ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2054/2013

Deliberând asupra recursului penal de față, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 143 din 30 mai 2012 pronunțată de Tribunalul Botoșani, secția penală, s-a dispus condamnarea inculpatului I.M.D., pentru săvârșirea infracțiunii de „colectarea, deținerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea și vânzarea bunurilor sau mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârșirii acesteia”, prevăzută și pedepsită de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., art. 74 alin. (2) și art. 76 alin. (l) lit. d) și art. 80 alin. (l) C. pen., la pedeapsa de un an și 6 [șase] luni închisoare.

S-a făcut aplicarea art. 71 și 64 alin. (l) lit. a) teza a Il-a și lit. b) C. pen., în temeiul art. ll pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 alin. (l) lit. d) C. proc. pen., a fost achitat inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii de „evaziune fiscală prin ascunderea bunului sau sursei impozabile și taxabile în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale”, prevăzută și pedepsită de art. 9 alin. (l) lit. a) din Legea nr. 241/2005 și pentru săvârșirea infracțiunii de „deținere în afara antrepozitului fiscal peste limita a 10.000 țigarete”, prevăzută și pedepsită de art. 296 1 alin. (l) lit. l) din Legea nr. 571/2003. A fost obligat inculpatul să plătească părții civile M.F. – A.N.A.F., prin A.N.V.

și D.R.A.O.V. Iași, suma totală de 4587 lei, din care suma de 270 lei taxe vamale, suma de 3338 lei accize și suma de 979 lei TVA aferent, precum și dobânzile și penalitățile aferente, calculate conform art. 120 și următoarele C. proc. fisc. A fost menținut sechestrul asigurător instituit în cauză, conform procesului-verbal din 3 ianuarie 2011 al I.P.J. Botoșani, până la achitarea integrală a prejudiciului. În temeiul art. 118 alin. (l) lit. e) C. proc. pen., s-a dispus confiscarea specială a cantităților de 150 pachete țigarete marca R., 299 pachete țigarete marca P. și 79 pachete țigarete marca M.C., provenind din infracțiune, aflate în custodia I.P.J. Botoșani, conform dovezii seria AB nr. 0051801 din 22 decembrie 2011. A fost obligat inculpatul să plătească statului suma de 1000 lei cheltuieli judiciare.

A fost admisă cererea formulată de martorul R.P. și s-a dispus scutirea de plata sumei de 250 lei, amendă judiciară aplicată prin încheierea de ședință din 17 aprilie 2012. Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că, la data de 21 noiembrie 2010, în jurul orelor 09.30, inculpatul I.M.D., a fost depistat în flagrant, în urma unui control efectuat de către organele de poliție, în timp ce se deplasa pe str. Popa Șapcă din mun. Botoșani cu autoturismul proprietate personală, marca D. de culoare gri, condus de către numitul B.C., transportând cantitatea de 528 pachete țigări (10.560 țigarete), de diferite mărci, respectiv 150 pachete țigări (3000 țigarete) marca R., 299 pachete țigarete (5980 țigarete) marca „P.” și 79 pachete țigarete (1580 țigarete) marca M.C., de proveniență Republica Moldova și Ucraina, pentru care nu avea nici un fel de documente legale justificative, stabilindu-se că provin din activități de contrabandă.

În urma controlului efectuat de către organele de poliție, țigările au fost ridicate, fiind predate în custodie la I.P.J. Botoșani, în vederea confiscării acestora, conform art. 118 lit. e) C. pen. Din adresa nr. 528/STVTV/CRV din 12 ianuarie 2011 a D.R.A.O.V. Iași rezultă că pentru țigările de contrabandă deținute de inculpat contra dispozițiilor legale, acesta datorează taxe vamale și fiscale și TVA aferentă în sumă totală de 4.587 lei, sumă ce nu a fost recuperată pe parcursul urmăririi penale și cu care această instituție s-a constituit parte civilă în cauză. Fiind audiat, inculpatul I.M.D. a recunoscut parțial săvârșirea faptelor, declarând că a achiziționat din zona pieței centrale a mun.

Botoșani, doar cantitatea de 378 pachete țigări, de la niște cetățeni moldoveni pe care nu îi cunoaște, pentru a le comercializa către diferite persoane și a obține astfel un câștig în sumă de circa 3,5 lei/pachet sau 4,0 lei/pachet, în funcție de marca acestuia. Totodată, a arătat că celelalte 150 pachete țigări, marca R. au fost achiziționate de către martora C.C.A., în aceeași zi, din aceeași zonă a pieței centrale, de la o persoană pe care însă nu o cunoaște. Potrivit declarațiilor inculpatului, țigările urmau a fi depozitate la domiciliul martorei C.C.A., care este concubina lui, în vederea comercializării. Fiind audiată, martora C.C.A., a confirmat susținerile inculpatului I.M.D., arătând că a cumpărat de la un cetățean din zona Pieței centrale a mun.

Botoșani, cantitatea de 150 pachete țigări marca R. și că această activitate o desfășoară de circa 3 ani, achiziționând țigări de diferite mărci, de la același cetățean moldovean. Totodată, a mai precizat că are în îngrijire 10 copii și pentru a le asigura traiul zilnic, este nevoită să achiziționeze țigări de contrabandă și apoi să le vândă la un preț mai mare, realizând în acest mod, un venit. În declarația dată a mai susținut că în ziua de 21 noiembrie 2010, l-a însoțit pe inculpat în piața centrală în vederea achiziționării de țigări, dar că în momentul în care acesta a fost surprins în flagrant de către organele de poliție, ea nu se afla în mașină cu acesta, fiind plecată la magazinele din apropierea pieței.

Aceste susțineri ale martorei sunt infirmate însă de martorul B.C., care a declarat că în dimineața zilei respective l-a însoțit în piață numai pe inculpatul I.M.D., conducând mașina proprietatea acestuia, deoarece inculpatul nu are permis de conducere. De altfel, relevant este și faptul că martora C.C.A., s-a prezentat singură la poliție după ce a vorbit la telefon cu concubinul ei, care a informat-o despre împrejurările în care a fost surprins în flagrant, sugerându-i probabil să-l ajute, în sensul de a declara că o parte din țigările găsite în mașina lui i-ar aparține ei, sperând astfel că ar putea să scape de răspundere penală în ceea ce privește infracțiunea prevăzută și pedepsită de art. 296 1 alin. (l) lit. 1) din Legea nr. 571/2003, cunoscând că textul de lege incriminează deținerea unei cantități de peste 10.000 țigarete.

Prin adresa nr. 48316 din 10 decembrie 2010 a Primăriei Mun. Botoșani – D.T.I.L., s-a comunicat că inculpatul I.M.D., figurează în evidențele fiscale cu un singur bun mobil, un autoturism marca D., 1310, de tip break, astfel încât, prin ordonanța nr. 1139/P/2010 din 13 decembrie 2010 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoșani, s-a dispus aplicarea sechestrului asigurător mobiliar asupra bunului mobil proprietatea învinuitului, măsură luată în scopul recuperării prejudiciului și care se menține până la soluționarea definitivă a cauzei. S-a reținut că situația de fapt descrisă mai sus este dovedită cu următoarele, mijloace de probă: proces - verbal de sesizare din oficiu, proces - verbal de constatare a infracțiunii flagrante, proces - verbal de sigilare autovehicul, proces - verbal de prezentare a drepturilor procesuale, proces - verbal de aducere la cunoștință a învinuirii și a dreptului la apărare, declarațiile martorilor B.C.

și C.C.A.; adresa nr. 528/STVTV/CRV din 12 ianuarie 2011 a D.R.A.O.V. Iași și adresa nr. 27136/SJ/FA din 24 noiembrie 2011, adresa nr. 48316 din 10 decembrie 2010 a Primăriei mun. Botoșani – D.T.I., proces - verbal de ridicare și predare în custodie a țigărilor, precum și cu declarațiile inculpatului, care a recunoscut parțial săvârșirea faptelor, așa cum s-a arătat mai sus. Așa fiind, instanța de fond a reținut vinovăția inculpatului și, cum fapta sa de a colecta, deține și transporta bunuri sau mărfuri care trebuie plasate sub un regim vamal, cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârșirii acesteia, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de contrabandă, prevăzute și pedepsite de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006, îl va pedepsi potrivit acestui text de lege.

Inculpatul a fost trimis în judecată și pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, prevăzută și pedepsită de art. 9 alin. (l) lit. a) din Legea nr. 241/2005, însă instanța a apreciat că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni sub aspectul laturii obiective. Astfel, constituie infracțiunea de evaziune fiscală fapta contribuabilului care ascunde bunul sau sursa impozabilă, în scopul de a se sustrage de la îndeplinirea obligațiilor fiscale. Noțiunea de contribuabil este definită în art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005, fiind orice persoană fizică ori juridică sau orice altă entitate fără personalitate juridică care datorează impozite, taxe, contribuții și alte sume bugetului general consolidat.

Această noțiune trebuie corelată și cu prevederile art. 41 din Legea nr. 571/2003, care prevede că sunt supuse impozitului persoanele fizice care obțin, printre altele, venituri din activități independente, conform art. 46 C. fisc. Art. 46 alin. (2) C. fisc., prevede că sunt considerate venituri comerciale veniturile obținute din fapte de comerț ale contribuabilului, iar alin. (1) și (2) ale art. 127 C. fisc., definește persoana impozabilă orice persoană care desfășoară o activitate economică. În speță, nu s-a dovedit că inculpatul a desfășurat o activitate economică sau că a făcut fapte de comerț cu bunurile preluate, transportate sau deținute, astfel încât, în temeiul art. ll pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 alin. (l) lit. d) C. proc.

pen., acesta va fi achitat pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, prevăzută și pedepsită de art. 9 alin. (l) lit. a) din Legea nr. 241/2005, nefiind întrunite elementele constitutive ale acesteia sub aspectul laturii obiective. De asemenea, inculpatul a mai fost trimis în judecată și pentru infracțiunea prevăzută și pedepsită de art. 296 1 alin. (1) lit. 1) din Legea nr. 571/2003.

Constituie infracțiune, conform dispoziției art. 296 1 alin. (1) lit. 1) din Legea nr. 571/2003, „deținerea de către orice persoană în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării, potrivit titlului VII, fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false, peste limita a 10.000 țigarete, 400 țigări de foi de 3 grame, 200 țigări de foi mai mari de 3 grame, peste 1 kg tutun de fumat, alcool etilic peste 40 litri, băuturi spirtoase peste 200 litri, produse intermediare de alcool peste 300 litri, băuturi fermentate, altele decât bere și vinuri, peste 300 litri”.

Potrivit art. 206 1 pct. 3 și 4 din aceeași lege, antrepozitul fiscal este locul în care produsele accizabile sunt produse, transformate, deținute, primite sau expediate în regim suspensiv de accize de către un antrepozitar autorizat în cadrul activității sale, iar antrepozitarul autorizat este persoana fizică sau juridică autorizată de autoritatea competentă, în cadrul activității sale, să producă, să transforme, să dețină, să primească sau să expedieze produse accizabile în regim suspensiv de accize într-un antrepozit fiscal. În speță, nu s-a dovedit că inculpatul a produs, transformat, deținut, primit sau expediat produsele accizabile în afara antrepozitului fiscal, nefiind întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni, sub aspectul laturii obiective, urmând a se da o soluție de achitare a inculpatului în baza art. 10 lit. d) C. proc.

pen., pentru aceste infracțiuni. La individualizarea judecătorească a pedepsei, instanța de fond a avut în vedere criteriile de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen., respectiv dispozițiile părții generale a Codului penal, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege, cauzele ce agravează sau atenuează răspunderea penală. De asemenea, instanța de fond a avut în vedere gradul concret de pericol social al faptei, cât și urmările acesteia, concretizate în prejudiciul modic cauzat bugetului de stat, în sumă de 4587 lei, precum și persoana inculpatului, care a recunoscut parțial fapta, fiind de acord să despăgubească partea civilă în măsura recunoașterii, însă prezintă antecedente penale, fiind recidivist în condițiile art. 37 lit. b) C. pen.

Prin urmare, s-a apreciat că inculpatul poate beneficia de circumstanța atenuantă privind valoarea redusă a prejudiciului cauzat bugetului de stat, conform art. 74 alin. (2) C. pen., urmând a fi redusă pedeapsa ce se va aplica sub limita minimă prevăzută de lege, conform art. 76 alin. (l) lit. d) C. pen., făcându-se și aplicarea dispozițiilor art. 80 alin. (l) C. pen. Cu privire la latura civilă s-a reținut că partea vătămată M.F. – A.N.A.F. - prin A.N.V. – D.R.A.O.V. Iași s-a constituit parte civilă încă din cursul urmăririi penale cu suma 4587 lei, din care suma de 270 lei taxe vamale, suma de 3338 lei accize și suma de 979 lei TVA, solicitând obligarea inculpatului și la plata dobânzilor și penalităților aferente, calculate conform art. 120 C. proc.

fisc., având în vedere că prejudiciul cauzat prin faptele săvârșite de inculpat nu a fost recuperat. Partea civilă a depus la dosar documente din care rezultă cuantumul prejudiciului cauzat, iar inculpatul a fost de acord să o despăgubească, contestând parțial pretențiile formulate de aceasta, numai în ce privește cantitatea de 150 pachete țigări marca R., susținând că aparțin concubinei sale, aspect care nu a fost dovedit. Prin urmare, în temeiul art. 14 raportat la art. 346 alin. (1) C. proc. pen., acesta a fost obligat să plătească părții civile M.F. – A.N.A.F. - prin A.N.V. – D.R.A.O.V. Iași suma totală de 4587 lei, din care suma de 270 lei taxe vamale, suma de 3338 lei accize și suma de 979 lei TVA aferent, precum și dobânzile și penalitățile aferente, calculate conform art. 120 și următoarele C. proc.

fisc. S-a menținut sechestrul asigurător instituit în cauză, conform procesului-verbal din 3 ianuarie 2011 al I.P.J. Botoșani, până la achitarea integrală a prejudiciului. În temeiul art. 118 alin. (l) lit. e) C. proc. pen., s-a dispus confiscarea specială a cantităților de 150 pachete țigarete marca R., 299 pachete țigarete marca P. și 79 pachete țigarete marca M.C., provenind din infracțiune, aflate în custodia I.P.J. Botoșani, conform dovezii seria AB nr. 0051801 din 22 decembrie 2011. În temeiul art. 191 alin. (l) C. proc. pen., inculpatul a fost obligat să plătească statului suma de 1000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariu avocat oficiu, urmând a se achita Baroului Botoșani din fondurile Ministerului Justiției.

S-a admis cererea formulată de martorul R.P. și s-a dispus scutirea de plata sumei de 250 lei, amendă judiciară aplicată acestuia prin încheierea de ședință din 17 aprilie 2012, acesta justificând de ce nu a putut îndeplini obligația sa. Împotriva acestei hotărâri au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoșani și inculpatul I.M.D. Prin decizia penală nr. ll din 29 ianuarie 2013 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, a admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoșani și de inculpatul I.MD. împotriva sentinței penale nr. 143 din 30 mai2012 a Tribunalului Botoșani.

A desființat în parte sentința apelată și în rejudecare: A condamnat pe inculpatul I.M.D., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., art. 74 alin. (2), 76 alin. (l) lit. d) și art. 80 alin. (l) C. pen., prin schimbarea încadrării juridice din infracțiunile prevăzute de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006, art. 9 alin. (l) lit. a) din Legea nr. 241/2005 și art. 296 1 alin. (l) lit. I) din Legea nr. 571/2003, la pedeapsa de un an închisoare. A modificat temeiul confiscării speciale ale țigaretelor, din art. 118 alin. (l) lit. e) C. pen., în art. 118 alin. (l) lit. a) C. pen. A menținut celelalte dispoziții ale sentinței care nu sunt contrare deciziei de față.

Cheltuielile judiciare din apel, avansate de stat au rămas în sarcina acestuia, inclusiv suma de 2001 lei, reprezentând onorariul apărătorului din oficiu, ce se va vira în contul Baroului Suceava din fondurile avansate de Ministerul Justiției. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de control judiciar a reținut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoșani nr. H39/P/2010 din 26 octombrie 2011 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului I.M.D.

pentru săvârșirea infracțiunilor de: - „evaziune fiscală prin ascunderea bunului sau sursei impozabile și taxabile în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale”, faptă prevăzută și pedepsită de art. 9 alin. (l) lit. a) din Legea nr. 241/2005, „colectarea, deținerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea și vânzarea bunurilor sau mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârșirii acesteia”, faptă prevăzută și pedepsită de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 și -„deținerea în afara antrepozitului fiscal peste limita a 10.000 țigarete”, faptă prevăzută și pedepsită de art. 296 1 alin. (l), lit. 1) din Legea nr. 571/2003, toate cu aplicarea art. 33 lit. a) și b), art. 34 și art. 37 lit. b) C. pen., fapte constând în aceea că la data de 21 noiembrie 2010, în jurul orelor 09.30, în urma unui control rutier efectuat de către organele de poliție, inculpatul I.M.D.

a fost depistat în trafic, deținând în autoturismul proprietate personală, marca D., de culoare gri, condus de către numitul B.C., cantitatea de 528 pachete țigări (10.560 țigarete), de diferite mărci, constând în 150 pachete țigări (3000 țigarete) marca R., 299 pachete țigarete (5980 țigarete) marca „P.” și 79 pachete țigarete (1580 țigarete) marca M.C., de proveniență Republica Moldova și Ucraina, ce erau deținute fără documente legale, fiind provenite din activități de contrabandă, achiziționate în scopul comercializării lor ulterioare. Din probatoriul administrat la urmărirea penală și cercetare judecătorească, respectiv procesul-verbal de sesizare din oficiu, procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante, procesul-verbal de sigilare a autovehiculului, procesul-verbal de ridicare și predare în custodie a țigărilor, adresa nr. 528/STVTV/CRV/12 ianuarie 2011 a D.R.A.O.V.

Iași, adresa nr. 48316 din 10 decembrie 2010 a Primăriei Mun. Botoșani – D.T.I., declarația martorului B.C. și a învinuitei C.C.A. coroborate cu declarațiile inculpatului I.M.D., Curtea a constatat că a fost dovedită situația de fapt expusă prin actul de sesizare, Curtea a constatat pe baza probatoriului administrat în faza de urmărire penală și cercetare judecătorească că prima instanță a reținut o situație de fapt corectă însă în mod greșit a menținut încadrarea juridică a faptelor așa cum a fost prezentată prin actul de sesizare al instanței. Analizând conținutul constitutiv al infracțiunilor pentru care inculpatul I.M.D. a fost trimis în judecată, Curtea a constatat că față de situația de fapt reținută în mod corect de către prima instanță, fapta întrunește doar elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006.

Latura obiectivă a infracțiunilor incriminate de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 și art. 296 1 alin. (1) lit. 1) din Legea nr. 571/2003 se regăsește în conținutul constitutiv al infracțiunii prevăzute de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006, așa încât inculpatul I.M.D. nu poate fi tras la răspundere penală sub aspectul comiterii a trei infracțiuni pentru aceeași faptă penală. Față de cele prezentate anterior, Curtea a constatat că activitatea de colectare, deținere și transport a pachetelor de țigări ca modalitate de săvârșire a faptei penale întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006, motiv pentru care, în baza art. 334 C. proc.

pen., s-a dispus schimbarea încadrării juridice din infracțiunile prevăzute de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006, art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 și art. 296 1 alin. (1) lit. 1) din Legea nr. 571/2003 în infracțiunea prevăzută de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006. Întrucât vinovăția inculpatului I.M.D. a fost dovedită pe baza probatoriului administrat în cauză, Curtea a dispus condamnarea acestuia pentru infracțiunea prevăzută de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 la o pedeapsă ce a fost individualizată potrivit dispoziției art. 72 C. pen.

Astfel, la individualizarea judiciară a pedepsei, Curtea a avut în vedere natura și pericolul social al infracțiunii, modalitatea și împrejurările de comitere, urmarea produsă precum și persoana inculpatului care a adoptat o atitudine de recunoaștere parțială a faptei și este recidivist în forma de recidivă postexecutorie față de condamnarea dispusă prin sentința penală nr. 137 din 04 aprilie 2003 a Judecătoriei Dorohoi, definitivă prin decizia penală nr. 462 A din 31 iulie 2003 a Tribunalului Botoșani. Având în vedere valoarea prejudiciului produs prin infracțiune în dauna părții civile A.N.A.F. – D.R.A.O.V. Iași precum și elementele ce circumstanțiază persoana inculpatului, Curtea a acordat eficiență sporită dispozițiilor art. 74 alin. (2) C. pen., reținute în mod corect de prima instanță și a făcut aplicarea dispozițiilor art. 76 alin. (1) lit. d) C. pen.

și art. 80 alin. (1) C. pen., cu consecința reducerii pedepsei. Față de antecedența penală a inculpatului, Curtea a apreciat modalitatea de executare a pedepsei stabilită de prima instanță ca fiind corectă. Latura civilă a cauzei a fost soluționată pe baza înscrisurilor depuse de partea civilă la dosarul cauzei, așa încât criticile formulate de inculpatul-apelant sub aspectul cuantumului prejudiciului sunt nefondate. În ceea ce privește temeiul confiscării dispusă de prima instanță, Curtea a constatat că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 118 lit. a) C. pen. și nu ale art. 118 lit. e) C. pen., așa cum s-a reținut prin sentința recurată. Cantitatea de pachete de țigări face obiectul infracțiunii de contrabandă incriminată de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006, și nu sunt bunuri dobândite prin săvârșirea faptei prevăzute de legea penală, așa cum în mod greșit a apreciat prima instanță.

Împotriva deciziei, în termen legal a declarat recurs inculpatul I.M.D. invocându-se în scris cazurile de casare prevăzute de art. 385 9 , pct. 12, 14, 17 și 18 C. proc. pen., iar prin concluziile orale, cazurile de casare prevăzute de 385 9 , pct. 12, 14 și 18 C. proc. pen. În esență, în temeiul art. ll pct. 2 lit. b) raportat la art. 10. lit. d) C. proc. pen., s-a solicitat achitarea pentru săvârșirea infracțiunii de contrabandă susținându-se că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni pentru întreaga cantitate de țigări identificată de către organele de poliție, cantitatea de țigări reală găsită asupra inculpatului fiind sub 10000 de țigarete, respectiv 378 de pachete care însumează 7560 de țigarete, întrucât diferența de 150 de pachete de țigări aparținea martorei C.C.

În subsidiar, recurentul inculpat I.M.D., prin apărătorul din oficiu, a solicitat redozarea pedepsei și suspendarea condiționată a executării pedepsei, conform dispozițiilor art. 81 C. pen. Prin motivele de recurs scrise, s-a mai susținut că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscală și nici cele ale infracțiunii de transformare, deținere, primire sau expediere a produselor accizabile în afara antrepozitului fiscal, lipsind latura obiectivă în cazul ambelor infracțiuni. Totodată, s-a învederat că instanța de apel nu a cercetat suficient fondul întrucât a revenit asupra administrării probei testimoniale constând în audierea a trei martori cu privire la care nu s-a insistat în aducerea cu mandat.

Examinând hotărârea atacată prin prisma criticilor formulate și a cazurilor de casare invocate de inculpatul I.M.D., Înalta Curte constată că recursul formulat este nefondat pentru considerentele care vor fi expuse în continuare: Cu prioritate, având în vedere cererea recurentului inculpat I.M.D. de a se menține soluția de achitare dispusă de prima instanță, în temeiul art. 10 lit. d) C. proc.

pen., pentru infracțiunile de evaziune fiscală și deținere în afara antrepozitului fiscal peste limita de 10.000 țigarete, se constată că, instanța de apel a schimbat încadrarea juridică dată faptelor de care a fost acuzat inculpatul prin rechizitoriu, din trei infracțiuni, evaziune fiscală, deținere în afara antrepozitului fiscal de produse accizabile supuse marcării și contrabandă, într-o singură infracțiune, respectiv infracțiunea de contrabandă, iar prezenta cale de atac a recursului este promovată exclusiv de inculpat, astfel că, în virtutea efectului neagravării situației în propria cale de atac, ar fi contrar dispozițiilor legale orice analiză a soluției de schimbare a încadrării juridice.

Sub un alt aspect invocat de recurent, se constată că prin încheierea de ședință din 3 septembrie 2012, Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, a admis cererea inculpatului I.M.D. de audierea a martorilor B.C., C.I. și P.A.S., martori care au fost citați pentru termenul din 1 octombrie 2012, când nu s-au prezentat, ulterior fiind emise mandate de aducere pentru termenele din 3 decembrie 2012 și 16 ianuarie 2013. S-a înfățișat în instanță martorul B.C., care a fost audiat, despre ceilalți doi martori, organele de poliție comunicând, prin procesele verbale întocmite, că nu au fost găsiți la domiciliu, fiind plecați în alte localități. La termenul din 16 ianuarie 2013, instanța de apel a revenit asupra audierii celorlalți doi martori, constatând imposibilitatea punerii în executare a mandatelor de aducere.

Din aceste date nu rezultă că ar fi incident vreunul din cazurile de casare invocate de recurentul inculpat sau care se ia în considerare din oficiu conform art. 385 9 pct. 9 alin. (3) C. proc. pen., instanța pronunțându-se asupra cererii în probațiune formulată de inculpat. Nici motivul de recurs constând în neîntrunirea, sub aspectul laturii obiective, a elementelor constitutive ale infracțiunii de contrabandă nu este întemeiat, astfel că nu este aplicabil cazul de casare prevăzut de art. 385 9 pct. 12 C. proc. pen.

În acest sens, se observă că deținerea unei cantități de țigări peste 10.000 de țigarete nu face parte din elementele constitutive ale infracțiunii de contrabandă, ci constituie element al laturii obiective a infracțiunii de deținere în afara antrepozitului fiscal de produse accizabile supuse marcării prevăzute de art. 296 1 alin. (l) lit. l) din Legea nr. 571/2003, infracțiune care nu a mai fost reținută în sarcina inculpatului prin schimbarea încadrării juridice realizată în apel. Referitor la critica privind greșita individualizare a pedepsei, de asemenea, se consideră că este neîntemeiată, pedeapsa de 1 an închisoare fiind expresia tuturor criteriilor generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen., dându-se relevanță atât antecedentelor penale ale inculpatului, care este recidivist, cât și circumstanțelor ce caracterizează fapta (modalitate de comitere, împrejurări, valoarea prejudiciului), dar și atitudinii parțial sincere a recurentului.

Față de toate acestea, se apreciază că reducerea cuantumului pedepsei, de către instanța de apel, de la un an și 6 luni închisoare la un an închisoare, este justificată, dar și suficientă pentru realizarea scopului preventiv educativ al pedepsei, În privința modalității de executare a pedepsei, se face mențiunea că, în raport de starea de recidivă, singura modalitate legală de executare a pedepsei este executarea în detenție. Înalta Curte constată că, deși au fost enunțate și cazurile de casare prevăzute de art. 385 9 pct. 17 și pct. 18 C. proc. pen., în susținerea acestora nu au fost arătate motive de recurs, așa încât și din această perspectivă, recursul promovat de inculpat este nefondat, Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc.

pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul I.M.D. împotriva deciziei penale nr. 11 din 29 ianuarie 2013 a Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori. Va obliga recurentul inculpat la plata sumei de 500 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul I.M.D. împotriva deciziei penale nr. 11 din 29 ianuarie 2013 a Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori. Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 500 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 12 iunie 2013.