ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2569/2011

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

de apel

Prin acțiunea formulată,

reclamantul Z.N. a solicitat, în contradictoriu cu Agenția Națională de Integritate

- Inspecția de Integritate, a se anula actul de constatare din 21 ianuarie 2010,

prin care s-a constatat că acesta s-a aflat în stare de incompatibilitate, întrucât

în perioada 28 mai 2009-14 ianuarie 2010 a îndeplinit atât funcția de Director coordonator

al Oficiului de Consultanță Agricolă Brăila, cât și mandatul de consilier local

în cadrul Consiliului Local Bărăganul, jud. Brăila.

În motivarea acțiunii,

reclamantul a arătat că între funcția de director coordonator și aceea de consilier

local nu există incompatibilitate și că, chiar și în condițiile în care O.U.G.

nr. 105/2009 nu ar fi fost declarată neconstituțională, asimilarea funcției de director

coordonator cu aceea a unui funcționar public este greșită.

S-a mai arătat în motivarea

acțiunii că în realitate numirea reclamantului pe funcție s-a făcut în baza unui

contract de management pe durată de 4 ani, ceea ce nu caracterizează încadrarea

și cariera profesională a unui funcționar public, iar art. 4 alin. (7) din O.U.G.

nr. 105/2004 asimilează contractul de management unui contract de muncă, nefăcând

în niciun chip referire la funcția publică.

Prin întâmpinarea formulată

în cauză, autoritatea pârâtă a solicitat respingerea acțiunii, susținând justețea

constatărilor sale din actul de constatare.

2.Hotărârea Curții de

apel

Prin sentința nr. 173

din 29 iunie 2010 Curtea de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal,

a admis acțiunea formulată de reclamantul Z.N. și a dispus anularea actului de constatare

din 21 ianuarie 2010 emis de autoritatea pârâtă.

Pentru pronunța această

soluție, instanța de fond a reținut că, prin Ordinul nr. 1156 din 28 mai 2009 emis

de Ministrul Agriculturii, reclamantul a fost numit în funcția de Director coordonator,

prin concurs în temeiul O.U.G. nr. 37/2009 și Legea nr. 53/2003 - C. muncii.

Cu privire la natura juridică

a funcției, instanța a constatat că funcția de director coordonator nu este prevăzută

printre situațiile de incompatibilitate menționate de art. 88 din Legea nr. 161/2003,

aceasta fiind ulterior înființată, dar prin acte normative a căror aplicare a durat

câteva luni și care au fost declarate neconstituționale.

S-a mai reținut în considerentele

hotărârii atacate că numirea funcționarului public se face într-o funcție publică

pentru o durată nedeterminată, în vreme ce durata funcției reclamantului a fost

limitată maximum 4 ani și că nu trebuie omisă nici împrejurarea că numirea în funcție

a reclamantului a fost condiționată de încheierea unui contract de management, asimilat

unui contract de lege prin textul mai sus citat.

În privința aplicabilității

celor două ordonanțe declarate neconstituționale, curtea a constatat că invocarea

lor în cuprinsul actului de constatare nu este justificată, în condițiile în care

la data finalizării actului de constatare, respectiv 21 ianuarie 2010. atât O.U.G.

nr. 37/2009 cât și O.U.G. nr. 105/2009 erau declarate neconstituționale.

3.Recursul pârâtei

Împotriva acestei hotărâri,

a declarat recurs pârâta Agenția Națională de Integritate - Inspecția de Integritate,

criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând motivele de modificare

prevăzute de art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ., precum și dispozițiile cu caracter

general cuprinse în art. 304

1

C. proc. civ..

Recurenta-pârâtă susține

că prima instanță a interpretat și aplicat greșit dispozițiile art. 94 din Legea

nr. 161/2003, starea de incompatibilitate a intimatului-reclamant generată de deținerea

simultană a funcției de director coordonator al Oficiului de Consultanță Agricolă

Brăila, în condițiile O.U.G. nr. 37/2009 și a calității de consilier local, este

evidentă, în raport de dispozițiile art. III alin. (9) din O.U.G. nr. 37/2009 în

vigoare la momentul numirii în funcția publică de conducere respectiv la 28 mai

2010, art. IV alin. (9) și art. 12 din O.U.G.nr. 105/2009 și a art. 94 din Legea

nr. 161/2003.

Astfel, arată că dispozițiile

legale menționate asimilează contractul de management contractului de muncă și îi

face aplicabile, în materia incompatibilităților, dispozițiile aplicabile funcționarilor

publici, astfel directorilor de deconcentrate li se aplică regimul incompatibilităților

prevăzut de art. 94, rezultând că această funcție este incompatibilă cu orice altă

funcție publică decât cea în care a fost numit, precum și cu funcțiile de demnitate

publică.

de Z.N.

Prin întâmpinarea înregistrată

la data de 22 aprilie 2011, intimatul-reclamant a solicitat respingerea recursului

ca nefondat și menținerea sentinței curții de apel care a constatat că nu exista

stare de incompatibilitate între cele două funcții ale reclamantului, respectiv

cea de director coordonator in cadrul Oficiului Județean de Consultanta Agricola

Brăila și cea de consilier local in cadrul Consiliului Local Bărăganul, județul

Brăila, deoarece, raporturile de serviciu ale reclamantului în cadrul Agenției nu

îi conferă acestuia calitatea de funcționar public, iar aplicabilitatea dispozițiilor

O.U.G. nr. 37/2009 este discutabilă în speță.

II. Considerentele Înaltei

Curți asupra recursului

Examinând sentința atacată

prin prisma criticilor formulate, a apărărilor cuprinse în întâmpinare, cât și în

baza art. 304

1

C. proc. civ., sub toate aspectele, Înalta Curte constată

că recursul este fondat pentru argumentele expuse în continuare..

1.Argumente de fapt și

de drept relevante

Intimatul-reclamant Z.N.

a supus controlului de legalitate exercitat de instanța de contencios administrativ,

actul de constatare emis de Agenția Națională de Integritate .

Prin actul de constatare,

Agenția Națională de Integritate - Inspecția de Integritate, a constatat starea

de incompatibilitate în care s-a aflat intimatul-reclamant în perioada 28 mai 2009-14

ianuarie 2010, întrucât a îndeplinit funcția de director coordonator în cadrul Oficiului

de Consultanță Agricolă Brăila (funcție de conducere exercitată în baza unui contract

de management, echivalentă, din punctul de vedere al sancțiunii aplicabile sub aspectul

regimului juridic al incompatibilităților și conflictelor de interese, cu statutul

conferit de exercitarea funcției publice) concomitent cu exercitarea mandatului

de consilier local în cadrul Consiliului Local Bărăganul, județul Brăila.

În acest sens, s-a reținut

că prin Ordinul nr. 1156 din 28 mai 2009 al Ministerului Agriculturii, Pădurilor

și Dezvoltării Rurale, intimatul-reclamant, aflat începând cu 18 iunie 2008 în exercițiul

unei funcții de autoritate publică, respectiv cea de consilier local în cadrul Consiliului

local Bărăganul, județul Brăila, a fost numit în temeiul art. III alin. (4) din

O.U.G.nr. 37/2009 în funcția de director coordonator în cadrul Oficiului de Consultanță

Agricolă Brăila, fiindu-i incidente dispozițiile art. III alin. (9) din același

act normativ, care prevăd că „pe perioada executării contractului de management,

persoanelor care ocupa funcții dintre cele prevăzute la alin. (3) li se aplica prevederile

art. 70, 71, 79. 94-98 și 111-114 din cartea I. titlul IV din Legea nr. 161/2003

privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitarilor

publice, a funcțiilor publice și in mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea

corupției, cu modificările și completările ulterioare".

Contextul factual nu este

contestat în cauză, respectiv faptul că începând cu 28 mai 2009 intimatul-reclamant

a exercitat simultan atât funcția de director coordonator în baza O.U.G. nr. 37/2009,

cât și funcția de consilier local în cadrul Consiliului local Bărăganul, validat

prin Hotărârea nr. 24 din 18 iunie 2008 în baza art. 36 din Legea nr. 215/2001.

Ceea ce se contestă de

către intimatul-reclamant este incidența în cauză a dispozițiilor legale în raport

de care s-a stabilit starea de incompatibilitate, respectiv art. 94 alin. (1) și

alin. (2) lit. a) din Legea nr. 161/2003, la care face trimitere art. III alin.

(7) din O.U.G. nr. 37/2009 și ulterior art. IV alin. (9) din O.U.G. nr. 105/2009,

față de prevederile art. 88 alin. (1) lit. c), din același act normativ, care prevăd

în mod expres cazurile de incompatibilitate a calității de consilier local sau județean.

Astfel, potrivit art.

III alin. (7) din O.U.G. nr. 37/2009 „

Pe perioada executării

contractului de management, persoanelor care ocupă funcții dintre cele prevăzute

la alin. (3) li se aplică prevederile

art. 70

, 71, 79, 94-98 și 111-114

din cartea I, titlul IV din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea

transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul

de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările

ulterioare.”

Este

de necontestat faptul că reclamantul fiind numit într-o funcție de conducere in

temeiul O.U.G. nr. 37/2009 trebuia să se supună regimului juridic reglementat de

actul normative prin care respectiva funcție a fost creată, inclusiv regimului de

incompatibilități instituit prin art. III alin. (7) din O.U.G .nr. 37/2009 care

face trimitere expresă la art. 94 din Legea nr. 161/2003.

Faptul

că regimul de incompatibilități impus funcției de director coordonator prin O.U.G.

nr. 37/2009 este diferit de ansamblu de incompatibilități impus funcției de consilier

local sau județean, prin art. 88 din Legea nr. 161/2003, nu poate conduce la concluzia

că intimatul-reclamant care deținea simultan ambele funcții, ar fi trebuit să se

supună, în ceea ce privește incompatibilitățile, doar dispozițiilor art. 88 din

Legea nr. 161/2003; a aprecia starea de incompatibilitate a intimatului-reclamant

doar în raport cu funcția de consilier local prin aplicarea dispozițiile art. 88

din Legea nr. 161/2003 ar echivala, cum corect susține recurenta-pârâtă, cu inaplicarea

dispozițiilor legale care reglementează starea de incompatibilitate a funcției de

director coordonator, ceea ce nu poate fi acceptat.

Faptul

că actele normative prin care a fost stabilit regimul juridic al respectivei funcții

de conducere au fost declarate neconstituționale nu are relevanță sub aspectul stării

de incompatibilitate în care s-a aflat reclamantul începând cu data de 28 mai 2009,

dat fiind faptul că reglementările constituționale și legale din România prevăd

expres efectul ex.nunc al deciziilor Curții Constituționale în art. 47 alin. (4)

din Constituție și art. 11 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată.

Declararea

celor două ordonanțe

O.U.G. nr. 37/2009 și O.U.G. nr. 105/2009 ca fiind neconstituționale nu determină

eliminarea stării de incompatibilitate constatată în condițiile în care legiuitorul

a stabilit și menținut în sfera incompatibilităților situații precum cele prevăzute

de art. 94 din Legea nr. 161/2003.

În cauză, desființarea

funcțiilor de director coordonator și director coordonator adjunct prin efectul

declarării O.U.G. nr. 37/2009 și O.U.G. nr. 105/2009 ca neconstituționale nu are

ca efect încetarea stării de incompatibilitate . Aceasta deoarece intimatului-reclamant

pe perioada executării contractul de management îi sunt aplicabile dispozițiile

art. 70-98 din Legea nr. 161/2003, iar constatarea intervenirii unei stări de incompatibilitate

revine autorității pârâte conform art. 14 lit. d) din Legea nr. 144/2007.

Sintetizând, Înalta Curte

constată că actul de constatare a fost emis de recurenta Agenția Națională de Integritate,

cu respectarea dispozițiilor Legii nr. 144/2007, motiv pentru care urmează a fi

reținute criticile formulate de recurentul-pârât, circumscrise motivelor de recurs

prevăzute de art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ..

2.Temeiul legal al soluției

instanței de recurs

Pentru considerentele

expuse la pct. 11.1 din decizie, recursul urmează a fi admis iar hotărârea recurată

modificată în sensul respingerii acțiunii intimatului-reclamant ca nefondată, potrivit

art. 312 alin. (1) C. proc. civ..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat

de Agenția Națională de Integritate - Inspecția de Integritate împotriva sentinței

nr. 173 din 29 iunie 2010 a Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ

și fiscal.

Modifică sentința atacată, în sensul că respinge

acțiunea formulată de reclamantul Z.N., ca nefondată.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 29 aprilie

2011.