ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4909/2012

Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele. Compania Națională de Căi Ferate C.F.R. SA București - Sucursala Centrul Regional de Exploatare, întreținere și Reparații C.F. Timișoara a chemat-o în judecată, pe pârâta SC V.G. SRL, solicitând obligarea acesteia din urmă la plata sumei de 8.171,75 lei pretenții și cheltuieli de judecată. Judecătoria Timișoara - Secția I civilă a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat soluționarea cauzei în favoarea Judecătoriei Petroșani, așa cum rezultă din sentința civilă nr. 18632/2012 din 20 august 2012. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că potrivit dispozițiilor art. 7 C. proc.

civ. regula în materie de competență teritorială este introducerea cereri la instanța în a cărei circumscripție se află sediul principal al pârâtei, apreciind și că locul executării contractului se află în circumscripția aceleiași instanțe. Judecătoria Petroșani, prin sentința civilă nr. 4990/2012 din 25 octombrie 2012, a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența în favoarea Judecătoriei Timișoara, apreciind că dispozițiile art. 7 C. proc. civ. nefiind de ordine publică, nu puteau fi invocate din oficiu doar de pârâtă, care însă nu a înțeles să ridice excepția necompetenței teritoriale. A reținut instanța, că părțile au convenit prin contractul ca acțiunea să fie judecată de Judecătoria Timișoara, convenția părților nefiind contrară dispozițiilor art. 19 C. proc.

civ., întrucât litigiul nu privește bunuri imobile, o moștenire, cereri în materie de societate sau cereri în materie de reorganizare în faliment, astfel că în mod greșit Judecătoria Timișoara s-a dezînvestit în ceea ce privește soluționarea prezentei cauze. Constatând ivit conflictul negativ de competență, tribunalul a înaintat dosarul spre soluționarea conflictului înaltei Curți de Casație și Justiție. Având în vedere conflictul negativ de competență ivit între cele două instanțe, în conformitate cu dispozițiile art. 22 alin. (5) C. proc. civ., înalta Curte de Casație și Justiție, analizând actele și lucrările dosarului, stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Timișoara.

Potrivit Condițiilor generale, alin. (3) din contract părțile contractante au stabilit că „orice litigiu intervenit între părți va fi supus spre rezolvare instanței de drept comun, de la sediul Regionalei CF Timișoara". Potrivit art. 19 C. proc. civ. „părțile pot conveni, prin înscris . ca pricinile privitoare la bunuri să fie judecate de alte instanțe decât acelea care, potrivit legii, au competența teritorială, afară de cazurile prevăzute de art. 13, 14, 15 și 16 4 C. proc. civ.". Cum, în speță, părțile au convenit că litigiile ivite între ele să fie judecate la instanța din raza teritorială a Regionalei CF Timișoara și cum potrivit art. 19 C. proc. civ., părțile pot conveni asupra instanței competente să judece litigiile privitoare la bunuri și cum convenția părților cu privire la instanța competentă nu contravine dispozițiilor art. 19 C. proc.

civ., competența de soluționare a litigiului se stabilește în favoarea Judecătoriei Timișoara. Motivarea instanței de fond în sensul că aplicabile în speță sunt dispozițiile art. 7 C. proc. civ. stabilesc regula în materie de competență teritorială, ignoră dispozițiile art. 10 C. proc. civ. care reglementează competența alternativă și art. 19 C. proc. civ. privind convenția părților în stabilirea instanței competente a soluționa litigiile dintre ele. Constatând că ipoteza în care părțile convin asupra instanței competente în soluționarea litigiilor ivite între ele este un caz de competență alternativă în care părțile pot introduce acțiunea atât la sediul pârâtei dar și la sediul ales de ele în raza teritorială a Regionalei CF Timișoara, în mod legal reclamanta a ales Judecătoria Timișoara ca instanță competentă pentru judecarea litigiului privind acțiunea în pretenții formulată.

Pentru aceste motive înalta Curte de Casație și Justiție stabilește competența în favoarea Judecătoriei Timișoara.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește competența de soluționare a litigiului ivit între reclamanta Compania Națională de Căi Ferate C.F.R. SA București - CREIR CF Timișoara, în favoarea Judecătoriei Timișoara. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 6 decembrie 2012.