ÎCCJ, Decizia nr. 141/2022
ÎCCJ, Decizia nr. 141/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)
Din examinarea lucrărilor cauzei, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Hotărârea ce formează obiectul recursului
Prin Decizia civilă nr. 281 din 8 februarie 2022, pronunțată în Dosarul nr. x/2019, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, a respins recursul declarat de recurentul A. împotriva Deciziei civile nr. 428 din 14 aprilie 2021 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția I civilă, ca inadmisibil.
Calea de atac exercitată împotriva hotărârii pronunțate în recurs
Împotriva deciziei menționate la pct. 1, a declarat recurs A., cauza fiind înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători, sub nr. x/2022.
Prin cererea de recurs, recurentul reia‚ istoricul cauzei și își exprimă nemulțumirea față de soluțiile pronunțate în dosar.
Apărările părților
La data de 21 aprilie 2022, intimatul B. a depus întâmpinare prin care a invocat excepția inadmisibilității recursului; în subsidiar, a solicitat constatarea nulității recursului iar pe fondul cauzei, respingerea recursului. Totodată, a solicitat obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecată efectuate, respectiv, a sumei de 600 RON reprezentând onorariul de avocat, conform chitanței nr. x din data de 13 aprilie 2022 de la Dosarul nr. x/2022.
La data de 25 mai 2022, recurentul a depus întâmpinare prin care a reluat susținerile din cererea de recurs. De asemenea, a arătat că excepția inadmisibilității recursului nu este incidentă în cauză.
II. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători
În temeiul art. 248 alin. (1) și (2) coroborat cu art. 457 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte constată că, pentru considerentele arătate în continuare, este întemeiată excepția inadmisibilității recursului, excepție de procedură ce face inutilă cercetarea pe fond a cauzei.
Așa cum rezultă din expunerea de la pct. 1, hotărârea atacată cu recurs este o hotărâre pronunțată în soluționarea unei cereri de recurs, fiind o hotărâre definitivă, conform art. 634 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ.
Or, potrivit art. 483 alin. (1) din C. proc. civ., sunt supuse recursului "hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege".
În ceea ce privește competența completurilor de 5 judecători în materie civilă, art. 24 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, dispune în sensul următor:
"Art. 24. - (1) Completele de 5 judecători [...] soluționează cauzele în materie disciplinară potrivit legii și alte cauze date în competența lor prin lege.
(2) Completurile de 5 judecători soluționează și recursurile împotriva hotărârilor de respingere a cererilor de sesizare a Curții Constituționale, pronunțate de un alt complet de 5 judecători."
În aceste condiții, hotărârea atacată nu este supusă recursului în condițiile art. 483 alin. (1) din C. proc. civ., art. 24 din Legea nr. 304/2004 ori altor dispoziții legale.
Recunoașterea unor căi de atac, în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală, ar constitui o încălcare a principiului constituțional referitor la folosirea căilor de atac, consacrat de art. 129 din Constituție, conform căruia "Împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii", și, corelativ, a principiului legalității căii de atac, reglementat prin dispozițiile art. 457 alin. (1) din C. proc. civ., conform cărora "Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei".
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 248 alin. (1) și (2) coroborat cu art. 457 alin. (1) din C. proc. civ., va fi respins, ca inadmisibil, recursul ce formează obiectul prezentei cauze.
Văzând și culpa procesuală a părții care a pierdut procesul, în raport cu dispozițiile art. 453 C. proc. civ., Înalta Curte va obliga pe recurentul A. la plata sumei de 600 RON către intimatul B., cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de A. împotriva Deciziei nr. 281 din 08 februarie 2022 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, în Dosarul nr. x/2019.
Obligă recurentul A. la plata sumei de 600 RON reprezentând cheltuieli de judecată către intimatul B.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 06 iunie 2022.