Sari la conținut
ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 29.04.2011
admis

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2569/2011

HOTĂRÂRE
29.04.2011
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2569/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Procedura în fața Curții de apel Prin acțiunea formulată, reclamantul Z.N. a solicitat, în contradictoriu cu Agenția Națională de Integritate - Inspecția de Integritate, a se anula actul de constatare din 21 ianuarie 2010, prin care s-a constatat că acesta s-a aflat în stare de incompatibilitate, întrucât în perioada 28 mai 2009-14 ianuarie 2010 a îndeplinit atât funcția de Director coordonator al Oficiului de Consultanță Agricolă Brăila, cât și mandatul de consilier local în cadrul Consiliului Local Bărăganul, jud. Brăila. În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că între funcția de director coordonator și aceea de consilier local nu există incompatibilitate și că, chiar și în condițiile în care O.U.G.

nr. 105/2009 nu ar fi fost declarată neconstituțională, asimilarea funcției de director coordonator cu aceea a unui funcționar public este greșită. S-a mai arătat în motivarea acțiunii că în realitate numirea reclamantului pe funcție s-a făcut în baza unui contract de management pe durată de 4 ani, ceea ce nu caracterizează încadrarea și cariera profesională a unui funcționar public, iar art. 4 alin. (7) din O.U.G. nr. 105/2004 asimilează contractul de management unui contract de muncă, nefăcând în niciun chip referire la funcția publică. Prin întâmpinarea formulată în cauză, autoritatea pârâtă a solicitat respingerea acțiunii, susținând justețea constatărilor sale din actul de constatare. 2.Hotărârea Curții de apel Prin sentința nr. 173 din 29 iunie 2010 Curtea de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea formulată de reclamantul Z.N.

și a dispus anularea actului de constatare din 21 ianuarie 2010 emis de autoritatea pârâtă. Pentru pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că, prin Ordinul nr. 1156 din 28 mai 2009 emis de Ministrul Agriculturii, reclamantul a fost numit în funcția de Director coordonator, prin concurs în temeiul O.U.G. nr. 37/2009 și Legea nr. 53/2003 - C. muncii. Cu privire la natura juridică a funcției, instanța a constatat că funcția de director coordonator nu este prevăzută printre situațiile de incompatibilitate menționate de art. 88 din Legea nr. 161/2003, aceasta fiind ulterior înființată, dar prin acte normative a căror aplicare a durat câteva luni și care au fost declarate neconstituționale.

S-a mai reținut în considerentele hotărârii atacate că numirea funcționarului public se face într-o funcție publică pentru o durată nedeterminată, în vreme ce durata funcției reclamantului a fost limitată maximum 4 ani și că nu trebuie omisă nici împrejurarea că numirea în funcție a reclamantului a fost condiționată de încheierea unui contract de management, asimilat unui contract de lege prin textul mai sus citat. În privința aplicabilității celor două ordonanțe declarate neconstituționale, curtea a constatat că invocarea lor în cuprinsul actului de constatare nu este justificată, în condițiile în care la data finalizării actului de constatare, respectiv 21 ianuarie 2010. atât O.U.G. nr. 37/2009 cât și O.U.G.

nr. 105/2009 erau declarate neconstituționale. 3.Recursul pârâtei Împotriva acestei hotărâri, a declarat recurs pârâta Agenția Națională de Integritate - Inspecția de Integritate, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând motivele de modificare prevăzute de art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ., precum și dispozițiile cu caracter general cuprinse în art. 304 1 C. proc. civ.. Recurenta-pârâtă susține că prima instanță a interpretat și aplicat greșit dispozițiile art. 94 din Legea nr. 161/2003, starea de incompatibilitate a intimatului-reclamant generată de deținerea simultană a funcției de director coordonator al Oficiului de Consultanță Agricolă Brăila, în condițiile O.U.G. nr. 37/2009 și a calității de consilier local, este evidentă, în raport de dispozițiile art. III alin. (9) din O.U.G.

nr. 37/2009 în vigoare la momentul numirii în funcția publică de conducere respectiv la 28 mai 2010, art. IV alin. (9) și art. 12 din O.U.G.nr. 105/2009 și a art. 94 din Legea nr. 161/2003. Astfel, arată că dispozițiile legale menționate asimilează contractul de management contractului de muncă și îi face aplicabile, în materia incompatibilităților, dispozițiile aplicabile funcționarilor publici, astfel directorilor de deconcentrate li se aplică regimul incompatibilităților prevăzut de art. 94, rezultând că această funcție este incompatibilă cu orice altă funcție publică decât cea în care a fost numit, precum și cu funcțiile de demnitate publică. 3. Apărările formulate de Z.N.

Prin întâmpinarea înregistrată la data de 22 aprilie 2011, intimatul-reclamant a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței curții de apel care a constatat că nu exista stare de incompatibilitate între cele două funcții ale reclamantului, respectiv cea de director coordonator in cadrul Oficiului Județean de Consultanta Agricola Brăila și cea de consilier local in cadrul Consiliului Local Bărăganul, județul Brăila, deoarece, raporturile de serviciu ale reclamantului în cadrul Agenției nu îi conferă acestuia calitatea de funcționar public, iar aplicabilitatea dispozițiilor O.U.G. nr. 37/2009 este discutabilă în speță. II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului Examinând sentința atacată prin prisma criticilor formulate, a apărărilor cuprinse în întâmpinare, cât și în baza art. 304 1 C. proc.

civ., sub toate aspectele, Înalta Curte constată că recursul este fondat pentru argumentele expuse în continuare.. 1.Argumente de fapt și de drept relevante Intimatul-reclamant Z.N.

a supus controlului de legalitate exercitat de instanța de contencios administrativ, actul de constatare emis de Agenția Națională de Integritate . Prin actul de constatare, Agenția Națională de Integritate - Inspecția de Integritate, a constatat starea de incompatibilitate în care s-a aflat intimatul-reclamant în perioada 28 mai 2009-14 ianuarie 2010, întrucât a îndeplinit funcția de director coordonator în cadrul Oficiului de Consultanță Agricolă Brăila (funcție de conducere exercitată în baza unui contract de management, echivalentă, din punctul de vedere al sancțiunii aplicabile sub aspectul regimului juridic al incompatibilităților și conflictelor de interese, cu statutul conferit de exercitarea funcției publice) concomitent cu exercitarea mandatului de consilier local în cadrul Consiliului Local Bărăganul, județul Brăila.

În acest sens, s-a reținut că prin Ordinul nr. 1156 din 28 mai 2009 al Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, intimatul-reclamant, aflat începând cu 18 iunie 2008 în exercițiul unei funcții de autoritate publică, respectiv cea de consilier local în cadrul Consiliului local Bărăganul, județul Brăila, a fost numit în temeiul art. III alin. (4) din O.U.G.nr.

37/2009 în funcția de director coordonator în cadrul Oficiului de Consultanță Agricolă Brăila, fiindu-i incidente dispozițiile art. III alin. (9) din același act normativ, care prevăd că „pe perioada executării contractului de management, persoanelor care ocupa funcții dintre cele prevăzute la alin. (3) li se aplica prevederile art. 70, 71, 79. 94-98 și 111-114 din cartea I. titlul IV din Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitarilor publice, a funcțiilor publice și in mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare". Contextul factual nu este contestat în cauză, respectiv faptul că începând cu 28 mai 2009 intimatul-reclamant a exercitat simultan atât funcția de director coordonator în baza O.U.G.

nr. 37/2009, cât și funcția de consilier local în cadrul Consiliului local Bărăganul, validat prin Hotărârea nr. 24 din 18 iunie 2008 în baza art. 36 din Legea nr. 215/2001. Ceea ce se contestă de către intimatul-reclamant este incidența în cauză a dispozițiilor legale în raport de care s-a stabilit starea de incompatibilitate, respectiv art. 94 alin. (1) și alin. (2) lit. a) din Legea nr. 161/2003, la care face trimitere art. III alin. (7) din O.U.G. nr. 37/2009 și ulterior art. IV alin. (9) din O.U.G. nr. 105/2009, față de prevederile art. 88 alin. (1) lit. c), din același act normativ, care prevăd în mod expres cazurile de incompatibilitate a calității de consilier local sau județean. Astfel, potrivit art. III alin. (7) din O.U.G.

nr. 37/2009 „ Pe perioada executării contractului de management, persoanelor care ocupă funcții dintre cele prevăzute la alin. (3) li se aplică prevederile art. 70 , 71, 79, 94-98 și 111-114 din cartea I, titlul IV din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare.” Este de necontestat faptul că reclamantul fiind numit într-o funcție de conducere in temeiul O.U.G. nr. 37/2009 trebuia să se supună regimului juridic reglementat de actul normative prin care respectiva funcție a fost creată, inclusiv regimului de incompatibilități instituit prin art. III alin. (7) din O.U.G .nr.

37/2009 care face trimitere expresă la art. 94 din Legea nr. 161/2003. Faptul că regimul de incompatibilități impus funcției de director coordonator prin O.U.G. nr. 37/2009 este diferit de ansamblu de incompatibilități impus funcției de consilier local sau județean, prin art. 88 din Legea nr. 161/2003, nu poate conduce la concluzia că intimatul-reclamant care deținea simultan ambele funcții, ar fi trebuit să se supună, în ceea ce privește incompatibilitățile, doar dispozițiilor art. 88 din Legea nr. 161/2003; a aprecia starea de incompatibilitate a intimatului-reclamant doar în raport cu funcția de consilier local prin aplicarea dispozițiile art. 88 din Legea nr. 161/2003 ar echivala, cum corect susține recurenta-pârâtă, cu inaplicarea dispozițiilor legale care reglementează starea de incompatibilitate a funcției de director coordonator, ceea ce nu poate fi acceptat.

Faptul că actele normative prin care a fost stabilit regimul juridic al respectivei funcții de conducere au fost declarate neconstituționale nu are relevanță sub aspectul stării de incompatibilitate în care s-a aflat reclamantul începând cu data de 28 mai 2009, dat fiind faptul că reglementările constituționale și legale din România prevăd expres efectul ex.nunc al deciziilor Curții Constituționale în art. 47 alin. (4) din Constituție și art. 11 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată. Declararea celor două ordonanțe O.U.G. nr. 37/2009 și O.U.G. nr. 105/2009 ca fiind neconstituționale nu determină eliminarea stării de incompatibilitate constatată în condițiile în care legiuitorul a stabilit și menținut în sfera incompatibilităților situații precum cele prevăzute de art. 94 din Legea nr. 161/2003.

În cauză, desființarea funcțiilor de director coordonator și director coordonator adjunct prin efectul declarării O.U.G. nr. 37/2009 și O.U.G. nr. 105/2009 ca neconstituționale nu are ca efect încetarea stării de incompatibilitate . Aceasta deoarece intimatului-reclamant pe perioada executării contractul de management îi sunt aplicabile dispozițiile art. 70-98 din Legea nr. 161/2003, iar constatarea intervenirii unei stări de incompatibilitate revine autorității pârâte conform art. 14 lit. d) din Legea nr. 144/2007. Sintetizând, Înalta Curte constată că actul de constatare a fost emis de recurenta Agenția Națională de Integritate, cu respectarea dispozițiilor Legii nr. 144/2007, motiv pentru care urmează a fi reținute criticile formulate de recurentul-pârât, circumscrise motivelor de recurs prevăzute de art. 304 pct. 8 și 9 C. proc.

civ.. 2.Temeiul legal al soluției instanței de recurs Pentru considerentele expuse la pct. 11.1 din decizie, recursul urmează a fi admis iar hotărârea recurată modificată în sensul respingerii acțiunii intimatului-reclamant ca nefondată, potrivit art. 312 alin. (1) C. proc. civ..

D E C I D E Admite recursul declarat de Agenția Națională de Integritate - Inspecția de Integritate împotriva sentinței nr. 173 din 29 iunie 2010 a Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal. Modifică sentința atacată, în sensul că respinge acțiunea formulată de reclamantul Z.N., ca nefondată. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 29 aprilie 2011.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2011-03-29
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1833/2011
i din județul respectiv”. Prin urmare, a reținut Curtea că prevederile legale menționate, referitoare la incompatibilități sunt pe deplin aplicabile, independent de prevederile celor două ordonanțe invocate de reclamantă, care au fost decla
ÎCCJ 2011-09-22
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4269/2011
Asupra recursului de față: Analizând actele și lucrările dosarului, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei. 1. Obiectul acțiunii și hotărârea primei instanțe. Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Cluj, secția comercial
ÎCCJ 2011-02-08
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 712/2011
Asupra recursului de față, Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Galați, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, reclamanta C.C.A. a solicitat în con
ÎCCJ 2011-01-12
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 111/2011
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 76/F din 15 martie 2010, Curtea de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea formulată de reclamantul
ÎCCJ 2011-04-20
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2372/2011
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 291 din 3 iunie 2010, Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal a admis acțiunea formulată de reclamantul M.E
{# Case pages are where organic search lands. Ask for an account here — with what the account is actually worth — instead of sending a first-time reader straight to a price list. #}
Cont gratuit

Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.

Sursă