ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3413/2012

Asupra recursului de față, În baza lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 348 din 28 noiembrie 2011 pronunțată de Tribunalul Harghita în dosarul nr. 3424/96/2010, în baza art. 334 C. proc. pen. s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei săvârșite de inculpatul F.R. din infracțiunea de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1), (3), (4), (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în infracțiunea de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. În baza art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. a), și art. 76 lit. a) C. pen.

a fost condamnat inculpatul F.R., la 9 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune și doi ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen. În baza art. 71 C. pen. au fost interzise pe durata executării pedepsei exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen. În baza art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. a) și art. 76 lit. a) C. pen. a fost condamnat același inculpat la 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune. În baza art. 33 lit. a) C. pen. s-a constatat că infracțiunile au fost săvârșite în concurs, iar în baza art. 34 lit. b) C. pen. s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 9 ani închisoare.

A fost obligat inculpatul să plătească părților civile: SC A. SRL Brașov suma de 227.822,78 RON și SC N. SRL Miercurea Ciuc suma de 224.453,04 RON cu titlul de pretenții civile. În baza art. 191 C. proc. pen., a fost obligat inculpatul să plătească suma de 1150 lei cheltuieli judiciare statului. Pentru a hotărî în acest sens instanța de fond a avut în vedere următoarele: Inculpatul în calitate de administrator al SC R.C. SRL Păuleni Ciuc, în perioada 07 octombrie 2008-07 noiembrie 2008 a emis pe seama SC A. SRL Brașov 3 file CEC și un bilet la ordin de plată a unor mărfuri achiziționate în valoare de 227.822,78 lei, care fiind introduse spre decontare au fost refuzate din lipsă totală de disponibil, societatea învinuitului aflându-se în interdicție bancară iar instrumentele de plată retrase din circulație.

Astfel, conform cererii de înscriere a refuzului bancar în fișierul național de CEC-uri, inculpatul F.R. deși cunoștea că nu are disponibil în cont și se afla în interdicție bancară din data de 21 octombrie 2008, a emis următoarele file CEC pe seama SC A. SRL Brașov: - CEC barat din 06 noiembrie 2008 cu suma de 65.231,17 lei; - CEC barat din 28 octombrie 2008 cu suma de 73.050,77 lei; - CEC barat din 31 octombrie 2008 cu suma de 79.520,84 lei. În total inculpatul a emis file CEC în valoare de 217.821 lei în baza unei rezoluții infracționale unice. De asemenea a emis biletul la ordin din 07 octombrie 2008 pentru suma de 10.000 lei. La data de 20 octombrie 2008 a achiziționat materiale de construcții în valoare 102.977,84 lei de la SC N. SRL Ciuc, societate administrată de partea vătămată A.M., ocazie cu care inculpatul a întocmit biletul la ordin scadent la 03 decembrie 2008 pentru suma de 52.977,84 lei.

La data de 03 noiembrie 2008 inculpatul a cumpărat din nou materiale de construcții de la SC N. SRL iar pentru efectuarea plății a emis fila CEC pentru suma de 171.475,20 lei. Fiind depuse la Banca Transilvania cele două mijloace de plată au fost refuzate pentru aceleași motive „trăgător ailat în interdicție bancară", „lipsă disponibil" și „set de instrumente de plată retrase din circulație". Partea vătămată SC N. SRL s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 224.453,04 lei. Se reține că inculpatul a completat filele CEC cunoscând că societatea pe care o reprezenta nu avea disponibil în cont, se afla în interdicție bancară, iar filele CEC făceau parte dintr-un set de instrumente de plată retrase din circulație.

Întrucât, cu prilejul încheierii contractelor de vânzare cumpărare inculpatul a indus în eroare societățile comerciale vânzătoare, asigurându-le că plata mărfurilor este asigurată, emițând file CEC în condițiile arătate, iar fără această eroare vânzătorii nu ar fi încheiat contractele, s-a apreciat că faptele lui întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de „înșelăciune în convenții", prin folosirea unui mijloc fraudulos și anume a unor instrumente de plată nevalidate, fapte prevăzute și pedepsite de art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen., cu aplicarea agravantei de la alin. (5), având în vedere „consecințele deosebit de grave". Prejudiciul cauzat nu a fost recuperat. Referitor la pretențiile civile ale părților vătămate, s-a reținut că prejudiciile nu au fost recuperate.

Instanța reține că inculpatul nu a putut fi audiat în fața instanței, acesta sustrăgându-se judecății întrucât deși a fost citat prin toate formele legale de citare nu s-a prezentat. Se mai reține că martorii propuși prin actul de sesizare au fost audiați, menținându-și declarațiile date în faza de urmărire penală, și care sunt conform cu starea de fapt dar și de drept. În ședința din 21 noiembrie 2011, partea vătămată SC N. SRL Ciuc prin administrator a declarat că se constituie ca parte civilă în cauză cu suma de aproximativ 2 miliarde lei vechi. Ca urmare a acestei declarații, reprezentanta parchetului a solicitat schimbarea încadrării juridice a unei infracțiuni de înșelăciune pentru care inculpatul a fost trimis în judecată din infracțiunea prevăzută de art. 215 alin. (1), (3), (4), (5) C. pen.

cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen. în infracțiunea prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., avându-se în vedere „consecințele deosebit de grave". Instanța a constatat că cele susținute de reprezentanta parchetului sunt fondate, având susținere legală, întrucât suma pentru cele două mijloace frauduloase, acțiuni ale inculpatului se ridica la valoarea de peste 2 miliarde lei astfel era îndeplinită cerința pentru cele prevăzute de art. 215 alin. (5) C. pen. De asemenea instanța a avut în vedere reținerea și a prevederilor art. 41 alin. (2) C. pen. pentru două infracțiuni reținute în sarcina inculpatului întrucât a emis un bilet la ordin scadent la data de 03 noiembrie 2008 precum și o filă CEC la data de 03 noiembrie 2008, faptele fiind comise de două ori în baza aceleiași rezoluții infracționale.

Astfel instanța în baza actelor, dar și a probelor administrate, în cauză, a reținut în sarcina inculpatului săvârșirea infracțiunii, pentru care a fost trimis în judecată și care atrag pe cale de consecință condamnarea acestuia în condițiile schimbării încadrării juridice a unei infracțiuni conform celor mai sus arătate. Pe cale de consecință s-a apreciat că se justifică răspunderea penală a inculpatului și necesitatea aplicării unor pedepse raportate la pericolul social al acestora dar și la consecințele deosebit de grave care au decurs prin încălcarea legii penale. La individualizarea juridică a pedepselor s-a reținut faptul că inculpatul a avut un comportament social bun înainte de săvârșirea faptelor, neavând antecedente penale.

S-a mai reținut că pedepsele care au fost aplicate urmează să fie executate cu privare de libertate tocmai pentru consecințele care le-au avut săvârșirea faptelor. Pe latură civilă inculpatul a fost obligat să plătească părților civile SC A. SRL Brașov suma de 227.822,78 RON și S.C N. SRL Miercurea Ciuc suma de 224.453,04 RON cu titlul de pretenții civile. Împotriva sentinței instanței de fond au declarat, în termen legal, apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Harghita și inculpatul. În apelul formulat de parchet sentința a fost criticată sub aspectul încadrării juridice a faptei, motivele de apel formulate în scris fiind modificate ulterior. în fața instanței de apel s-a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptei, prin reținerea doar a unei singure infracțiuni prevăzute de art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen.

cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. În motivele de apel formulate de inculpat s-a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina sa, prin reținerea doar a unei singure infracțiuni prevăzute de art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., reținerea prev. art. 74 C. pen. și aplicarea unei pedepse a cărei executare să fie suspendată condiționat. Prin decizia penală nr. 39/A din 3 mai 2012 Curtea de Apel Tg Mureș a admis apelurile formulate de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Harghita și de către inculpatul F. împotriva sentinței penale nr. 348 din 28 noiembrie 2011 pronunțată de Tribunalul Harghita, în dosarul nr. 3424/96/2010, a desființat parțial sentința atacată.

Rejudecând cauza în baza art. 334 C. proc. pen. a fost schimbată încadrarea juridică a faptelor comise de inculpatul F.R. din prevederile art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și prevederile art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen. cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., în prevederile art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., și condamnat inculpatul: - la 4 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și c) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) C. pen.

raportat la art. 76 lit. a) C. pen. Au fost menținute restul dispozițiilor din sentința atacată care nu sunt contrare prezentei dispoziții referitoare la latura civilă a cauzei și la aplicarea art. 191 C. proc. pen. Pentru a decide astfel instanța de apel a reținut că probele administrate până în prezent, constând în plângerile societăților comerciale SC A. SRL Brașov, SC N. SRL Miercurea Ciuc, sesizarea Băncii Transilvania Miercurea Ciuc, declarațiile numitului C.G., din faza urmăririi penale și faza de judecată, declarațiile inculpatului din faza de urmărire penală și în fața instanței, confirmă faptul că inculpatul avea calitatea de administrator al SC R.C. SRL Păuleni Ciuc. în această calitate inculpatul a achiziționat mărfuri de la SC A. SRL Brașov în valoare de 227.822,78 lei.

Pentru plata contravalorii acestor mărfuri inculpatul a emis trei file cec și un bilet la ordin. Astfel, inculpatul a emis fila CEC barat din 06 noiembrie 2008 cu suma de 65.231,17 lei; - CEC barat din 28 octombrie 2008 cu suma de 73.050,77 lei; - CEC barat din 31 octombrie 2008 cu suma de 79.520,84 lei. De asemenea a emis biletul la ordin din 07 octombrie 2008 pentru suma de 10.000 lei. Inculpatul a mai achiziționat mărfuri, respectiv materiale de construcții, de la SC N. SRL Miercurea Ciuc. A achiziționat astfel de mărfuri la 20 octombrie 2008, în valoare de 102.977,84 lei, pentru care a emis un bilet la ordin scadent la 03 decembrie 2008. Pe acest bilet la ordin era trecută suma de 52.977,84 lei.

Inculpatul a mai achiziționat materiale de construcții de la aceeași societate comercială și la data de 03 noiembrie 2008. Contravaloarea acestor materiale de construcții a fost achitată cu fila CEC pentru suma de 171.475,20 lei. Filele CEC și biletul la ordin au fost depuse la bancă, în vederea încasării contravalorii, moment în care reprezentanții celor două societăți au aflat că inculpatul nu avea disponibil în cont, se afla în interdicție bancară iar filele CEC au fost retrase din circulație. Inculpatul, așa cum a recunoscut, cunoștea, la data achiziționării bunurilor, că nu are disponibil în cont, că filele CEC lăsate reprezentanților societății în momentul achiziționării bunurilor au fost retrase din circulație și societatea sa se afla în interdicție bancară.

Din cele de mai sus rezultă cu claritate intenția inculpatului, încă din momentul achiziționării bunurilor de la cele două societăți comerciale, de a induce în eroare pe reprezentanții societăților, în sensul de a-i determina să-i livreze produsele, deși cunoștea că nu are bani, că era în interdicție bancară încă din 21 octombrie 2008 și că filele CEC erau retrase din circulație. Ca urmare, așa cum a reținut și instanța de fond înșelăciunea este dovedită, fiind clar că dacă cele două societăți comerciale cunoșteau că inculpatul nu are disponibil în cont, că societatea se afla în interdicție bancară și că filele CEC se erau retrase din circulație, nu îi dădeau acestuia produsele și nu se încheiau contractele.

În ceea ce privește încadrarea juridică a faptelor comise de inculpat, instanța de apel având în vedere dispozițiile deciziei XIV/2006 a înaltei Curți de Casație și Justiție a schimbat încadrării juridice reținute de către instanța de fond, din două infracțiuni de înșelăciune, prevăzute de art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) și prevăzute de art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen. într-o singură infracțiune, prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., întrucât inculpatul a săvârșit faptele în formă continuată, faptele sale fiind comise în perioade de timp apropiate, respectiv în perioada 07 octombrie 2008-07 noiembrie 2008 în dauna părții vătămate SC R.C.

SRL și în perioada 20 octombrie 2008-03 noiembrie 2008 în dauna părții vătămate SC N. SRL, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale și nu în realizarea a două acte materiale distincte, unul pentru SC R. SRL și unul pentru SC N. SRL. Însumând prejudiciul cauzat celor două societăți comerciale s-a constatat că el este în măsură să determine aplicarea art. 146 C. proc. pen. privitoare la consecințe deosebit de grave. La individualizarea pedepsei instanța de apel a ținut cont de lipsa antecedentelor penale, de împrejurarea că inculpatul a recunoscut faptele, le-a regretat, de circumstanțele personale favorabile apte să atragă reținerea de circumstanței atenuante prevăzută de art. 74 lit. a) C. pen.

dar și că prejudiciul mare, cauzat prin activitatea infracțională nu a fost recuperat decât parțial. În aceste condiții pedeapsa aplicată pentru fapta comisă a fost coborâtă sub minimum special, la 4 ani închisoare și la 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza Ii-a și b) C. pen. Inculpatul, în apelul promovat, a solicitat coborârea pedepsei ce se va aplica prin reținerea de circumstanțe atenuante până la 3 ani și aplic. art. 81, 82 și 83 C. pen. În opinia instanței de apel, în raport de prejudiciul mare cauzat părților civile, de modalitatea concretă de comitere a faptelor, nu se justifică aplicarea unei pedepse de 3 ani închisoare după cum nu se justifică nici aplicarea prev. art. 81 și următoarele C. pen.

în sarcina inculpatului. Având în vedere cele de mai sus, s-a apreciat că o pedeapsă cu executare în detenție, în cuantumul stabilit mai sus, este mai eficientă în cauză. Totodată s-a luat act de achitarea parțială a prejudiciului. Dispozițiile din sentință care nu sunt contrare deciziei au fost menținute. Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul solicitând admiterea recursului, casarea deciziei și schimbarea modalității de executare a pedepsei.

Examinând recursul prin prisma dispozițiilor legale, înalta Curte constată că recursul este fondat pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare: Potrivit codul penal în vigoare, pentru a putea fi dispusă suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, instanța de judecată trebuie să constate îndeplinite cumulativ următoarele condiții: pedeapsa aplicată să fie închisoarea de cel mult 4 ani închisoare sau amenda, inculpatul să nu mai fi fost condamnat anterior la o pedeapsă cu închisoarea mai mare de 1 an cu excepția cazurilor prevăzute de art. 38 C. pen. (infracțiuni săvârșite în timpul minorității, infracțiuni săvârșite din culpă, infracțiuni amnistiate, fapte care nu mai sunt prevăzute de legea penală) și se apreciază, ținând seamă de persoana condamnatului, de comportamentul lui după săvârșirea faptei, că pronunțarea hotărârii constituie un avertisment pentru acesta și, chiar fără executarea pedepsei, condamnatul nu va mai săvârși alte infracțiuni.

Verificând actele și lucrările dosarului înalta Curte constată că starea de fapt a fost corect reținută de către ambele instanțe, în concordanță cu probele administrate, iar încadrarea juridică dată faptei este cea legală. Cuantumul pedepsei a fost just individualizat de instanța de apel, cu respectarea exigențelor art. 72 C. pen., întrucât acesta reflectă atât pericolul social concret al infracțiunii săvârșite cât și circumstanțele care caracterizează autorul faptelor și pune în evidență în mod corespunzător pericolul social, constituind o ripostă legală, suficientă și corespunzătoare, în vederea asigurării reeducării inculpatului și prevenirii săvârșirii unor astfel de infracțiuni.

În stabilirea modalității de executare a pedepsei instanța este datoare, în primul rând, să examineze dacă modalitățile de executare neprivative de libertate sunt suficiente pentru reintegrarea socială a inculpatului, executarea efectivă a unei pedepse privative de libertate trebuind să rămână ca o ultimă variantă, atunci când este absolut necesară pentru a se garanta atingerea scopului pedepsei. Prin raportare la cele expuse anterior, înalta Curte constată că există suficiente date la dosar care demonstrează că reeducarea inculpatului se poate asigura și fără executarea efectivă a pedepsei. Acesta a făcut eforturi pentru înlăturarea consecințelor faptei sale, este cunoscut cu o bună comportare în societate, nu a avut nici un conflict cu legea penală, a manifestat sinceritate și regret, atitudinea procesuală demonstrând dorința de reintegrare a acestuia.

Din această perspectivă, se apreciază că aplicarea unui regim sever de supraveghere pe o durată de 7 ani, în condițiile art. 86 1 C. pen. se asigură și efectul preventiv al pedepsei. În consecință, înalta Curte va admite recursul declarat de inculpatul F.R., va casa decizia penală recurată numai in ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei. În baza art. 86 1 C. pen. va dispune suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei aplicate de 4 ani închisoare, pe durata unui termen de încercare de 7 ani. Încredințează supravegherea inculpatului Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Harghita.

În temeiul art. 86 3 C. pen., pe durata termenului de încercare inculpatul va trebui să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Harghita; b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență. Atrage atenția asupra dispozițiilor art. 86 4 C. pen. și art. 86 5 C. pen. Conform art. 71 alin. (5) C. pen. pe durata termenului de încercare se va suspenda executarea pedepsei accesorii prevăzute de art. 64 lit. a) teza II și lit. b) C. pen.

Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (3) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de inculpatul F.R. împotriva deciziei penale nr. 39/A din data de 3 mai 2012 a Curții de Apel Târgu Mureș - Secția Penală și pentru Cauze cu Minori și de Familie. Casează în parte decizia penală atacată numai in ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei și rejudecând: În temeiul art. 86 1 C. pen. dispune suspendarea sub supraveghere a pedepsei de 4 ani închisoare pe un termen de încercare de 7 ani stabilit in condițiile 86 2 C. pen. Încredințează supravegherea inculpatului Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Harghita.

În temeiul art. 86 3 C. pen., pe durata termenului de încercare inculpatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Harghita; b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență. Atrage atenția asupra dispozițiilor art. 86 4 C. pen. Conform art. 71 alin. (5) C. pen. pe durata termenului de încercare se suspendă executarea pedepsei accesorii prev. de art. 64 lit. a) teza II-a și lit. b) și c) C. pen.

Onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu a recurentului inculpat până la prezentarea apărătorului ales, în sumă de 50 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiției. Menține celelalte dispoziții ale deciziei atacate. Definitivă. Pronunțată, în ședință publică, azi 23 octombrie 2012