ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2308/2012

Asupra recursurilor penale de faț;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 348 din 16 noiembrie 2010 pronunțată de Tribunalul Argeș în Dosarul nr. 6404/109/2006, s-a dispus, în baza art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., rap. la art. 74 alin. (1) lit. a), alin. (2), art. 76 lit. e) C. pen., condamnarea inculpatei P.C.G., la pedeapsa de 2 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată.

În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3), (5) C. pen. cu aplicarea dispozițiilor art. 41 alin. (2) C. pen., rap. la art. 74 alin. (1) lit. a), alin. (2), art. 76 alin. (2) C. pen., a fost condamnată aceeași inculpată la pedeapsa de 7 și 6 luni închisoare și la 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată.

În baza art. 33 lit. a) rap. la art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea, de 7 ani și 6 luni închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b C. pen.

S-a dispus ca pedeapsa să se execute prin privare de libertate, conform dispozițiilor art. 57 C. pen.

S-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 71 C. pen., în sensul că s-au interzis inculpatei pe durata executării pedepsei drepturile prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen.

În baza art. 291 C. pen., cu aplicarea dispozițiilor art. 41 alin. (2) C. pen., rap. la art. 74 alin. (1) lit. a), alin. (2), art. 76 lit. e) C. pen., a fost condamnat inculpatul A.M.A., la pedeapsa de 2 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată.

În baza art. 215 alin. (1), (2), (3), (5) C. pen., cu aplicarea dispozițiilor art. 41 alin. (2) C. pen. rap. la art. 74 alin. (1) lit. a) alin. (2) C. pen., art. 76 alin. (2) C. pen., a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 9 ani și 3 luni închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b), c) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată.

În baza art. 215

1

alin. (1), (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., rap. la art. 74 alin. (1) lit. a), alin. (2), art. 76 alin. (2) C. pen., a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 9 ani și 3 luni închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b), c) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată.

În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 9 ani și 3 luni închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b), c) C. pen.

S-a dispus ca pedeapsa să se execute prin privare de libertate, conform dispozițiilor art. 57 C. pen.

S-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 71 C. pen., în sensul că s-au interzis inculpatului, pe durata executării pedepsei drepturile prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen.

S-a dispus anularea ordinelor de plată falsificate, din 15 august 2005, din 16 august 2005 și din 17 august 2005.

În baza art. 346 alin. (1) rap. la art. 14 - 16 C. proc. pen., art. 998, 999 C. civ. și 1000 alin. (3) C. civ., au fost obligați în solidar inculpații A.M.A. și P.C.G., aceștia în solidar la rândul lor cu părțile responsabile civilmente SC V.R.K.D. SRL, prin lichidator SC P. SA și SC B.C.R. S.A., la plata către partea civilă SC B.R.D. - G.S.G. SA București, a sumei de 2.875.340,37 lei, reprezentând despăgubiri materiale, plus dobânzi și comisioane, până la achitarea integrală a debitului.

S-a dispus comunicarea sentinței la O.R.C. de pe lângă Tribunalul Comercial Argeș, pentru înregistrarea mențiunilor, conform dispozițiilor art. 21 lit. g) din Legea nr. 26/1990 republicată.

Au fost obligați inculpații, în solidar cu părțile responsabile civilmente, la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut în fapt următoarele:

Inculpatul A.M.A., în calitate de administrator al SC V.R.K.D.I. SRL Pitești, a încheiat cu SC B.R.D. G.S.G. G.P. SA Sucursala Argeș, acordul - cadru din 2005, în baza căruia banca se obliga să-i pună la dispoziție credite de descoperit de cont pentru acoperirea necesităților de plată ale clientului, născute din ordine de plată în lei vizate cu mențiunea acceptat de către unitățile trezoreriei statului sau de către bănci comerciale, ordine de plată primite în bancă în sistemul S.W.I.F.T., B.T.

În baza acordului - cadru și cererilor de creditare din15 august 2005, din 16 august 2005 și din 18 august 2005, SC V.R.K.D.I. SRL a solicitat în perioada 15 - 18 august 2005 acordarea a trei credite pentru descoperit de cont temporar, astfel: prin cererea din 15 august 2005 s-au solicitat 909.000 lei pe o perioadă de 4 zile, prin cererea din 16 august 2005 s-au solicitat 949.000 lei pentru o perioadă de 4 zile, iar prin cererea din 18 august 2005 s-a solicitat acordarea unui credit în valoare de 959.000 lei, pe o perioadă de 6 zile.

Fiecare dintre aceste credite au fost garantate cu câte două ordine de plată emise de SC V.R.K.D.I. SRL Pitești, reprezentând contravaloarea alimentării contului, constând în transferul sumelor respective din contul societății deschis la B.C.R. Sucursala Argeș în contul deschis la B.R.D., astfel: primul credit a fost garantat cu O.P. fără data emiterii în valoare de 450.000 lei și O.P. fără dată în valoare de 460.000 lei, ambele purtând ștampila B.C.R. Sucursala Argeș și datate 15 august 20005, prin ștampilare; a doilea credit a fost garantat cu O.P. nr. 310 fără data emiterii în valoare de 460.000 lei și O.P. fără dată în valoare de 490.000 lei, ambele purtând ștampila B.C.R. Sucursala Argeș și datate 16 august 2005, prin ștampilare, iar creditul în valoare de 959.000 lei a fost garantat cu O.P. fără data emiterii în valoare de 490.000 lei și O.P. fără dată în valoare de 470.000 lei, ambele purtând ștampila B.C.R. Sucursala Argeș și datate 17 august 2005, prin ștampilare.

Exemplarul verde al ordinelor de plată, anexat la cererile de creditare, a fost semnat, datat și ștampilat la rubrica primire/acceptare de către administratorul de cont al SC V.R.K.D.I. SRL de la B.C.R. Sucursala Argeș, inculpata P.C.G., toate ordinele de plată fiind completate pe verso cu mențiunea „confirmat telefonic C.P.” și purtând ștampila B.R.D. Sucursala Argeș, cu zilele respective.

S-a menționat de către prima instanță că, în august 2005, inculpata P.C. era administrator cont client la B.C.R. Sucursala Argeș și, conform fișei postului, aceasta avea atribuții cu privire la documentele de plată primite de la clienți, și anume de a primi și a verifica documentația primită de la client, de a identifica clientul pe baza procedurilor specifice, de a gestiona conturile clienților și documentele care stau la baza operațiunilor, de a sesiza asupra eventualelor riscuri operaționale, de a monitoriza operațiunile dispuse de clienți și a realiza evidențe operative, de a respecta circuitul documentelor potrivit normelor de lucru care reglementează procesul de derulare a operațiunilor bancare și normelor de arhivare privind păstrarea documentelor în arhiva curentă și cea permanentă.

Aceste atribuții erau date în aplicarea prevederilor Normei Metodologice nr. 10/2003 a B.C.R. privind operațiunile de ghișeu și celor ale Normei nr. 2/2005 ale B.N.R., privind ordinul de plată, care prevăd etapele pe care le parcurge unitatea bancară inițiatoare în legătură cu ordinele de plată primite de la clienți, și anume: recepția (procedura prin care o instituție de credit recunoaște că a primit spre autentificare, acceptare și executare un ordin de plată), autentificarea (procedura de recunoaștere de către bancă a persoanelor pe care emitentul ordinului de plată le-a autorizat să semneze autentic) și acceptarea (procedura prin care o instituție recunoaște ca valabil un ordin de plată recepționat în vederea executării, obligându-se să execute serviciul de a transfera fondurile corespunzătoare sumei prevăzute în ordinul de plată, la termenele și în condițiile dispuse de emitent prin ordinul de plată respectiv).

Au fost observate prevederile N.M. nr. 10/2003 a B.C.R., conform cărora acceptarea are loc după verificarea existentei disponibilului în contul plătitorului cel puțin la nivelul ordinului de plată acceptat, administratorul de cont fiind cel care verifică și acceptă ordinele de plată întocmite corect și complet.

Totodată, potrivit art. 277 din N.M. nr. 10/2003 a B.C.R., dacă plătitorul nu are disponibil în cont sau nu sunt îndeplinite condițiile pentru acceptare, ordinul de plată se restituie, iar conform art. 257 din N.M. nr. 10/2003 a B.C.R., exemplarul vernil al ordinului de plată se restituie emitentului după debitarea contului acestuia.

Deși inculpata cunoștea toate aceste norme și atribuțiile ce îi revin ca administrator de cont, semnând fișa postului la data de 8 decembrie 2004, și-a încălcat cu bună știință îndatoririle, contribuind la prejudicierea B.R.D., prin aceea că a confirmat prin semnarea, datarea și ștampilarea ordinelor de plată, primirea și acceptarea acestora, fără a verifica existența disponibilului în contul clientului (societatea comercială SC V.R.K. D.I. S.R.L.), a restituit exemplarul 2 vernil emitentului, certificând astfel, în mod nereal, existența disponibilului în contul acestuia, pentru executarea ordinelor de plată respective, înainte de debitarea în realitate a contului clientului, deși a acceptat ordinele de plată nu le-a introdus în sistemul informatic propriu al B.C.R., de unde acestea urmau să fie validate și preluate în sistemul Regis pentru efectuarea transferului în contul beneficiarului deschis la B.R.D.

În cazul constatării lipsei disponibilului în contul clientului, inculpata trebuia să restituie O.P. emitentului. Aceasta nu a respectat însă circuitul documentelor, păstrarea și arhivarea O.P., întrucât exemplarele albe ale celor 6 ordine de plată, deși primite și acceptate, nu s-au găsit în arhiva B.C.R.

Inculpata mai avea îndatorirea de a utiliza eventualele încasări ale clientului SC V.R.K.D.I. SRL Pitești pentru acoperirea ordinelor de plată în cauză, acceptate la plată, însă aceasta nu a monitorizat contul.

Acuzata a susținut că nu se face vinovată de faptele reținute în sarcina sa, dar susținerile sale au fost infirmate de concluziile raportului de expertiză grafică, ce au indicat-o drept autor al semnăturilor de pe instrumentele de plată respective, iar martorele P.V.N. și I.A.M., operatori ghișeu la B.R.D., au declarat că au verificat veridicitatea datelor înscrise pe ordinele de plată, discutând telefonic cu inculpata P.C., care a confirmat datele înscrise pe cele 6 ordine de plată.

Instanța de fond nu a îmbrățișat punctul de vedere exprimat de către expertul contabil numit, potrivit căruia aplicarea semnăturii și ștampilei administratorului de cont semnifică doar primirea ordinului de plată în vederea autentificării, acceptării și executării, el fiind în contradicție cu dispozițiile N.M. nr. 10/2003, ce prevăd că acceptarea are loc după verificarea existenței disponibilului în contul plătitorului cel puțin la nivelul ordinului de plată acceptat, administratorul de cont fiind cel care verifică și acceptă ordinele de plată întocmite corect și complet. Ca un rezultat al acestei verificări, în cazul existenței disponibilului în contul emitentului, administratorul de cont semnează acel ordin de plată, confirmând astfel că el a fost acceptat de către bancă, în vederea executării, moment în care se naște obligația băncii inițiatoare B.C.R. de a transfera fondurile necesare din contul plătitorului deschis la B.C.R. în cel deschis la B.R.D., aspect evidențiat în opinia separată a expertului I.I., concordantă cu cea a instanței.

În cazul inexistenței fondurilor în contul debitorului la nivelul sumei înscrise în ordinul de plată, acesta se restituie emitentului, așa cum a procedat și martora S.G., administrator cont curent la B.C.R., care a precizat în declarațiile date că, la primirea unui O.P., verifica existența disponibilului în contul emitentului și apoi semna și ștampila exemplarul verde, pe care îl înmâna clientului.

S-a ținut seama și de declarația dată pe parcursul cercetării disciplinare de către inculpată, din care reiese că ea proceda în acest fel de mai mult timp, la solicitarea inculpatului A.M.A., cît și a numitului B.G. (care a fost condamnat alături de inculpată într-un alt dosar al Tribunalului Argeș pentru fapte similare), în sensul că semna ordine de plată emise de aceștia în calitate de administratori ai S.C. V.R.K. SRL respectiv SC V. SRL , cunoscând că nu există disponibil în contul acestor două societăți comerciale, ordine de plată despre care știa că vor fi folosite de către cei doi pentru obținerea de credite pe termen scurt de la B.R.D. Inculpata înmâna exemplarul verde al ordinului de plată emitentului, iar exemplarul alb nu îl opera decât în momentul în care contul plătitorului, deschis la B.C.R., era alimentat de către inculpat.

Așa rezultă și din expertiza contabilă efectuată în faza de urmărire penală, între data înscrisă pe exemplarul verde și cea de pe exemplarul alb al ordinelor de plată existând o diferență de 2 zile, tocmai pentru că exemplarul alb era operat de către inculpată după alimentarea contului societății deschis la B.C.R. de către inculpatul A.M.A.. În legătură cu exemplarele albe ale ordinelor de plată în discuție, inculpata a declarat că le-a distrus atunci când și-a dat seama că nu va mai fi alimentat contul S.C. V.R.K. SRL.

Cum aceasta cunoștea foarte bine că exemplarul verde urma să fie atașat cererilor de creditare depuse de către inculpatul A. la B.R.D., a fost înlăturată apărarea potrivit căreia înmânarea exemplarului verde al ordinului de plată cu mențiuni care nu corespund adevărului nu ar avea nicio conotație penală, cum și aceea că nu ar putea fi angajată răspunderea penală a inculpatei, de vreme ce ordinele de plată în discuție, conform art. 13 din Regulamentul nr. 2/2005, și-ar fi încetat efectele pană la sfârșitul celei de-a doua zile bancare următoare momentului recepției inclusiv.

Ordinele de plată au fost acceptate de către B.C.R. Sucursala Argeș prin semnarea acestora și prin aplicarea ștampilei de către administratorul de cont, iar art. 13 nu are în vedere ordinele de plată acceptate.

Prima instanță precizează că a fost dovedită înțelegerea dintre coinculpați, ca inculpata Pavel Cristina să ateste în mod fals pe ordinele de plată existența disponibilului în contul SC V.R.K. SRL deschis la B.C.R. Sucursala Argeș, iar funcționarii B.R.D. au respectat norma de creditare la acordarea creditelor pe termen scurt solicitate de SC V.R.K.D.I. SRL Pitești.

Astfel, potrivit Instrucțiunii nr. 7/2003 a B.R.D., acest tip de credit de descoperit de cont se acordă în baza prezentării ordinelor de plată vizate ca acceptat de către Trezorerie, bănci comerciale sau în baza ordinelor de plată primate în bancă prin sistemul Swift B.T. sau în baza ordinelor de plată vânzare cumpărare valută depuse la bancă, acceptate de client.

Potrivit normei de creditare, pct 2.5 alin. (3), garanțiile pentru overdraftul tehnic sunt reprezentate de încasările sumelor aferente overdraftului în conturile curente ale clienților, fără alte garanții suplimentare. Unitățile au obligația de a verifica veridicitatea documentelor în baza cărora se solicită creditele de acest tip, mai ales în situația în care acestea sunt prezentate în copie.

Primind cererile de creditare depuse de către SC V.R.K.D.I. SRL, funcționarii B.R.D. au respectat prevederile instrucțiunii și, constatând existența cererii de creditare, existența ordinelor de plată vizate de B.C.R., ce făceau dovada încasării sumelor aferente overdraftului în contul clientului deschis la banca ce acordă creditul, cum valoarea creditelor era la nivelul ordinelor de plată, au făcut toate verificările care se impuneau, inclusiv la Centrala Riscurilor Bancă și la Centrala Incidentelor de Plăți.

De asemenea, funcționarii B.R.D. au verificat veridicitatea ordinelor de plată, și anume numărul, data, suma, semnătura emitentului, semnătura și ștampila administratorului de cont, prin contactarea telefonică a inculpatei P.C., care a confirmat realitatea acestor date.

Conform raportului de expertiză contabilă efectuat în cauză, la data săvârșirii faptelor în cele două bănci era implementat sistemul Regis, care permite decontarea rapidă a plăților de mare valoare, precum și vizualizarea acestora în sistem electronic.

Cât timp norma de creditare a B.R.D. nu face nicio referire la verificarea în sistem Regis a încasărilor în contul curent al clientului deschis la banca ce acordă creditul, în sarcina funcționarilor B.R.D. nu se poate reține nicio culpă, deoarece aceștia au respectat instrucțiunea privind acordarea creditelor de descoperit de cont.

De altfel, raportul de expertiză contabilă efectuat în faza cercetării judecătorești a relevat că și în prezent, după implementarea Regis, se utilizează în continuare ordinele de plată pe suport de hârtie, în formatul celor care fac obiectul dosarului, iar norma B.N.R. privind ordinul de plată pe suport de hârtie și, implicit, toate etapele pe care le presupune recepție autentificare, acceptare, executare, nu a fost abrogată.

De asemenea, deși expertul cauzei a susținut că, după implementarea sistemului Regis, exemplarul verde nu mai funcționează decât în relația dintre client și sucursala băncii emitente, nu a indicat nicio dispoziție legală care să prevadă acest lucru.

Potrivit Regulamentului B.N.R. nr. 8/1994, prin ordinul de plată emitentul cere societății bancare receptoare să pună necondiționat la dispoziția beneficiarului o sumă de bani la o anumită dată, iar emiterea lui nu este suficientă pentru efectuarea plății, fiind obligatorie îndeplinirea anumitor operațiuni de către societatea bancară (recepția, autentificarea, acceptarea), fără de care transferul sumei de bani nu se poate realiza.

De aceea, s-a apreciat că faptele inculpatei P.C.G., administrator de cont al SC V.R.K.D.I. SRL Pitești la B.C.R. Sucursala Argeș, de a semna 6 ordine de plată, de a le data cu datiera, de a le ștampila cu ștampila B.C.R., spre a face dovada că au fost acceptate, și de a înmâna exemplarul verde al acestora inculpatului A.M.A. spre a obține ilegal credite pe termen scurt, se circumscriu dispozițiilor art. 290 C. pen. și art. 26 rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen.

Ordinul de plată reprezintă un înscris sub semnătură privată, iar falsificarea constă în confirmarea în mod nereal a existenței disponibilului în cont, acțiune ce se circumscrie noțiunii de alterare a înscrisului în orice mod, prin semnarea, datarea și aplicarea ștampilei, inculpata creând aparența că deja a debitat contul plătitorului cu suma înscrisă, ordinele de plată fiind înmânate cu intenție directă inculpatului A.M.A., spre a obține în mod nelegal credite de la B.R.D.

Inculpata a avut o înțelegere cu coinculpatul A.M.A., de a atesta în mod nereal existența disponibilului în contul SC V.R.K. SRL deschis la B.C.R. Sucursala Argeș și l-a ajutat pe acesta din urmă să obțină credite de la B.R.D. în mod nelegal, așa încât se face vinovată și de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 26 rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen.

La rândul său, folosind înscrisurile false în obținerea creditelor în mod ilegal și cauzând astfel un prejudiciu băncii creditoare, inculpatul a săvârșit infracțiunea de uz de fals, prevăzută de art. 291 C. pen., precum și infracțiunea de înșelăciune, prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen.

Actele materiale efectuate de cei doi inculpați s-au circumscris perioadei 15 - 18 august 2005 și au avut la bază o singură rezoluție infracțională, ceea ce atrage incidența art. 41 alin. (2) C. pen.

Împotriva sentinței pronunțată de instanța de fond au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș, inculpații A.M.A. și P.C.G. și partea responsabilă civilmente SC B.C.R. S.A

Prin Decizia penală nr. 75/ A din 12 iulie 2011 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, s-a dispus admiterea apelului declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș.

A fost desființată sentința și, în rejudecare i-a fost interzis, inculpatei P.C.G. și exercițiul dreptului prevăzut de art. 64 lit. c) C. pen.

Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței.

Au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate de inculpații A.M.A. și P.C.G., respectiv partea responsabilă civilmente B.C.R.

Instanța de apel a reținut, în esență, că probele administrate converg spre concluzia vinovăției inculpaților, faptele reținute în sarcina inculpatei P.C.G. fiind săvârșite în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu, ceea ce a atras răspunderea, sub aspectul laturii civile, a părții responsabile civilmente.

Hotărârea instanței de fond a fost apreciată ca fiind nelegală numai sub aspectul pedepsei accesorii pentru inculpata P.C.G., apreciindu-se că se impune și interzicerea exercitării dreptului prevăzut de art. 64 lit. c) C. pen.

Împotriva ambelor hotărâri au declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești, inculpații A.M.A. și P.C.G. și partea responsabilă civilmente SC B.C.R. S.A.

Parchetul a criticat hotărârea prin prisma cazurilor de casare prevăzute de art. 385

9

pct. 14, 17

2

și 20 C. proc. pen.

S-a solicitat aplicarea dispozițiilor art. 320

1

C. proc. pen., în raport de manifestarea de voință a celor doi inculpați și de faptul că cercetarea judecătorească a început la 30 octombrie 2007, existând situația tranzitorie la care O.U.G. nr. 121/2011 face referire.

În raport de limitele de pedeapsă reduse conform art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen., a solicitat înlăturarea circumstanțelor judiciare atenuante și majorarea pedepselor pentru inculpați, faptele fiind comise în formă continuată și în concurs, ambele fiind cauze de agravare a pedepsei.

S-a solicitat, în temeiul art. 118 alin. (7) lit. e) C. pen., confiscarea de la inculpatul A.M.A. a sumei de bani pe care acesta și-a însușit-o în interes personal în perioada 30 mai 2005 - 28 februarie 2006.

Recurenții inculpați A.M.A. și P.C.G. au criticat hotărârile pentru motive de nelegalitate și netemeinicie, însă ulterior, pe parcursul judecării cauzei în recurs, aceștia au solicitat aplicarea dispozițiilor art. 320

1

C. proc. pen., recunoscând faptele reținute în sarcina acestora prin rechizitoriul parchetului.

Prin urmare, singura critică susținută în recurs a fost circumscrisă dispozițiilor art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen., solicitând reducerea pedepselor.

Recurenta parte responsabilă civilmente B.C.R. a criticat hotărârile sub aspectul laturii civile, solicitând respingerea pretențiilor civile formulate de B.R.D. - Grup Pitești.

În opinia părții responsabile civilmente nu sunt îndeplinite condițiile acestei forme de răspundere, instanțele, neținând seama de dispozițiile O.G. nr. 99/2006.

Pe de altă parte, constituirea de parte civilă a B.R.D. a fost făcută după întocmirea actului de sesizare, astfel că, cererea acestuia se impunea a fi respinsă ca tardivă.

S-a făcut referire și la expertiza financiar contabilă, din care rezultă că nici inculpata P.C.G. și nici banca nu răspund, din punct de vedere patrimonial.

Au fost reținute și dispozițiile art. 6 din C.E.D.O., susținându-se că hotărârea este nemotivată.

Înalta Curte de Casație și Justiție, examinând recursurile prin prisma motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu cauza, conform art. 385

9

alin. (3) C. proc. pen., constată următoarele:

Starea de fapt reținută de instanța de fond este corectă, iar încadrarea juridică atribuită faptelor este legală.

Din probele administrate rezultă că inculpatul A.M.A., în calitate de administrator al SC V.R.K.D.I. SRL Pitești, a încheiat cu B.R.D. G.S.G. Groupe Pitești, Sucursala Argeș, acordul cadru cu nr. 690/2005, în baza căruia banca se obliga să-i pună la dispoziție credite de descoperit de cont pentru acoperirea necesităților de plată ale clientului, ordinele de plată fiind primite în bancă în sistemul Swift B.T.

În baza acestui acord și a cererilor de creditare, inculpatul A.M.A. a solicitat, în perioada 15-18 august 2005 acordarea a trei credite pentru descoperire de cont temporar, fiecare credit fiind garantat cu ordine de plată emise de SC V.R.K.D.I. SRL Pitești, reprezentând contravaloarea alimentării contului, constând în transferul sumelor respective din contul societății deschis la B.C.R. Sucursala Argeș, în contul deschis la B.R.D.

Exemplarul verde al ordinelor de plată, anexat cererilor de creditare, a fost semnat, datat și ștampilat de către administratorul de cont al SC V.R.K.D.I. SRL de la B.C.R. Sucursala Argeș, de către inculpata P.C.G., toate ordinele de plată fiind completate pe verso cu mențiunea „confirmat telefonic C.P”.

Potrivit fișei postului, inculpata P.C.G. avea, printre altele, obligația de a primi și verifica documentația clientului, de a identifica clientul pe baza procedurilor specifice, de a gestiona conturile, de a sesiza și monitoriza operațiunile bancare, de a respecta circuitul documentelor potrivit normelor de lucru care reglementează operațiunile bancare.

Dacă se constata lipsa disponibilului, inculpata avea obligația să restituie ordinul de plată emițătorului, ceea ce nu s-a întâmplat dată fiind înțelegerea frauduloasă a celor doi inculpați.

S-a constatat că inculpatul A.M.A. nu avea disponibil în cont, și urmare activităților ilicite a celor doi inculpați s-a cauzat părții civile SC B.R.D. - G.S.G. SA București un prejudiciu în valoare de 2.875.340,37 lei.

Inculpatul A.M.A. și-a însușit, în interes personal, din încasările SC V.R.K.D.I. SRL, pe care o administra, suma de 4.590.420 lei, prin ridicări în numerar sau transferuri, din conturile societății în conturile sale personale.

Dat fiind faptul că inculpații au recunoscut comiterea faptelor solicitând aplicarea procedurii simplificate în raport cu O.U.G. nr. 220/2010 și O.U.G. nr. 121/2011, Înalta Curte va examina hotărârile pronunțate în cauză prin prisma acestor critici, respectiv a criticilor de nelegalitate invocate, deopotrivă, în recursul procurorului, respectiv al părții responsabile civilmente.

În ceea ce privește infracțiunea de delapidare reținută în sarcina inculpatului A.M.A., Înalta Curte reține că acesta și-a însușit, în calitate de administrator al SC V.R.K.D.I. SRL suma de 4.590.420 lei.

Potrivit dispozițiilor art. 118 lit. e) C. pen. bunurile dobândite prin săvârșirea faptei prevăzute de legea penală, dacă nu sunt restituite persoanei vătămate și în măsura în care nu servesc la despăgubirea acesteia.

În condițiile în care suma însușită de inculpat nu este restituită societății parte vătămată într-un raport juridic distinct, aceasta urmează a fi confiscată în baza textului de lege invocat.

Sub aspectul laturii civile a cauzei - critica invocată de partea responsabilă civilmente în raport de inculpata P.C.G. - se impune a fi evidențiate, în prealabil, condițiile cerute de lege pentru antrenarea răspunderii civile delictuale și în cadrul acesteia - ca formă distinctă - răspunderea comitenților pentru prejudiciile cauzate de presupușii lor în funcțiile încredințate.

Fundamentarea răspunderii comitentului pentru fapta prepusului are la bază ideea unei culpe în alegerea prepusului - culpa in eligendo - sau pe ideea unei culpe în alegere unită cu o culpă în supraveghere - culpa in vigilendo.

Ceea ce se reproșează comitentului este insuficienta supraveghere, îndrumare și control de care a dat dovadă în conducerea, coordonarea prepusului.

Pentru ca răspunderea comitentului să fie angajată în temeiul art. 1000 alin. (3) C. civ., este necesar și obligatoriu ca, în persoana prepusului, să fie întrunite condițiile răspunderii pentru fapta proprie, prevăzute de art. 998 și 999 C. civ.

Ca atare, trebuiesc dovedite existența prejudiciului; existența faptei ilicite a prepusului; raportul de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciu; existența vinei prepusului în comiterea faptei ilicite.

Pe lângă aceste condiții generale, pentru angajarea răspunderii comitentului, în temeiul art. 1000 alin. (3) C. civ., legea cere a fi îndeplinite două condiții speciale și anume: a) existența raportului de prepușenie și b) prepușii să fi săvârșit fapta în funcția încredințată.

În ceea ce privește raportul de prepușenie, acesta se poate naște din existența unui contract de muncă, obligând, deopotrivă, comitentul și prepusul la subordonare, conducere, îndrumare, supraveghere și control.

Sub aspectul săvârșirii faptei în funcțiile încredințate prepusului se impune a se reține că răspunderea comitentului operează, fără nicio îndoială, atunci când prepusul activează în cadrul normal al funcțiilor încredințate, dacă prin nedibăcie, neglijență sau imprudență a cauzat un prejudiciu. De asemenea, comitentul răspunde și pentru tot ceea ce depășește funcția și anume pentru exercitarea abuzivă a acesteia, dar cu condiția ca între acest exercițiu și funcție să existe, dacă nu o legătură de cauzalitate, cel puțin o condiție necesară - nu o simplă corelație ocazională - iar fapta ilicită să fi fost săvârșită în interesul comitentului sau să existe garanția că este săvârșită în interesul comitentului. Doar în ipoteza în care se dovedește că victima prejudiciului, a încercat să tragă anumite foloase proprii din fapta ilicită, dându-și seama de exercitarea abuzivă a funcției încredințate, nu va putea fi antrenată răspunderea comitentului.

În speța dedusă judecății, din actele cauzei rezultă că inculpata P.C.G. era administrator cont client la B.C.R. - Sucursala Argeș, având potrivit fișei postului (semnată la 8 decembrie 2004) atribuții privind verificarea documentației prezentate de clienți, identificarea acestuia conform prevederilor, respectarea circuitului documentelor potrivit normelor de lucru care reglementează procesul de derulare a operațiunilor bancare.

Aceste atribuții au fost stabilite prin prisma Normelor Metodologice nr. 10/2003 a B.C.R., privind operațiunile de ghișeu și a celor prevăzute în Norma nr. 2/2005 a B.N.R., privind ordinul de plată care prevăd etapele ce trebuie parcurse de unitatea bancară inițiatoare în legătură cu ordinele de plată.

Potrivit acestor norme, acceptarea are loc numai după verificarea existenței disponibilului în contul plătitorului cel puțin la nivelul ordinului de plată acceptat, administratorul de cont - respectiv inculpata P.C.G. - fiind cel care verifica și accepta sau nu ordinele de plată.

În condițiile în care plătitorul - în speță inculpatul A.M.A. - nu avea disponibil în cont sau nu erau îndeplinite condițiile pentru acceptare, ordinul de plată se restituie, iar conform art. 257 din Normele Metodologice nr. 10/2003 ale B.C.R., exemplarul vernil al ordinului de plată se restituie emitentului după debitarea contului acestuia.

Inculpata P.C.G., contrar procedurii și contrar atribuțiilor sale ce derivă din calitatea de administrator de cont, a confirmat, prin semnarea, datarea și ștampilarea ordinelor de plată, primirea și acceptarea acestora, fără a verifica în prealabil existența disponibilului în contul clientului (SC V.R.K.D.I. SRL al cărui administrator era inculpatul A.M.A.), certificând în mod nereal existența disponibilului în contul acestuia, pentru executarea ordinelor de plată înainte de debitarea contului clientului. Dacă se constata lipsa disponibilului în contul clientului, inculpata trebuia să restituie ordinul de plată emitentului. De asemenea, inculpata deși a acceptat ordinele de plată nu le-a introdus în sistemul informatic propriu al B.C.R. de unde acestea urmau să fie validate și preluate în sistemul REGIS pentru efectuarea transferului în contul beneficiarului deschis la BRD.

Nerespectând normele bancare, inculpata a primit și acceptat 6 ordine de plată pentru inculpatul A.M.A., cauzând un prejudiciu părții civile B.R.D. - G.S.G. București, în valoare de 2.875.340,37 lei.

Fapta ilicită a fost săvârșită de inculpată în funcțiile ce i-au fost încredințate, fiind îndeplinite, pe lângă condițiile generale ale răspunderii civile delictuale reglementată de dispozițiile art. 998-999 C. civ. și condițiile speciale prevăzute de art. 1000 alin. (3) C. civ., comitentul răspunzând, alături de prepusul său pentru prejudiciul cauzat părții civile.

Ca atare, criticile recurentei părți responsabile civilmente SC B.C.R. S.A., nu sunt fondate, aceasta urmând a se îndrepta împotriva inculpatei P.C.G., ca prepus al său, printr-o acțiune în regres pentru repararea pagubei.

Deși în concluziile orale reprezentantul părții responsabile civilmente face referire la O.G. nr. 99/2006, nu se indică, în mod clar, textele de lege care ar exclude răspunderea băncii în calitatea sa de comitent, răspunderea fiind antrenată, astfel cum s-a arătat anterior, prin încălcarea normelor bancare de către inculpata P.C.G.

În ceea ce privește constituirea de parte civilă, din probele administrate rezultă că B.R.D. G. Sucursala Pitești s-a constituit parte civilă în faza de urmărire penală, iar ulterior B.R.D. G.S.G și-a însușit cererea de constituire de parte civilă, ceea ce satisface cerințele prevăzute de art. 15 și următoarele C. proc. pen.

În fine, hotărârile instanțelor de fond și apel sunt motivate, astfel că, instanța de recurs poate exercita controlul asupra legalității și temeiniciei acestora.

Sub aspectul individualizării judiciare a pedepselor - critică comună parchetului și inculpaților - Înalta Curte va da eficiență, pe de o parte dispozițiilor art. 320

1

alin. (7) C. pen. respectiv art. 72 C. pen., aplicând pedepse de natură a satisface cerințele impuse de art. 52 C. pen.

Având în vedere considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 385

15

alin. (1) pct. 2 lit. d) C. proc. pen. va admite recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești și de inculpații A.M.A. și P.C.G..

Va casa Decizia penală nr. 75/ A din 12 iulie 2011 a Curții de Apel Pitești și sentința penală nr. 348 din 16 noiembrie 2010 a Tribunalului Argeș numai în ceea ce privește măsura de siguranță a confiscării față de inculpatul A.M.A. și individualizarea judiciară a pedepselor pentru ambii inculpați.

Astfel, va descontopi pedeapsa rezultantă de 7 ani și 6 luni închisoare aplicată inculpatei P.C.G. în pedepsele componente reducându-le - prin reținerea circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. a) și alin. (2) C. pen. - la o lună închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 290 C. pen., respectiv 5 ani închisoare și 3 ani pedeapsa complementară prevăzută de art. 64 lit. a), b), c) C. pen. pentru infracțiunea de înșelăciune, inculpata executând, în final, pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare și 3 ani pedeapsa complementară prevăzută de art. 64 lit. a), b), c) C. pen.

Se va descontopi pedeapsa rezultantă de 9 ani și 3 luni închisoare aplicată inculpatului A.M.A. și după repunerea pedepselor în individualitatea lor, acestea vor fi reduse - prin reținerea circumstanțelor judiciare atenuante prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. a) și alin. (2) C. pen. - la 6 ani închisoare și 5 ani pedeapsa complementară prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) și c) C. pen. pentru infracțiunea de delapidare, 5 ani închisoare și 5 ani pedeapsa complementară prevăzută de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și c) C. pen. pentru infracțiunea de înșelăciune, inculpatul urmând a executa, în final, pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare și 5 ani pedeapsa complementară prevăzută de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen.

În baza art. 118 lit. e) C. pen. se va dispune confiscarea de la inculpatul A.M.A. a sumei de 4.590.420 lei.

Vor fi menținute celelalte dispoziții ale hotărârilor atacate.

Se va constata că inculpata P.C.G. este arestată în altă cauză.

În baza art. 385

15

alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., se va respinge, ca nefondat, recursul declarat de partea responsabilă civilmente SC B.C.R. S.A.

Văzând și dispozițiile art. 189-192 C. proc. pen.;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

I.Admite recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești și de inculpații A.M.A. și P.C.G. împotriva Deciziei penale nr. 75/ A din 12 iulie 2011 a Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Casează, în parte, decizia penală atacată și, în parte, sentința penală nr. 348 din 16 noiembrie 2010 pronunțată de Tribunalul Argeș, numai în ceea ce privește individualizarea judiciară a pedepselor aplicate inculpaților și, respectiv, măsura de siguranță a confiscării față de inculpatul A.M.A. și, rejudecând în aceste limite:

- 2 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată prev. de art. 290 C. pen. cu aplicarea dispozițiilor art. 41 alin. (2) C. pen. rap. la art. 74 alin. (1) lit. a), alin. (2) și art. 76 lit. e) C. pen.;

- 7 ani și 6 luni închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3), (5) C. pen. cu aplicarea dispozițiilor art. 41 alin. (2) C. pen. rap. la art. 74 alin. (1) lit. a), alin. (2) și art. 76 alin. (2) C. pen.

Reduce pedeapsa aplicată inculpatei pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 290 C. pen. cu aplicarea dispozițiilor art. 41 alin. (2) C. pen. rap. la art. 74 alin. (1) lit. a), alin. (2), art. 76 lit. e) C. pen. și art. 320

1

C. proc. pen., de la 2 luni închisoare la o lună închisoare.

Reduce pedeapsa aplicată inculpatei pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3), (5) C. pen. cu aplicarea dispozițiilor art. 41 alin. (2) C. pen. rap. la art. 74 alin. (1) lit. a), alin. (2), art. 76 alin. (2) C. pen. și art. 320

1

C. proc. pen., de la 7 ani și 6 luni închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și c) C. pen. la 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen., contopește pedepsele aplicate prin prezenta decizie, urmând ca inculpata P.C.G. să execute pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen.

- 2 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată prev. de art. 291 C. pen., cu aplicarea dispozițiilor art. 41 alin. (2) C. pen. rap. la art. 74 alin. (1) lit. a), alin. (2) și art. 76 lit. e) C. pen.;

- 9 ani și 3 luni închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată prev. de art. 215

1

alin. (1), (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. rap. la art. 74 alin. (1) lit. a), alin. (2) și art. 76 alin. (2) C. pen.

- 9 ani și 3 luni închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3), (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. rap. la art. 74 alin. (1) lit. a), alin. (2) și art. 76 alin. (2) C. pen.

Reduce pedeapsa aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 215

1

alin. (1), (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. rap. la art. 74 alin. (1) lit. a), alin. (2), art. 76 alin. (2) C. pen. și art. 320

1

C. proc. pen., de la 9 ani și 3 luni închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen. la 6 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și c) C. pen.

Reduce pedeapsa aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3), (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. rap. la art. 74 alin. (1) lit. a), alin. (2), art. 76 alin. (2) C. pen. și art. 320

1

C. proc. pen., de la 9 ani și 3 luni închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen. la 6 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și c) C. pen.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (2) C. pen., contopește pedepsele aplicate prin prezenta decizie, de câte 6 ani închisoare și câte 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen. cu pedeapsa de 2 luni închisoare, aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 291 C. pen., cu aplicarea dispozițiilor art. 41 alin. (2) C. pen. rap. la art. 74 alin. (1) lit. a), alin. (2), art. 76 lit. e) C. pen. și art. 320

1

C. proc. pen., urmând ca inculpatul A.M.A. să execute pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen.

Menține celelalte dispoziții ale hotărârilor.

Constată că inculpata P.C.G. este arestată în altă cauză.

II. Respinge, ca nefondat, recursul declarat de partea responsabilă civilmente B.C.R. S.A împotriva aceleiași decizii penale.

Obligă recurenta parte responsabilă civilmente la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru recurentul intimat inculpat A.M.A., în sumă de 300 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru recurenta intimată inculpată P.C.G. până la prezentarea apărătorului ales, în sumă de 75 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, azi 28 iunie 2012.