ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1559/2008

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Tribunalul Constanța,

secția comercială, prin sentința civilă nr. 2104/ COM din 11 aprilie 2007, a

respins, ca nefondată, acțiunea formulată de reclamanta SC B.T.T. SA cu sediul

social în București în contradictoriu cu pârâtele C. Costinești - prin P. și C.L.C.

COSTINEȘTI cu sediile sociale în comuna Costinești județul Constanța.

În fundamentarea

acestei soluții, instanța de fond a reținut, în principal, că prin contractul

de comodat nr. 6595/2003 SC B.T.T. SA prin sucursala Costinești reprezentată

prin directorul executiv în baza mandatului nr. 1419/2003, în calitatea de

comodant și C.L. Costinești, în calitatea de comodatar, s-a convenit cedarea cu

titlu gratuit a dreptului de folosință temporară asupra activului Teatrul de

Vară și anexe în suprafață de 2008 m.p. pe o perioadă de 4 ani cu instituirea

unui drept de retenție al comodatarului asupra spațiului până la plata

contravalorii cheltuielilor efectuate de comodatar.

Convenția contestată

are valoarea unui act de administrare și nu de dispoziție, neimpunându-se

astfel aprobarea prealabilă a A.G.A. Pornind de la categoria actului de

administrare a contractului de comodat, se constată că acesta se înscrie în

limitele împuternicirii date, actul fiind încheiat de pârâți cu bună credință.

Deși sucursala nu

poate participa în nume propriu la circuitul civil, acest principiu nu

justifică sancțiunea nulității, întrucât contractul de comodat a fost încheiat

de reprezentantul legal al sucursalei mandatat prin împuternicire.

Curtea de Apel

Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială, de contencios administrativ

și fiscal, prin decizia civilă nr. 266/ COM din 7 decembrie 2007, a admis

apelul declarat de reclamanta SC B.T.T. SA București împotriva sentinței civile

nr. 2104/ COM din 11 aprilie 2007 pronunțată de Tribunalul Constanța, secția comercială

și a schimbat în tot hotărârea apelată în sensul că a admis acțiunea și a

constatat nulitatea contractului de comodat nr. 6595 din 30 octombrie 2003

încheiat între părți.

Pentru a decide

astfel, instanța de apel a stabilit că prin încheierea contractului de comodat

în litigiu, fără supunerea lui spre aprobare Consiliului de Administrație și A.G.A.,

mandatarul a depășit limitele mandatului acordat.

Conform contractului,

comodantul are obligația de a restitui comodatarului eventualele cheltuieli

efectuate pentru conservarea bunurilor.

Indiferent de

caracterul actului, ca fiind unul de administrare sau de dispoziție, mandatul

acordat impunea supunerea spre aprobare Consiliului de Administrație și A.G.A. a

eventualelor propuneri, în lipsa îndeplinirii acestor cerințe sancțiunea care

intervine fiind aceea a nulității absolute a contractului pentru lipsa

consimțământului.

Împotriva deciziei

civile nr. 266/ COM din 7 decembrie 2007 pronunțată de Curtea de Apel Constanța,

secția comercială, maritimă și fluvială de contencios administrativ și fiscal,

au promovat recurs pârâtele C. COSTINEȘTI – prin P. și C.L. COSTINEȘTI, care au

criticat această hotărâre pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând în

temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ., admiterea recursului și modificarea în

tot a deciziei atacate, în sensul de a respinge acțiunea pe fond și a constata

valabil încheiat contractul de comodat nr. 6595 din 30 octombrie 2003.

În dezvoltarea

motivelor de recurs s-a evocat că reprezentantul legal al reclamantei a avut

dreptul de a încheia contractul de comodat în cauză, iar acesta a fost încheiat

prin exprimarea valabilă a consimțământului în forma cerută de lege. Chiar dacă

directorul de sucursală ar fi acționat dincolo de limitele unei împuterniciri

dată de A.G.A., s-a realizat o aparență de reprezentare legală, pornind de la

principiul că actele întocmite de reprezentanții legali ai persoanelor juridice

sunt actele persoanei juridice însăși.

Înalta Curte,

analizând materialul probator administrat în cauză, în raport de criticile

aduse în cererea de recurs, constată că acestea sunt neîntemeiate, urmând a

respinge ca nefondat recursul pârâtelor, pentru următoarele considerente.

Este de necontestat

că prin contractul de comodat nr. 6595 din 30 octombrie 2003 încheiat între SC

B.T.T. SA, sucursala Costinești, în calitatea de comodant, pe de o parte și C. COSTINEȘTI

prin C.L. Costinești în calitatea de comodant, pe de altă parte, au fost

stabilite drepturi și obligații corelative, pe durata de 4 ani a derulării

contractului.

La momentul

încheierii contractului de comodat expus anterior, reclamanta SC B.T.T. SA, sucursala

Costinești, a fost reprezentată prin Director executiv V.A., în baza mandatului

nr. 1419 din 23 mai 2003.

Din verificarea mandatului

nr. 1419 din 23 mai 2003, rezultă că SC B.T.T. București l-a împuternicit pe V.A.,

în calitatea de Director al Sucursalei Costinești să exercite următoarele

operațiuni, specificate la pct. c și anume: negocierea cu P. Costinești a

problemelor legate de terenurile stațiunii Costinești și a unor active cu

caracter social-cultural și supunerea spre aprobare Consiliului de

Administrație și A.G.A. a eventualelor propuneri.

Din această

perspectivă, corect a apreciat instanța de apel întreaga situație de fapt și de

drept, deoarece prin contractul de comodat s-a acordat un drept de folosință

gratuit pe o perioadă de 4 ani, în condițiile în care reclamanta era obligată

să plătească cheltuielile de conservare a imobilului, dar și cele de amenajare

a acestuia, împrejurări care, imperios necesar conduceau la aprobarea

Consiliului de Administrație și a A.G.A.

Pentru aceste

rațiuni, urmează a respinge, ca nefundat, recursul declarat de pârâți împotriva

deciziei civile nr. 266/ COM din 7 decembrie 2007 pronunțată de Curtea de Apel

Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială de contencios administrativ

și fiscal, nefiind îndeplinită nici o cerință prevăzută de dispozițiile art. 304

C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul

declarat de pârâții C. COSTINEȘTI – prin P. și C.L. COSTINEȘTI, împotriva

deciziei nr. 266/ COM din 7 decembrie 2007, pronunțată de Curtea de Apel

Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială de contencios administrativ

și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința

publică, astăzi 8 mai 2008.