ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6362/2010

Asupra cauzei de față, constată

următoarele:

La

23 ianuarie 2009, reclamantul P.G.I. a chemat în judecată pe pârâtul Statul

Român (prin Ministerul Finanțelor Publice) solicitând obligarea acestuia la

plata sumei de 1.000.000 Euro despăgubiri materiale și morale.

În motivarea cererii, al cărei temei juridic

nu a fost indicat, reclamantul a susținut că:

- a fost condamnat de Tribunalul Militar

Craiova la peste 20 ani închisoare, din care 12 ani temniță grea și 8 ani degradare

civică, precum și confiscarea totală a averii, fiind pus în libertate la 30 decembrie

1962;

- această condamnare i-a provocat mari

suferințe și i-a distrus viața, afectându-i totodată și pe părinții săi.

Pe parcursul procesului, reclamantul a

precizat că își întemeiază acțiunea pe dispozițiile art. 504 din C. proc. pen. și

își reduce pretențiile, solicitând numai 402.224 Euro despăgubiri (câte 100.000

Euro pentru fiecare an petrecut în închisoare) și restituirea sumei de 500 RON,

actualizată, corespunzător cheltuielilor judiciare stabilite la condamnare.

Tribunalul Dolj, secția civilă, prin sentința

nr. 264 din 3 iulie 2009, a respins acțiunea pe considerentul reclamantul nu a făcut

dovada îndeplinirii condițiilor impuse de textul pe care și-a întemeiat pretențiile,

respectiv art. 504 din C. proc. pen.

Curtea de Apel Craiova, secția civilă și

pentru cauze cu minori și de familie, prin decizia nr. 9 din 20 ianuarie 2010, a

admis apelul declarat de reclamant și a desființat sentința, cu trimitere spre rejudecare

la instanța de fond.

S-a reținut că:

- reclamantul a fost condamnat politic,

pedeapsa de 12 ani închisoare, 8 ani degradare civică și confiscarea totală a averii

fiindu-i aplicată de Tribunalul Militar Craiova pentru crima de uneltire contra

ordinii sociale, prevăzută de art. 209 alin. (1) din C. pen. anterior;

- prima instanță, lipsită de rol activ,

a analizat acțiunea exclusiv prin prisma art. 504 din C. proc. pen., fără să pună

în discuția părților prevederile Legii nr. 221/2009, intrată în vigoare la 11 iunie

2009.

Pârâtul a declarat recurs, solicitând modificarea

ultimei hotărâri, în sensul respingerii apelului.

În motivarea recursului, întemeiat pe

art. 304 pct. 9 din C. proc. civ., pârâtul a susținut că instanța de apel a depășit

limitele rolului activ reglementat de art. 129 alin. (5) din C. proc. civ.

Recursul este nefondat deoarece:

- potrivit art. 129 alin. (5) din C. proc.

civ., rolul activ al judecătorului se poate manifesta, între altele, prin punerea

în discuția părților a schimbării temeiului juridic al cererii;

- din înscrisurile depuse la dosar rezultă

că reclamantul, condamnat în anul 1959 de Tribunalul Militar Craiova la 12 ani temniță

grea, 8 ani degradare civică și confiscarea totală a averii pentru crima de uneltire

contra ordinii sociale prevăzute de art. 209 din C. pen. anterior, a fost privat

de libertate de la 20 noiembrie 1958 (când avea vârsta de 16 ani) până la 16 noiembrie

1970 și, fiind lipsit de resurse materiale, nu a avut posibilitatea să apeleze la

un apărător calificat;

- or, în atare situație, instanța de fond

trebuia să pună în discuția părților schimbarea temeiului juridic al cererii deduse

judecății, cum corect a reținut instanța de apel.

Așa fiind, conform art. 312 alin. (1) din

C. proc. civ., prezentul recurs va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul declarat

de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice prin D.G.F.P. Dolj împotriva deciziei

nr. 9 din 20 ianuarie 2010 a Curții de Apel Craiova, secția ala civilă și pentru

cauze cu minori și de familie.

Obligă

pe recurentul pârât la plata sumei de 700 RON reprezentând cheltuieli de judecată

către intimatul reclamant P.G.I.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 25 noiembrie 2010.