ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4121/2012

Asupra conflictului

negativ de competență de față:

Din analiza actelor

și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

I. Circumstanțele

cauzei.

I.1.Cererea de

chemare în judecată și hotărârea Curții de Apel București.

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de

Apel București, secția contencios administrativ și fiscal, la 10 noiembrie

2011, reclamantul B.D.M. a solicitat în contradictoriu cu pârâții Ministerul

Administrației și Internelor, Inspectoratul General al Poliției Române, M.I.M.

și S.M., ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună:

- anularea

Dispoziției nr. 3144 din 6 iulie 2011 a inspectorului general al Poliției

Române;

- anularea tuturor

actelor subsecvente emise ulterior punerii sale la dispoziție;

- anularea

concursurilor din 3 august 2011 și 11 noiembrie 2011;

- anularea Adresei

nr. 110055/72/SI/SP din 11 iulie 2011 emisă de I.G.P.R. - Direcția Resurse

Umane;

- anularea Adreselor

din 14 iulie 2011 și din 28 iulie 2011 emise de I.G.P.R. - Direcția de

Combatere a Criminalității Organizate - Brigada de Combatere a Criminalității

Organizate București;

- anularea Adresei

din 20 octombrie 2011 emisă de I.G.P.R. - Direcția Management Resurse Umane;

- obligarea în

solidar a pârâților la emiterea unui act administrativ de numire a sa pe o

funcție de șef de birou antidrog din cadrul B.C.C.O. București - Serviciul

Antidrog;

- acordarea tuturor

drepturilor (financiare și nefinanciare) ce i s-ar fi cuvenit de drept pentru

ocuparea funcției de șef de birou, începând cu data de 6 iulie 2011 (data

emiterii Dispoziției nr. 3144 de punere la dispoziție);

- obligarea în

solidar a pârâților la plata sumei de 50.000 RON cu titlu de despăgubiri pentru

prejudiciul material suferit;

- obligarea în

solidar a pârâților la plata sumei de 100.000 euro cu titlu de despăgubiri

pentru prejudiciul moral suferit;

- obligarea în

solidar a pârâților la plata cheltuielilor de judecată prilejuite de judecarea

prezentului litigiu.

În drept, reclamantul

și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 112 C. proc. civ. și ale art. 8,

16 și urm. din Legea nr. 554/2004.

Prin Sentința civilă nr. 573 din 30 ianuarie 2012,

Curtea de Apel București, secția contencios administrativ și fiscal, a admis

excepția de necompetență materială și a declinat cauza către Tribunalul

București, secția contencios administrativ și fiscal, reținând ca reclamantul

contestă, implicit, odată cu măsura prin care i-au fost modificate raporturile

de serviciu și actul prin care s-a dispus această măsură, neavând relevanță în

stabilirea instanței competente, emitentul actului atacat, în raport de

prevederile art. 109 din Legea nr. 188/1999 coroborate cu prevederile art. 2

pct. 1 lit. d) C. proc. civ., de unde rezultă competența tribunalului în

soluționarea în primă instanță a cauzelor ce au ca obiect raporturile de

serviciu ale funcționarilor publici.

Cauza a fost

înregistrată la Tribunalul București - secția contencios administrativ și

fiscal, sub nr. 7242/3/Ca/2012.

I.2. Hotărârea

Tribunalului București.

La rândul ei această

instanță a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de

Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin

Sentința nr. 2118 din 16 mai 2012, motivând această soluție pe împrejurarea că

raportul de serviciu al reclamantului este încheiat cu Inspectoratul General al

Poliției Române, autoritate de rang central, ceea ce atrage competența de

soluționare, în primă instanță, a Curții de Apel.

Constatându-se ivit

conflict negativ de competență, dosarul a fost înaintat Înaltei Curți de

Casație și Justiție, pentru soluționarea conflictului.

II.Considerentele

Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Prin acțiunea

formulată în prezenta cauză, reclamantul B.D.M. a solicitat, în principal,

anularea Dispoziției nr. 3144din 6 iulie 2011 emisă de Inspectoratul General al

Poliției Române precum și a tuturor actelor subsecvente emise ulterior punerii sale

la dispoziție;

Astfel, se constată

că acțiunea de fată are ca obiect anularea unui act administrativ de modificare

a raportului de serviciu și repararea pagubei în baza Legii nr. 360/2002, în

contradictoriu cu autorități publice centrale, M.I.R.A. și I.G.P.R., raportul

de serviciu al reclamantului fiind încheiat cu pârâtul Inspectoratul general al

Politiei Române.

Potrivit

dispozițiilor art. 109 din Legea 188/1999 "Cauzele care au ca obiect

raportul de serviciu al funcționarului public sunt de competența instanțelor de

contencios administrativ, cu excepția situațiilor pentru care este stabilită

expres prin lege competența altor instanțe."

Ca atare,

dispozițiile art. 109 din Legea nr. 188/1999 fac trimitere la Legea

contenciosului administrativ.

În interpretarea și

aplicarea normelor de competență cuprinse la art. 10 alin. (1) din Legea nr.

554/2004, în jurisprudența Instanței Supreme s-a reținut cu caracter unitar că

aceste dispoziții instituie două criterii de determinare a competenței

materiale a instanței de fond, după cum urmează:

- criteriul

poziționării în cadrul sistemului administrației publice (rangul autorității

centrale sau locale) a autorității publice emitente a actului atacat;

- criteriul valoric,

stabilit pe baza cuantumului impozitului, taxei, contribuției sau datoriei

vamale care face obiectul actului administrativ contestat.

În cauza de față este

determinant criteriul poziționării în cadrul sistemului administrației publice

(rangul autorității centrale sau locale) a autorității publice emitente a

actului atacat.

Or, Dispoziția nr.

3144 din 6 iulie 2011 a fost emisă de Inspectoratul General al Poliției Române,

care potrivit art. 7 din Legea nr. 218/2002 este unitatea centrală a politiei,

cu personalitate juridică și competență teritorială generală.

Așa fiind, Înalta

Curte reține că instanța competentă să soluționeze litigiul dedus judecății

este Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și

fiscal.

Având în vedere toate

considerentele expuse, în temeiul art. 22 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte

va stabili competența soluționării cauzei în favoarea Curții de Apel București,

secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența

de soluționare a cauzei privind pe reclamantul B.D.M. în contradictoriu cu

pârâții Ministerul Administrației și Internelor, Inspectoratul General al

Poliției Române, M.I.M. și S.M., în favoarea Curții de Apel București, secția a

VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Irevocabilă.

Pronunțată, în

ședință publică, astăzi 12 octombrie 2012.

Procesat de GGC - AA