produs doar în solidar cu partea responsabilă civilmente SC
S.C. SRL.
Împotriva deciziei
nr. 69/A din data de 3 aprilie 2013 a Curții de Apel Timișoara, secția penală, a
formulat recurs partea civilă A.N.A.F. prin D.G.F.P. Arad, care a solicitat prin
motivele scise de recurs admiterea recursului în sensul obligării inculpaților în
solidar cu partea responsabilă civilmente SC S.C. SRL la plata sumei de 2.011.376
RON, care să fie actualizată cu majorări, dobânzi și penalități, conform O.G. nr.
92/2003 privind C. proc. fisc. până la momentul plății efective a prejudiciului.
Examinând recursul
declarat în cauză de partea civilă A.N.A.F., prin D.G.F.P. Arad, Înalta Curte de
Casație și Justiție prin prisma motivelor invocate în scris și din oficiu, potrivit
art. 385
9
alin. (3) C. proc. pen., constată că recursul este nefondat.
Înalta Curte,
în examinarea recursului, constată că instanța de fond a reținut o stare de fapt.
conformă cu realitatea și sprijinită pe interpretarea și analiza judicioasă a unui
probatoriu complet administrat în faza de urmărire penală, probatoriu pe baza căruia
s-a stabilit în ce-l privește pe inculpatul B.V.A. vinovăția acestuia care a recunoscut
săvârșirea faptelor în procedura prevăzută de art. 320
1
C. proc.
pen.
De asemenea,
Înalta Curte constată că în perioada mai 2010-octombrie 2010, inculpații B.V.A.
și C.F.C., în calitate de administratori ai SC S.C. SRL, au omis în totalitate evidențierea
în actele contabile a operațiunilor comerciale efectuate în perioada mai 2010-octombrie
2010, în scopul de a se sustrage de la îndeplinirea obligațiilor fiscale, faptă
ce constituie infracțiunea de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. (1)
lit. b) din Legea nr. 241/2005.
Înalta Curte constată
că în mod corect s-a reținut, din raportul de expertiză fiscală că în perioada cât
a fost administrator, inculpatul B.V.A. a prejudiciat bugetul statului, prin neînregistrarea
în contabilitate a vânzărilor de cereale efectuate, cu suma de 713.872 RON, din
care 161.500 RON impozit pe profit și 552.372 RON TVA, iar inculpatul C.F.C., cu
suma de 201.333 RON din care 74.360 RON impozit pe profit și 126.973 RON TVA, încadrarea
juridică, fiind este cea prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr.
241/2005.
Totodată,
Înalta Curte constată că în ceea ce privește latura civilă a cauzei, astfel cum
rezultă din raportul de expertiză fiscală prejudiciul produs bugetului de stat de
cei doi inculpați va fi reparat de către fiecare dintre aceștia în raport de perioada
în care au fost administratori ai societății urmând a fi avute în vedere și dispozițiile
art. 119 din O.G. 92/2003 întrucât în această calitate le revenea responsabilitatea
înregistrărilor în evidențele contabile a operațiunilor comerciale efectuate.
Înalta Curte reține
că intimata parte responsabilă civilmente SC S.C. SRL nu poate fi obligată în solidar
cu intimații-inculpați la plata prejudiciului, deoarece autorii faptei de evaziune
fiscală sunt B.V.A. și C.F.C., iar aceștia vor răpunde fiecare în parte, raportat
la perioada cât au administrat societatea.
Față de considerentele
ce preced, urmează ca recursul declarat în cauză de partea civilă A.N.A.F. prin
D.G.F.P. Arad împotriva deciziei penale nr. 69/A din data de 3 aprilie 2013 pronunțată
de Curtea de Apel Timișoara, secția penală, să fie respins, ca nefondat, în temeiul
art. 385
15
alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., iar onorariul parțial
pentru apărătorii desemnați din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat,
recursul declarat de partea civilă A.N.A.F. prin D.G.F.P. Arad împotriva deciziei
penale nr. 69/A din data de 3 aprilie 2013 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara,
secția penală.
Obligă recurenții
inculpați la plata sumei de câte 400 RON cheltuieli judiciare către stat, din care
suma de câte 200 RON, reprezentând onorariul parțial pentru apărătorii desemnați
din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Cheltuielile judiciare
privind soluționarea recursului rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată, în
ședință publică, azi 24 octombrie 2013.