ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2588/2008
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2588/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursului de
față:
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința comercială nr. 8156 din 15
iunie 2007 pronunțată în Dosarul nr. 1476/3/2007 al Tribunalului București, secția
a VI-a comercială, s-a respins excepția lipsei ca interes precum și acțiunea
formulată de reclamantul D.C.C. și D.E. împotriva pârâtelor SC U.Ț.B. SA și
B.N.R. - C.R.B.
Pentru a pronunța
această hotărâre prima instanță a reținut în privința excepției lipsei de
interes că reclamantul în calitate de parte în contractul încheiat cu pârâta SC
H.V.B.B.R. SA (în prezent SC U.Ț.B. SA) are interesul de a solicita anularea
înregistrărilor făcute pe numele lor la Centrala Riscurilor Bancare, motiv
pentru care a respins ca neîntemeiată această excepție.
Aceeași soluție a
fost pronunțată și referitor la fondul litigiului, tribunalul apreciind că au
fost aplicate corect dispozițiile art. 3 din Regulamentul B.N.R. nr. 4/2000
având în vedere sumele restante ale debitorilor la contractele de credit
încheiate.
Apelul declarat de
reclamantul D.C.C. a fost respins ca nefondat împotriva Deciziei comerciale nr.
30 din 30 ianuarie 2008 a Curții de Apel București, secția a V-a comercială.
Împotriva acestei
decizii a declarat recurs reclamantul D.C.C. criticând-o pentru motivele de
nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Având în vedere
criticile formulate în recurs, raportat la soluția instanței, Curtea în
conformitate cu art. 11 din Legea nr. 146/1997 a stabilit în sarcina
recurentului obligația de a achita o taxă judiciară de timbru în sumă de 6 lei
și respectiv 0,15 lei timbru judiciar potrivit art. 1 din O.G. nr. 32/1995.
Recursul nu a fost
timbrat cu sumele stabilite în sarcina recurentului.
Potrivit art. 1 din
Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, acțiunile și cererile
introduse la instanțele judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru
prevăzute de acest act normativ. Aceste taxe sunt datorate atât de persoanele
fizice cât și de persoanele juridice și se plătesc anticipat. În mod
excepțional, obligația de timbrare se poate îndeplini până la primul termen de
judecată.
Constatând că
recursul nu a fost timbrat anticipat, că recurentul nu s-a conformat obligației
de timbrare potrivit mențiunii din citația transmisă pentru termenul de
judecată din 25 septembrie 2008, când procedura de citare a fost legal
îndeplinită, că recurentul nu este o persoană față de care operează scutirea
legală de obligația timbrării, instanța urmează să dea eficiență dispozițiilor art.
20 alin. (1) și (3) din Legea nr. 146/1997 și a art. 1 din O.G. nr. 32/1995 și
să dispună anularea recursului ca netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează
recursul declarat de
reclamantul D.C.C. împotriva Deciziei nr. 30 din 30 ianuarie 2008 a Curții de
Apel București, secția a V-a comercială, ca netimbrat.
Irevocabilă.
Pronunțata în ședință
publică, astăzi 25 septembrie 2008.