ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6256/2013

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6256/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

prima instanță

Prin contestația înregistrată pe rolul Curții

de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal, reclamanta

Agenția Națională pentru Romi a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul

Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale - Direcția Generală

Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea

Resurselor Umane (AMPOSDRU):

- anularea în parte a

măsurilor dispuse prin Scrisoarea Standard de Informare a Beneficiarului nr. 40

din 17 august 2010, precum și a adresei de răspuns nr. 8247 din 27 octombrie

2010 la contestația nr. 3900 din 17 septembrie 2010 emisă de AMPOSDRU cu

privire la proiectul „Participarea grupurilor vulnerabile în economia socială”

ID 2151, contract de finanțare nr. POSDRU/14/6.1/S/9;

- recalcularea

cheltuielilor din cererea de rambursare nr. 1 din 31 mai 2010 și validarea

sumei de 232.740 RON, reprezentând salarii, impozite și contribuții sociale aferente

lunilor noiembrie și decembrie 2009, ianuarie, februarie și martie 2010;

- recalcularea

cheltuielilor generale de administrație prin aplicarea procentului de 5% din

totalul costurilor directe declarate eligibile.

În motivarea

contestației, reclamanta a arătat că proiectul „Participarea grupurilor

vulnerabile în economia socială” este finanțat din Fondul Social European, se

desfășoară la nivel național și promovează măsuri specifice incluziunii sociale

a romilor. Proiectul este elaborat în concordanță cu Strategia Guvernului de

îmbunătățire a situației romilor, modificată și completată prin H.G. nr.

430/2001, cu modificările și completările aduse prin H.G. nr. 522/2006, iar

acesta reprezintă documentul cadrul al României în problematica persoanelor de etnie

romă.

Reclamanta a precizat

faptul că, prin Scrisoarea Standard de Informare nr. 40 din 17 august 2010,

AMPOSDRU a informat-o în legătură cu sumele aferente cererii de rambursare nr.

1 din 31 mai 2010, în sensul că a fost validată suma de 80.441,47 RON,

reprezentând cheltuieli declarate eligibile, iar suma de 319.268,88 RON a fost

diminuată cu suma de 238.827,41 RON, pentru considerentul că reprezintă

cheltuieli neeligibile.

Mai precis, nu a fost

validată suma de 232.740 RON, reprezentând salariile, impozitele și

contribuțiile sociale aferente lunilor noiembrie și decembrie 2009, ianuarie,

februarie și martie 2010 pentru persoanele din echipa de implementare, întrucât

nu au fost respectate prevederile art. 17 alin. (2) și (3) din H.G. nr.

281/1993 și O.G. nr. 10/2008, referitoare la calculul tarifului orar care ar fi

trebuit să se realizeze prin luarea în considerare a salariului de bază

prevăzut în ordonanța anterior individualizată. Prin urmare, sumele plătite

acestora în baza contractelor de muncă cu timp parțial au fost considerate

neeligibile în totalitate.

De asemenea, nu a

fost validată suma de 582 RON, aferentă facturii FF76/02/04/2010, emisă în baza

contractului de comision încheiat între SC “I. 4U E.” SRL și Fundația Reforma

Justiției Penale, partener în cadrul proiectului, potrivit Ordinului nr.

3/185/2008, aceasta fiind considerată o cheltuială neeligibilă.

În plus, nu a fost

validată suma de 55.505,41 RON, reprezentând cheltuieli generale de

administrație, deoarece acestea se rambursează în procent de 5% din totalul

costurilor directe eligibile.

Totodată, nu au fost

validate nici sumele de 39,04 RON, reprezentând contravaloarea facturii

FF/82287053 din 28 ianuarie 2010 și de 39,24 RON, reprezentând contravaloarea

facturii FF/8319780 din 16 aprilie 2010, întrucât acestea nu reprezintă

cheltuieli eligibile, conform ordinului anterior arătat.

Reclamanta a arătat

că a formulat Contestația administrativă nr. 3900 din 17 septembrie 2010

(înregistrată la AMPOSDRU sub nr. 8332 din 17 septembrie 2010), dar aceasta i-a

fost respinsă ca nefondată. Motivele care au fundamentat soluția de respingere

au fost identice cu cele inițiale, la care s-au mai adăugat următoarele:

„1.Nivelul de

salarizare al personalului contractual angajat în cadrul instituțiilor publice

este cel prevăzut în O.G. nr. 10/2008, cu modificările și completările

ulterioare și, respectiv, cel prevăzut în Legea nr. 330/2009;

pentru Romi avea posibilitatea să întreprindă toate măsurile necesare

modificării ștatului de personal al instituției și includerii posturilor

propuse în cadrul acesteia;

pentru Romi, în calitatea sa de angajator, avea obligația legală de a respecta

legislația națională aplicabilă instituțiilor publice privind modalitatea de

angajare și salarizare a personalului din instituții publice ce implementează

proiecte cu finanțare externă;

obiectul prezentei contestații nu poate să reprezinte o structură distinctă

care funcționează în regim extrabugetar, întrucât activitățile prestate sunt

efectuate în numele și din contribuția proprie a acestuia la bugetul

proiectului”.

În ceea ce privește

declararea ca neeligibilă a sumei de 232.740 RON, în legătură cu încadrarea și

salarizarea personalului în cadrul proiectului, reclamanta a precizat că

structura organizatorică și bugetul proiectului au fost aprobate de către

MMFPS/DG, AMPOSDRU odată cu contractul de finanțare și Anexa nr. 1 - Cererea de

finanțare, în data de 19 mai 2009, fără a afecta numărul de posturi ale beneficiarului

finanțat, pentru activitatea de bază de la bugetul de stat. Atribuțiile

stabilite în fișele de post ale acestor persoane nu corespund atribuțiilor

specifice ale Agenției Naționale pentru Romi, stabilite prin H.G. nr.

1703/2004, cu completările ulterioare, motiv pentru care acestea nu ar fi putut

fi incluse în statutul de funcții al instituției.

Reclamanta a precizat

că, în contextul reducerii cheltuielilor bugetare, numărul maxim de posturi al

Agenției, finanțate de la bugetul de stat, a fost diminuat de la 48 la 30, iar

proiectul „Participarea grupurilor vulnerabile în economia socială” are

organigramă distinctă ce funcționează în regim extrabugetar.

În același timp,

reclamanta a învederat că plata s-a realizat cu respectarea prevederilor

Ordinului comun al MMFSS și MFP nr. 3/185 din 21 ianuarie 2008 pentru

stabilirea regulilor de eligibilitate și a listei cheltuielilor eligibile în

cadrul operațiunilor finanțate prin POSDRU 2007 - 2013 în care sunt prevăzute

și considerate eligibile cheltuielile de personal, inclusiv contribuțiile

salariale suportate de către angajator și angajat, ale personalului încadrat cu

contract de muncă pe durată determinată sau nedeterminată, cu normă parțială

sau întreagă de lucru, pentru activitățile adiacente de natură tehnică,

financiară, contabilă, juridică sau audit.

Reclamanta a susținut

faptul că declararea salariului și onorariului expertului contabil neeligibil

este nelegală, în condițiile în care, prin Actul adițional nr. 1 la contractul

de finanțare POSDRU/14/6.1/S/9 aferent proiectului, înregistrat sub nr. 7673/CI

din 28 decembrie 2009, se prevede că, pentru beneficiarii instituții publice,

se poate angaja și un expert contabil/contabil autorizat, prin act

administrativ.

În întâmpinarea

depusă la dosar, pârâtul a solicitat respingerea contestației ca neîntemeiată.

În cauză a fost

administrată proba cu înscrisuri.

de Apel

Curtea de Apel

București, secția de contencios administrativ și fiscal, prin Sentința nr. 809

din 7 februarie 2012, a admis contestația și a anulat în parte măsurile dispuse

prin scrisoarea standard de informare a beneficiarului nr. 40 din 17 august

2010 și prin adresa de soluționare a Contestației nr. 8247 din 27 octombrie

2010, în sensul că a obligat pârâta să valideze suma de 232.740 RON,

reprezentând salarii, impozite și contribuții sociale, aferente lunilor

noiembrie și decembrie 2009, ianuarie, februarie și martie 2010 și să

recalculeze cheltuielile generale de administrație prin aplicarea procentului

de 5% la totalul costurilor directe declarate eligibile.

Pentru a pronunța o

asemenea soluție, prima instanță a reținut următoarele:

Este nelegală soluția

adoptată de autoritatea publică pârâtă, respectiv cea de declarare ca

neeligibile a sumelor cheltuite cu salariile, impozitele și contribuțiile

sociale aferente lunilor noiembrie și decembrie 2009, ianuarie, februarie și

martie 2010, pe considerentul că persoanele care desfășoară activități în

cadrul proiectului, în baza contractelor individuale de muncă cu timp parțial,

ar fi trebuit să încaseze sume egale cu cele stabilite prin O.G. nr. 10/2008.

Proiectul

„Participarea grupurilor vulnerabile în economia socială” nu este finanțat de

la bugetul de stat, motiv pentru care, în speța de față, nu sunt aplicabile

restricțiile impuse de legislația internă cu privire la salarizarea

personalului bugetar.

O.G. nr. 10/2008 și

Legea nr. 330/2009 au reglementat salarizarea persoanelor din sectorul bugetar.

Mai precis, art. 1

din legea aflată în discuție prevede în mod expres: „Prezenta lege are ca

obiect de reglementare stabilirea unui sistem unitar de salarizare pentru

personalul din sectorul bugetar plătit din bugetul general consolidat al

statului.”

Ca atare, aprecierea

pârâtei în sensul că salarizarea persoanelor angajate pentru realizarea proiectului

ar fi trebuit să se facă potrivit actelor normative anterior indicate este

lipsită de suport legal.

de pârâtul Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale

În recursul său,

pârâtul a solicitat, în principal, modificarea sentinței, în sensul respingerii

acțiunii reclamantei, iar în subsidiar, casarea hotărârii și trimiterea cauzei

spre rejudecare aceleiași instanțe.

În motivarea căii

extraordinare de atac, încadrabilă în drept în dispozițiile art. 304 pct. 9 C.

proc. civ., recurentul a susținut faptul că sentința contestată este lipsită de

temei legal, fiind dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii.

În dezvoltarea

acestui motiv de recurs au fost formulate de către recurent următoarele critici

de nelegalitate cu privire la hotărârea judecătorească atacată:

Proiectul

„Participarea grupurilor vulnerabile în economia socială”, aferent Contractului

de finanțare POSDRU/14/6.1/S/9, este implementat de către Agenția Națională

pentru Romi, organ de specialitate al administrației publice centrale, cu

personalitate juridică, aflat în subordinea Guvernului. Funcționarea acestei

agenții este reglementată de H.G. nr. 1703/2004.

Concluzia primei

instanțe este eronată, deoarece proiectul aflat în discuție este cofinanțat

atât de la bugetul național cât și din Fondul Social European, motiv pentru

care salarizarea persoanelor implicate în derularea acestuia trebuie să

respecte restricțiile impuse prin O.G. nr. 10/2008.

Intimata putea angaja

personal în limita posturilor alocate prin organigrama instituției, cu

respectarea prevederilor art. 30 C. muncii, ale O.U.G. nr. 34/2009, ale O.G.

nr. 10/2008, ale Legii nr. 330/2009 și ale Legii nr. 284/2010, sau putea

externaliza activitățile din cadrul proiectului prin procedura de achiziție publică,

caz în care deveneau incidente dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. d) din

Hotărârea nr. 759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor

efectuate în cadrul operațiunilor finanțate prin programele operaționale.

II. Considerentele

Înaltei Curți asupra recursului

Analizând sentința

atacată, prin prisma criticilor formulate de recurent, dar și din oficiu, în

baza art. 304

1

C. proc. civ., sub toate aspectele, Înalta Curte

apreciază că recursul este fondat pentru considerentele care vor fi expuse în

continuare.

fapt și de drept relevante

Intimata-reclamantă

Agenția Națională pentru Romi a învestit instanța de contencios administrativ

cu acțiunea având ca obiect:

- anularea în parte a

măsurilor dispuse prin Scrisoarea Standard de Informare a Beneficiarului nr. 40

din 17 august 2010 și prin Adresa de răspuns nr. 8247 din 27 octombrie 2010 la

Contestația nr. 3900 din 17 septembrie 2010 emisă de AMPOSDRU cu privire la

proiectul „Participarea grupurilor vulnerabile în economia socială” ID 2151,

Contract de finanțare nr. POSDRU/14/6.1/S/9;

- recalcularea

cheltuielilor din Cererea de rambursare nr. 1 din 31 mai 2010 și validarea

sumei de 232.740 RON, reprezentând salarii, impozite și contribuții sociale

aferente lunilor noiembrie și decembrie 2009, ianuarie, februarie și martie

2010;

- recalcularea

cheltuielilor generale de administrație prin aplicarea procentului de 5% din

totalul costurilor directe declarate eligibile.

Prima instanță a

admis acțiunea pentru considerentele prezentate la pct. I.2. din prezenta

decizie.

Înalta Curte

apreciază că soluția pronunțată de Curtea de Apel este nelegală, în raport de

argumentele ce vor fi arătate în continuare.

Proiectul

„Participarea grupurilor vulnerabile în economia socială”, implementat de către

Agenția Națională pentru Romi, nu este finanțat integral de către Fondul Social

European, după cum susține intimata.

Mai precis, în art. 3

din Contractul de finanțare aferent Proiectului nr. POSDRU/14/6.1/S/9 se

prevede faptul că acesta este cofinanțat atât de la bugetul național cât și din

Fondul Social European.

Ca atare,

cheltuielilor efectuate în cadrul proiectului aflat în discuție de către

intimata Agenția Națională pentru Romi, în calitatea acesteia de angajator, îi

sunt aplicabile prevederile art. 9 alin. (5) din H.G. nr. 1703/2004, cu

modificările și completările ulterioare, conform cărora salarizarea

personalului său se face potrivit normelor în vigoare referitoare la acordarea

drepturilor de natură salarială pentru funcționarii publici și pentru personalul

contractual.

Cu alte cuvinte, sunt

incidente în această privință dispozițiile O.G. nr. 10/2008, cu modificările și

completările ulterioare, ale Legii nr. 330/2009, precum și ale Legii nr.

284/2010.

Intimata Agenția

Națională pentru Romi avea obligația de a respecta legislația națională

aplicabilă instituțiilor publice privind modalitatea de angajare și salarizare

a personalului din instituții publice ce implementează proiecte cu finanțare

externă.

Înalta Curte nu poate

primi susținerile intimatei în sensul că aceasta a implementat proiectul aflat

în analiză în baza unei organigrame distincte care funcționează în regim

extrabugetar: organigrama cu numărul de posturi alocat instituției publice este

cea prevăzută și aprobată prin H.G. nr. 1703/2004, cu modificările și

completările ulterioare.

Încadrarea de

personal în afara posturilor aprobate în finanțare pentru Agenția Națională

pentru Romi contravine prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 500/2002

privind finanțele publice.

Așadar, personalul implicat

în derularea proiectului este personal angajat în sectorul bugetar, iar

salarizarea acestuia este reglementată de actele normative anterior

nominalizate.

Sumele aprobate la

capitolul resurse umane din cadrul bugetului proiectului reprezintă valorile

maxime ce pot fi acceptate spre decontare, în limitele prevăzute de legislația

internă, după cum s-a reținut și în actele administrative deduse controlului de

legalitate al instanței de contencios administrativ.

În acest sens, art. 2

alin. (1) lit. d) din H.G. nr. 759/2007 privind regulile de eligibilitate a

cheltuielilor efectuate în cadrul operațiunilor finanțate prin programele

operaționale prevede următoarele: pentru a fi eligibilă, o cheltuială trebuie

să fie conformă cu legislația națională și comunitară.

În fine, instanța de

control judiciar apreciază că este legală soluția pronunțată în contestația

administrativă cu privire la onorariul expertului contabil implicat în

derularea proiectului.

Într-adevăr, prin

Actul adițional nr. 1 la contractul de finanțare POSDRU/14/6.1/S/9 aferent

proiectului, înregistrat sub nr. 7673/CI din 28 decembrie 2009, se prevede că,

pentru beneficiarii instituții publice, se poate angaja și un expert

contabil/contabil autorizat, prin act administrativ.

Însă, intimata nu a transmis

autorității recurente actul administrativ prin care a dispus angajarea

expertului contabil în vederea rambursării cheltuielilor aferente.

Prin urmare, față de

cele anterior prezentate, Înalta Curte apreciază că măsurile dispuse prin

Scrisoarea Standard de Informare a Beneficiarului nr. 40 din 17 august 2010 și

prin Adresa de răspuns nr. 8247 din 27 octombrie 2010 la Contestația nr. 3900

din 17 septembrie 2010 emisă de AMPOSDRU cu privire la proiectul „Participarea

grupurilor vulnerabile în economia socială” ID 2151, Contract de finanțare nr.

POSDRU/14/6.1/S/9, sunt legale.

soluției adoptate în recurs

Pe cale de

consecință, Înalta Curte, apreciind că este fondat motivul de recurs prevăzut

de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., în temeiul art. 312 alin. (1) - (3) C. proc.

civ., coroborat cu art. 20 și art. 28 din Legea nr. 554/2004, modificată, va

admite recursul, va modifica sentința atacată, în sensul că va respinge

acțiunea reclamantei Agenția Națională pentru Romi ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul

declarat de pârâtul Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale (în

prezent Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor

Vârstnice) împotriva Sentinței civile nr. 809 din 7 februarie 2012 a Curții de

Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Modifică sentința

atacată, în sensul că respinge acțiunea ca neîntemeiată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 20 septembrie 2013.

Procesat de GGC - LM