ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 07.03.2013

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1263/2013

HOTĂRÂRE
07.03.2013
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1263/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)

Asupra conflictului

de competență de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul

Judecătoriei Alba Iulia la data de 28 ianuarie 2011, reclamanții P.M., M.N.O.,

M.Ș., F.S.V., I.F., D.D. și D.A.T. au chemat în judecată pe pârâta B.N.R.,

solicitând obligarea acesteia la plata contravalorii cantității de argint și

aur ce a rezultat din cantitatea de 1500 tone minereu și nisipuri aurifere, cu

un conținut de 13,5 grame aur fin/tonă și 13,7 grame argint fin/tonă, ce au

fost confiscate și ridicate de fostele organe de miliție în perioada anilor

1968 - 1971, de la antecesorul lor, D.T., urmând să se constate că reclamanta

M.Ș., fiica defunctului, are cota de 2/8, iar ceilalți reclamanți, în calitate

de nepoți, au cota de câte 1/8 fiecare. Cererea a fost întemeiată pe

dispozițiile art. 26 din O.U.G. nr. 190/2000 și ale art. 480 - 481 C. civ.

Prin Sentința civilă

nr. 5779 din 05 decembrie 2011, pronunțată în rejudecare, Judecătoria Alba

Iulia a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei

sector 3 București, reținând că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 7

alin. (1) C. proc. civ., dat fiind faptul că prezenta acțiune nu poate fi

calificată decât ca o acțiune de drept comun, că o cerere împotriva unei

persoane juridice de drept privat se face la instanța sediului ei principal și

că pârâta BNR are sediul în București, sector 3.

Învestită prin

declinare, Judecătoria Sectorului 3 București a pronunțat Sentința civilă nr.

16550 din 29 octombrie 2012, prin care și-a declinat competența în favoarea

Judecătoriei Petroșani, reținând că în raport de dispozițiile art. 26 alin. (1)

din O.U.G. nr. 190/2000, persoanele fizice și juridice ale căror obiecte din

metale prețioase au fost preluate abuziv de stat pot solicita restituirea

acestora judecătoriei în raza căreia domiciliază ori își au sediul, că această

normă este de ordin publică și cum majoritatea reclamanților își are domiciliul

în Petroșani, se impune declinarea competenței în favoarea acestei judecătorii.

La rândul său,

Judecătoria Petroșani a pronunțat Sentința civilă nr. 6123 din 13 decembrie

2012, declinându-și competența de soluționare în favoarea Judecătoriei Alba

Iulia. Constatând ivit conflict negativ de competență, a înaintat dosarul

Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului de

competență.

Pentru a hotărî

astfel, Judecătoria Petroșani a reținut că reclamanții au domiciliile în Alba

Iulia, Petroșani, Deva și Brașov, că, în mod corect, aceștia au înregistrat

cererea la Judecătoria Alba Iulia, ținând seama că antecesorul lor a decedat în

comuna Bucium, jud. Alba, că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 14 C.

proc. civ. față de capătul 2 de cerere privind constatarea calității lor de

moștenitori, iar toate înscrisurile și probele ce urmează a fi administrate se

găsesc în raza acestei judecătorii.

Cu privire la

conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în

baza art. 22 alin. (3) raportat la art. 20 pct. 2 C. proc. civ., Înalta Curte

reține următoarele:

Cererea dedusă

judecății are un singur obiect, constând în restituirea cantității de argint și

aur ce a rezultat din cantitatea de 1500 tone minereu și nisipuri aurifere ce

au fost confiscate și ridicate de fostele organe de miliție în perioada anilor

1968 - 1971, de la antecesorul reclamanților, D.T.

Constatarea cotelor

succesorale ale reclamanților, în raport de clasa de moștenitori din care fac

parte, nu poate fi considerat un capăt de cerere distinct, în raport de care să

fie stabilită competența materială a instanței.

Acesta este un doar

un aspect care lămurește problema calității procesuale active a reclamanților,

care pot formula cererea de restituire a metalelor prețioase confiscate de la

autorul lor, doar în calitate de succesori ai acestuia.

Ca atare, norma de

drept care determină instanța competentă este art. 26 din O.U.G. nr. 190/2000,

potrivit căreia „Persoanele fizice și juridice ale căror obiecte din metale

prețioase și pietre prețioase de natura celor prevăzute la art. 4 au fost

preluate abuziv de către stat pot solicita restituirea acestora judecătoriei în

raza căreia domiciliază sau își au sediul, până la data de 31 decembrie

2009".

Împrejurarea că în

primul ciclu procesual, prin Decizia de casare nr. 524 din 17 iunie 2011

Tribunalul Alba, secția civilă, a statuat că, în speță, dispozițiile art. 26

din O.U.G. nr. 190/2000 nu sunt aplicabile, prioritar fiind dreptul

internațional, nu este de natură a înlătura aplicarea normei speciale în

materie de competență. Această statuare a avut în vedere exclusiv excepția

tardivității soluționată în temeiul acestui text de lege și în raport de care instanța

de recurs a decis că obiectul acțiunii în restituirea minereului aurifer se

circumscrie noțiunii de „bun" în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1

adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, astfel încât

reclamanții, în calitate de titulari ai unui bun actual beneficiază de

prevederile Convenției care conferă dreptul de a revendica oricând bunurile în

speță.

Față de faptul că

reclamanții își au domiciliile în Alba Iulia, Petroșani, Brașov și Deva și că

oricare dintre instanțele în circumscripția cărora se află aceste domicilii ar

putea fi competentă, devin incidente dispozițiile art. 12 C. proc. civ.,

potrivit cărora reclamantul are alegerea între mai multe instanțe deopotrivă

competente.

Așa fiind, actul de

voință al reclamanților, care au înțeles să introducă acțiunea la Judecătoria

Alba Iulia, determină competența teritorială a acestei instanțe.

Pentru toate aceste

considerente, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în

favoarea Judecătoriei Alba Iulia.

Stabilește competența

de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Alba Iulia.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 7 martie 2013.

Procesat de GGC - N

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2013-02-14
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 587/2013
Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 4367 din 22 decembrie 2010 a Tribunalului Harghita s-a admis acțiunea formulată de reclamantul L.I., împotriva pârâtului Statul
ÎCCJ 2012-01-09
0,92
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 22/2012
ivă a unor metale prețioase sau pietre prețioase, în temeiul actelor normative la care face trimitere art. 26 din actul normativ susmenționat, ori o preluate de fapt, a unor asemenea obiecte, cererea reclamanților nu poate fi analizată prin
ÎCCJ
0,92
ÎCCJ, decizie (scj.ro #82308)
să-i restituie bunurile de mai sus și, pentru cele care nu pot fi restituite în natură, obligarea Statului Român prin Ministerul Finanțelor Publice la plata contravalorii conform prețurilor practicate de B.N.R. la data judecății. În motivar
ÎCCJ 2005-09-29
0,92
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7331/2005
Asupra recursului de față, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele; Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Timișoara la data de 10 decembrie 2003, reclamanta F.G.E. a chemat în judecată pârâții Statul Român, prin
ÎCCJ 2006-03-06
0,92
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2478/2006
Deliberând asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la 30 martie 2005 la Judecătoria Lipova, reclamantele S.M. și S.C. au chemat în judecată pe pârâtele B.N.R. și B.N.R.
Sursă