ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2083/2011

Asupra conflictului negativ de

competență de față;

Din examinarea actelor și lucrărilor

dosarului, constată următoarele:

Prin cererea

înregistrată la data de 13 mai 2010, creditoarea SC S.I. SRL București a

solicitat instanței în contradictoriu cu debitoarea SC G. SRL Tecuci, emiterea

unei ordonanțe care să conțină somația de plată pentru suma de 492,18 lei,

reprezentând contravaloare factură neachitată.

În motivarea cererii, creditoarea a

arătat că, în baza raporturilor contractuale dintre părți, a prestat debitoarei

servicii de transport în valoare de 492,18 lei, în baza comenzii acesteia, care

nu au fost plătite.

Petenta și-a întemeiat cererea în

drept pe dispozițiile art. l din O.G. nr. 1492/2001 și art. 43-46 C. com.

Judecătoria

Tecuci, prin sentința civilă nr. 1492/2010 din 7 iunie

2010, a admis excepția necompetenței

sale teritoriale, invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a

cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București, reținând că sediul

societății debitoare este în București sector 1, iar, în cauză, sunt aplicabile

dispozițiile art. 5 C. proc. civ.

Prin sentința civilă nr. 72 de la 4

ianuarie 2011, Judecătoria sectorului 1 București a admis excepția

necompetenței teritoriale, declinând competența de soluționare a cauzei în

favoarea Judecătoriei Tecuci.

Constatând ivit conflictul negativ de

competență, s-a înaintat dosarul înaltei Curți de Casație și justiție, în

vederea soluționării acestuia.

Asupra conflictului negativ de

competență de față, înalta Curte reține următoarele:

Conform dispozițiilor art. 2 alin. (1)

din O.G. nr. 5/2001, cererile privind somația de plată se depun la instanța

competentă pentru judecarea fondului cauzei în primă instanță.

În cererile privitoare la obligațiile

comerciale, art. 10 pct. 5 C. proc. civ. stabilește o competență alternativă, cererea

putând fi introdusă, în afară de instanța de la sediul principal al pârâtului,

la instanța locului de plecare sau de sosire.

Din cuprinsul contractului de

transport se constată că locul de încărcare a fost în Tecuci, iar în situația

existenței competenței alternative, alegerea instanței aparține reclamantului

conform art. 12 din același cod.

În speță, pentru determinarea

judecătoriei competente teritorial, conform dispozițiilor legale menționate, se

va avea în vedere și dispoziția din contractul de transport încheiat de părți

la capitolul precizări finale, unde s-a prevăzut în mod expres că litigiile vor

fi soluționate de instanța judecătorească de la sediul pârâtei, în speță

Judecătoria Tecuci.

Față de aceste considerente, înalta

Curte, conform art. 22 C. proc. civ., va trimite cauza spre competentă

soluționare Judecătoriei Tecuci.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența

în favoarea Judecătoriei Tecuci.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi,

26 mai 2011.