ÎCCJ, Secția penală

Asupra plângerii de

față;

În baza lucrărilor

din dosarul cauzei, constată următoarele:

La data de 21 mai 2010, petiționara G.M.

, domiciliată în

București, a formulat plângere, în temeiul art. 278

1

alin. (1) C.

proc. pen., împotriva rezoluției nr. 1613/P/2007 din 15 martie 2010 a

Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Petiționara a atașat

la plângerea sa, în copie, următoarele înscrisuri: comunicarea nr. 1613/P/2007

din 8 aprilie 2010, rezoluția cu același număr din 15 martie 2010, plângerea

împotriva acestei soluții adresată la 30 aprilie 2010, primului procuror al

Secției de urmărire penală și criminalistică.

Din oficiu, Înalta

Curte a dispus atașarea Dosarului nr. 1613/P/2007 și a lucrării nr. 3631/1913/II-2/2010

ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Judecând plângerea,

în conformitate cu dispozițiile art. 278

1

alin. (7) C. proc. pen.,

Înalta Curte a verificat rezoluția atacată pe baza actelor și lucrărilor din

dosarul cauzei, constatând următoarele:

La data de 31 mai

2007, persoana vătămată G.M. a formulat plângere penală împotriva lui R.B.G.Ș.N.

pentru săvârșirea

infracțiunilor

prevăzute de art. 246 C. pen., art. 247 C. pen., art. 248 C. pen., art. 248

1

C. pen., art. 253

1

C. pen., art. 302

1

C. pen. și art. 6

din Legea nr. 241/2005, constând în aceea că, în calitate de director al

Centrului Medical de Diagnostic, Tratament Ambulatoriu și Medicină Preventivă,

a procedat la diminuarea arbitrară, fără temei legal, a drepturilor salariale

cuvenite angajaților, rezultând și o reducere corespunzătoare a obligațiilor de

plată către bugetul statului, inclusiv ca o consecință a trecerii instituției

menționate din subordinea Ministerului Apărării Naționale în cea a Academiei

Române.

Prin ordonanța nr. 10699/P/2007,

din 17 octombrie 2007, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 s-a

dezinvestit în favoarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și

Justiție, având în vedere faptul că numitul R.B.G.Ș.N. a fost cadru militar

activ până la data de 01 decembrie 2003, când a fost trecut în rezervă cu

gradul de general maior.

În temeiul

dispozițiilor art. 228 alin. (6) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. b) C.

proc. pen., prin rezoluția nr. 1613/P/2007, din 15 martie 2010, s-a dispus

neînceperea urmăririi penale față de numitul R.B.G.Ș.N. sub aspectul săvârșirii

infracțiunilor prevăzute de art. 6 lit. b) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art.

13 C. pen., art. 253

1

C. pen. cu aplicarea art. 13 C. pen., art. 246

C. pen., art. 247 C. pen., art. 248 C. pen., art. 248

1

C. pen. și art.

302

1

C. pen., concluzionându-se că diminuarea drepturilor salariale,

în absența oricăror indicii privind existența unui raport juridic de drept

penal, reprezintă doar un conflict de muncă, situație reglementată distinct în

Codul Muncii, neputând atrage răspunderea penală a făptuitorului.

În baza art. 278 C.

proc. pen., persoana vătămată a contestat rezoluția dată de procuror, reclamând

faptul că nu i s-a permis copierea înscrisurilor din dosar, că nu s-au

solicitat și atașat toate înscrisurile necesare soluționării corecte a

plângerii penale, că s-a ignorat rezultatul expertizei contabile care a fundamentat

rezolvarea de către Tribunalul București a dosarului civil referitor la plata

restanțelor salariale de către Centrul Medical de Diagnostic, Tratament

Ambulatoriu și Medicină Preventivă, că din dosar s-au sustras documente și că

rezoluția nr. 15549/P/2007 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1

București este nelegală.

Prin rezoluția nr. 3631/1931/II-2/2010

din 13 mai 2010, procurorul șef al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de

Casație și Justiție a dispus respingerea ca neîntemeiată a plângerii.

S-a constatat că

petiționarei i s-au eliberat, la cerere, copii de pe actele dosarului din care

nu lipsesc înscrisuri. Procurorul a solicitat documentele necesare soluționării

cauzei Ministerului Apărării Naționale și Curții de Conturi a României, după

consultare acestea fiind restituite, conform notei din 5 mai 2010.

Totodată, în dosar au

fost solicitate

și

transmise copii de pe rezoluția nr. 15549/P/2007 a Parchetului de pe lângă

Judecătoria Sectorului 1 și ordonanța nr. 159/P/2007 a Direcției Naționale

Anticorupție - Serviciul Teritorial București, acte considerate de procuror ca

fiind necesare soluționării cauzei, întrucât vizau aspecte similare celor ce au

format obiectul Dosarului nr. 1613/P/2007.

Astfel,

la data de 09 iulie 2007, la Direcția Națională Anticorupție - Serviciul

Teritorial București a fost înregistrat memoriul numitei P.L. referitor la

faptul că Centrul Medical de Diagnostic, Tratament Ambulatoriu și Medicină

Preventivă a trecut din subordinea Ministerului Apărării Naționale în cea a

Academiei Române prin O.U.G. nr. 17/2007, fiind încălcate în acest mod

drepturile salariaților și pacienților, împrejurare de care se face vinovat R.B.G.Ș.N.,

care a încercat să ascundă neregulile existente în gestiune.

Ulterior, la 18

septembrie 2007, au fost înregistrate denunțurile numiților V.C. și G.M., care

au sesizat că:

-

nu au fost efectuate controale de fond sau controale financiar-contabile la

Centrul Medical de Diagnostic, Tratament Ambulatoriu și Medicină Preventivă;

- salariile au fost

diminuate din dispoziția numitului R.B.G.Ș.N., având drept consecință reducerea

obligațiilor către bugetul de stat.

- nu au fost

înregistrate sume de bani în contabilitate, nu s-a respectat legislația

achizițiilor publice, au fost deturnate fonduri publice destinate centrului medical,

însușite de R.B.G.Ș.N., terenul pe care se află Centrul Medical de Diagnostic,

Tratament Ambulatoriu și Medicină Preventivă nu este trecut în gestiune;

- au fost efectuate

lucrări de renovare și extindere, în perioada 1995-2000, la Centrul Medical de

Diagnostic, Tratament Ambulatoriu și Medicină Preventivă printr-o firmă, la

nivelul căreia au fost întocmite situații de lucrări peste valoarea reală și

care a edificat un imobil în care au primit apartamente persoane din conducerea

centrului medical, inclusiv directorul acestuia.

Prin ordonanța nr. 159/P/2007,

din 05 octombrie 2007, Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial

București s-a dezinvestit în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria

Sectorului 1, unde cauza a fost înregistrată sub nr. 15549/P/2007.

La data de 14 august 2009,

prin rezoluția nr. 15549/P/2007, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1

a dispus neînceperea urmăririi penale față de R.B.G.Ș.N., cercetat pentru

săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 246 C. pen., art. 215

1

C.

pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 289 C. pen. și art. 291 C.

pen.

Împotriva rezoluției

de neîncepere a urmăririi penale nr. 1613/P/2007 din 15 martie 2010 a

Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, petiționara G.M. a

formulat plângere la instanță, în conformitate cu dispozițiile art. 278

1

C. proc. pen.

Plângerea este

nefondată.

Din actele

premergătoare efectuare în cauză de procuror rezultă că faptele sesizate nu

sunt prevăzute de legea penală.

Modul de calcul al

drepturilor salariale în raport de prevederile legale incidente - care a

determinat nemulțumirea petentei - se circumscrie situației unui conflict de

muncă, neexistând indicii pentru angajarea răspunderii penale a vreunei

persoane.

Trecerea Centrului

Medical de Diagnostic, Tratament Ambulatoriu și Medicină Preventivă în subordinea

Academiei Române s-a realizat prin O.U.G. nr. 17/2007 și a avut drept

consecință inclusiv reducerea obligațiilor financiare ale instituției către

bugetul de stat, situație ce nu îi poate fi însă imputată sub aspect penal

făptuitorului R.B.G.Ș.N., cu atât mai mult cu cât veniturile salariale au fost

corect evidențiate în documentele contabile.

Întrucât în cauză

există un motiv de împiedicare a punerii în mișcare a acțiunii penale, și anume

incidența dispozițiilor prevăzute de art. 10 lit. b) C. proc. pen., Înalta

Curte constată că în mod just procurorul a dispus neînceperea urmăririi penale.

În consecință,

plângerea fiind nefondată, Înalta Curte o va respinge, în conformitate cu

dispozițiile art. 278

1

alin. (8) lit. a) C. proc. pen., menținând

rezoluția atacată ca legală și temeinică.

În baza art. 192 alin.

(2) C. proc. pen., petenta va fi obligată la plata cheltuielilor judiciare

către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E

Respinge,

ca nefondată, plângerea formulată de petiționara G.M. împotriva rezoluției nr. 1613/P/2007

din 15 martie 2010 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și

Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică, pe care o menține.

Obligă petiționara la

200 lei cheltuieli judiciare către stat.

Cu recurs.

Pronunțată în ședință

publică, azi 15 septembrie 2010.