ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3250/2008

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin sentința comercială nr. 8630 din 25 iunie 2007, Tribunalul București, secția a VI-a comercială, a admis excepția lipsei calității procesuale active cu privire la capetele 1 și 2 ale cererii formulate de reclamantul D.T. , referitoare la 1) obligarea pârâților SC L.A.D.E. SRL, D.V., D.A.V. și D.D.L. la restituirea în natură a 88 mp din spațiul comercial, adus de reclamant ca aport în natură la SC L.A.D.E.

SRL, situat în București, B-dul Magheru, în suprafață utilă totală de 176 mp sau, în cazul în care nu poate fi restituit în natură, obligarea acestora la plata sumei de 35.000 dolari SUA - respectiv 88.550 lei și 2) restituirea sumei de 432.300 dolari SUA, respectiv 1.093.719 lei reprezentând îmbogățirea pârâților fără justă cauză, prin închirierea spațiului comercial situat în București, B-dul Magheru, sector 1, de la data cumpărării - martie 2000 și până la data introducerii acțiunii - 1 martie 2007 și, în consecință, au fost respinse aceste capete de cerere ca fiind introduse de o persoană fără calitate procesuală activă. Totodată, cu privire la capătul 3 de cerere, având ca obiect cedarea unui număr de 9 părți sociale aparținând SC L.A.D.E.

SRL, în valoare de 90 lei fiecare, instanța a admis excepția inadmisibilității acestui capăt de cerere și, în consecință, l-a respins ca inadmisibil. Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut în esență că reclamantul nu are calitate procesuală activă de a solicita restituirea a 1/2 din spațiul comercial adus ca aport în natură la constituirea pârâtei SC L.A.D.E. SRL sau echivalentul acestuia, deoarece acesta nu a făcut dovada calității sale de proprietar al acestui spațiu. Mai mult, a reținut tribunalul, față de împrejurarea că prin sentința civilă nr. 4888 din 12 iunie 2006 pronunțată de Tribunalul București, secția a VI a comercială, definitivă prin decizia comercială din 16 ianuarie 2007 a fost respinsă cererea reclamantului, prin care acesta solicita să se constate că actul de vânzare-cumpărare autentificat al B.N.P.

- A.S. este simulat, respectiv că nu societatea comercială este proprietarul acestui spațiu, ci soții T., rezultă că singurul act juridic producător de efecte juridice este contractul de vânzare-cumpărare; întrucât, în acesta se menționează că unicul proprietar al acestui spațiu este SC L.A.D.E. SRL, iar la această societate comercială reclamantul nu este asociat, rezultă că în lipsa calității sale de coproprietar, nu are legitimarea de a formula aceste capete de cerere și, în consecință, reclamantul nu are calitatea de a solicita nici beneficiile realizate de pârâta societate comercială prin valorificarea spațiului comercial. Cu privire la capătul de cerere privind acordarea unui număr de 9 părți sociale, tribunalul a reținut că acesta este inadmisibil, deoarece o persoană fizică poate deveni asociatul unei societăți comerciale doar în condițiile Legii nr. 31/1990, iar nu prin hotărâre judecătorească.

Prin decizia comercială nr. 37 din 4 februarie 2008, Curtea de Apel București, secția a V-a comercială, a respins ca nefondat apelul declarat de reclamantul D.T. împotriva sentinței mai sus menționate. În motivarea acestei soluții, instanța de apel a reținut în esență că în mod corect tribunalul a apreciat că reclamantul nu are legitimare procesuală activă de a solicita restituirea a o parte din spațiul comercial, în condițiile în care acesta nu are nicio calitate de asociat la societatea comercială proprietară a spațiului și nici nu a dovedit calitatea sa de coproprietar asupra acestui spațiu. În ce privește excepția inadmisibilității capătul de cerere privind atribuirea de părți sociale, instanța de apel a reținut că și acesta a fost soluționat corect de prima instanță, deoarece nu este îngăduit ca printr-o hotărâre judecătorească să se înfrângă voința asociaților de a constitui o societate comercială.

Împotriva deciziei curții de apel a declarat recurs reclamantul D.T. , criticând soluția pronunțată de instanța de apel sub aspectul calificării greșite a calității sale procesuale active în raport de dispozițiile art. 484 C. civ., atât timp cât obiectul acțiunii, așa cum a fost formulată și încadrată în drept, îl constituie „restituirea îmbogățirii fără justă cauză”, împrejurare în care se impunea ca instanța, având în vedere rolul său activ să ia în considerare și incidența altor prevederi legale (art. 493, art. 997, art. 1618 etc. C. civ.) care instituie o obligație de restituire. În consecință, solicită admiterea recursului, să se constate că are calitate procesuală activă pentru acțiunea pe care a formulat-o și, întrucât, cauza a fost soluționată pe cale de excepție, să fie casate ambele hotărâri și să fie trimisă cauza spre rejudecare primei instanțe.

Recursul nu este fondat. Din examinarea actelor dosarului se constată următoarele: Susținerile recurentului-reclamant în legătură cu temeiul de drept invocat în fundamentarea acțiunii, reținut eronat de instanța de apel și cu lipsa de rol activ al instanței nu sunt întemeiate. Instanța de apel a avut în vedere că reclamantul și-a motivat în drept cererea pe dispozițiile art. 484 C. civ., considerând că aceste dispoziții legale ar reglementa îmbogățirea fără justă cauză, - principiu care este de fapt reglementat în dispozițiile art. 992 și urm. C. civ. A avut în vedere și că din perspectiva principiului invocat, reclamantul a susținut dreptul de a avea anumite pretenții, drept pe care îl are orice persoană ce pretinde că a suferit o sărăcire a patrimoniului pe seama îmbogățirii patrimoniului adversarului, justificându-se într-o astfel de ipoteză legitimarea activă.

Instanța a cărei hotărâre este criticată prin prezentul recurs, în îndeplinirea rolului său activ, dar și cu respectarea principiului disponibilității a constatat însă că din motivarea în fapt a cererii, rezultă că reclamantul își întemeiază cererea pe modul în care a fost achitat spațiul comercial și pretinde restituirea în natură a 88 mp. din acest spațiu sau echivalentul acestuia, precum și restituirea unei sume de bani ce consideră că i se cuvine din închirierea spațiului comercial, în temeiul comunității de bunuri din timpul căsătoriei cu pârâta D.V. și al relațiilor patrimoniale dintre părinți și copii, respectiv ceilalți doi pârâți, D.D.L. și D.A.V., care sunt copii reclamantului și asociați ai societății comerciale pârâte SC L.A.D.E.

SRL. Din actele dosarului rezultă fără dubiu că reclamantul nu a făcut dovada calității sale de coproprietar al spațiului, conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat la B.N.P. - A.S., singurul act producător de efecte juridice, rezultând că unicul proprietar al spațiului este pârâta SC L.A.D.E. SRL. În această împrejurare, ambele instanțe au apreciat corect că reclamantul nu justifică legitimarea procesuală activă pentru a solicita restituirea în natură a unei părți din imobil și nici contravaloarea acesteia, precum nici beneficiile realizate de pârâta SC L.A.D.E. SRL decurgând din închirierea spațiului comercial și, drept urmare, judicios au admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului pentru capetele 1 și 2 ale cererii.

Tot astfel, în condițiile în care, contrar susținerilor reclamantului, din situația juridică a pârâtei nu rezultă că acesta a avut calitatea de asociat la societatea comercială proprietară a spațiului, instanțele au apreciat de asemenea corect asupra admisibilității capătului 3 de cerere, privind acordarea unui număr de 9 părți sociale aparținând SC L.A.D.E. SRL, respingându-l ca inadmisibil. În consecință, reținându-se că reclamantul D.T. nu a formulat niciun motiv de recurs întemeiat, care în condițiile limitativ și expres prevăzute de dispozițiile art. 304 C. proc. civ. să conducă la desființarea deciziei curții de apel, aceasta va fi menținută ca legală și se va respinge recursul declarat în cauză, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamantul D.T. împotriva deciziei comerciale nr. 37 din 4 februarie 2008 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a comercială, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 5 noiembrie 2008.