ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5472/2011

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin acțiunea înregistrată

la data de 1 martie 2010, reclamanta Comuna G., prin Primar, a solicitat în contradictoriu

cu pârâta Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit anularea deciziei

de diminuare a cheltuielilor eligibile referitoare la obiectivul „Modernizare drum

comunal DC 177 B.V.–C. L=2,6 km și drum de interes local D.M. DJ 678A, L=3,9 km

în comuna G., jud. Vâlcea”, și obligarea pârâtei la achitarea sumei de 459.558,29

RON, actualizată până la data plății efective, reprezentând contravaloare cheltuieli

eligibile neachitate, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea acțiunii

reclamanta a arătat că a încheiat cu Agenția un contract de finanțare nerambursabilă

în valoare estimată la 2.770.846 RON pentru obiectivul de investiții sus precizat.

Pe parcursul derulării

contractului de achiziții lucrări și servicii cu SC M.C. SRL Slatina, câștigătoarea

licitației, s-a constatat că sunt necesare lucrări suplimentare de 474.520,31 RON

fără TVA, neprevăzute inițial și nelicitate.

Deși agenția a fost de

acord, prin act adițional, cu modificarea bugetului pentru respectiva diferență

de valoare, la momentul plății tranșei a V-a a refuzat suma de 459.558,29 RON cu

TVA pentru motivul că aceasta nu face parte din oferta de lucrări adjudecată inițial.

La data de 30 martie 2010,

Agenția a depus întâmpinare solicitând, în esență, respingerea cererii reclamantei

pentru lipsa procedurii prealabile, respectiv ca neîntemeiată.

La data de 14 aprilie

2010, reclamanta a precizat primul capăt al cererii de chemare în judecată în sensul

că a arătat că decizia a cărei anulare o solicită este indicată în cuprinsul notificării

beneficiarului din 9 decembrie 2009 și al adreselor din 6 ianuarie 2010 și din 8

februarie 2010.

La termenul din data de

14 aprilie 2010, instanța a respins excepția lipsei procedurii prealabile și a pus

în discuție din oficiu excepția lipsei calității procesuale active a Comunei G.,

dispunând soluționarea acestei din urmă excepții odată cu fondul cauzei.

Prin sentința nr. 144/F-Cont

din 23 iunie 2010, Curtea a declinat competența materială la Tribunalul Vâlcea,

secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, reținând că sumele pretinse

de reclamantă au natura juridică a taxelor prevăzute de art. 10 alin. (1) din Legea

nr. 554/2004, așa cum s-a stabilit prin soluția de principiu pentru unificarea practicii

judiciare adoptată de Înalta Curte de Casație și Justiție la data de 17

februarie 2010.

Prin decizia nr. 4412

din 19 octombrie 2010, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ

fiscal, a casat sentința cu trimiterea cauzei spre rejudecare, reținând că nu se

aplică criteriul valoric prevăzut de art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, ci

criteriul referitor la rangul autorității publice pârâte.

de fond

Prin sentința nr. 25/F-CONT

din 26 ianuarie 2011 Curtea de Apel Pitești, secția comercială și de contencios

administrativ și fiscal, a respins ca neîntemeiată cererea formulată de reclamanta

Comuna G.-prin Primar.

de drept care au stat la baza formării convingerii instanței

3.1. Curtea a constatat

că reclamanta nu are calitate procesuală activă, întrucât parte în contractul de

finanțare cu tot ce a implicat el (inclusiv contractul de lucrări cu SC M.C.

SRL) a fost Consiliul local. Chiar dacă acesta este doar o autoritate deliberativă,

potrivit Legii nr. 215/2001, și chiar dacă persoană juridică de drept public, cu

deplină capacitate juridică, este Comuna, ca unitate administrativ teritorială,

în raporturile juridice de drept administrativ Consiliul local are deplină capacitate

de a-și asuma drepturi și obligații. Ca atare, are și capacitatea de a și le exercita

și de a sta și în proces în nume propriu atunci când sunt dezbătute drepturile și

obligațiile sale proprii.

3.2. Pe fondul cauzei

s-au reținut următoarele.

În tranșa a V-a, reclamanta

a solicitat plata sumei de 537.575,65 RON inclusiv TVA, însă i-a fost respinsă suma

de 459.558,29 RON inclusiv TVA pentru considerentul că aceasta solicitase din nou

la plată suma de 17.318,33 RON inclusiv TVA reprezentând lucrări la podețe nedovedite

a fi executate și respinse în tranșa a IV-a, precum și că în tranșele III și IV

îi fuseseră decontate eronat cheltuieli de 439.653,65 RON inclusiv TVA pentru lucrări

care nu se regăseau în oferta adjudecată și pe care Consiliul local s-a obligat

să le suporte din bugetul local. Totodată, din același total, i-a fost refuzată

suma de 2.585,98 RON taxe I.S.C. corespunzătoare lucrărilor neeligibile.

Suma de 17.318,33 RON

a fost refuzată și în tranșa a IV-a, pentru neexecutare, și, în tranșa a V-a, când

s-a constatat că au rămas în aceeași fază de neexecutare.

Astfel, a apreciat Curtea,

că pentru decontarea cheltuielilor trebuie dovedită realizarea lucrărilor la momentul

la care se solicită suma conform contractului, fiind nerelevantă pentru obligarea

autorității contractante la plată eventuala efectuare a lucrărilor ulterior.

Comuna G. prin Primar împotriva sentinței nr. 25/F-CONT din 26 ianuarie 2011 Curtea

de Apel Pitești, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.

Motivele de recurs sunt

întemeiate pe dispozițiile art. 304 pct. 7 și 9 din C. proc. civ. și art. 304

1

din C. proc. civ.

4.1. Un prim motiv de

nelegalitate a sentinței recurate îl constituie greșita reținere în cauză a lipsei

calității procesuale active a reclamantei.

În opinia recurentei,

Consiliul Local al Comunei G. nu poate avea de sine stătător calitate procesuală

activă, față de dispozițiile art. 67 din Legea nr. 215/2011 și art. 68 lit. f) din

aceeași Lege.

4.2. Sentința pronunțată

cuprinde motive contradictorii.

Deși instanța de fond

a înțeles să considere că reclamanta nu are calitate procesuală activă, excepție

de fond care face de prisos constatarea fondului, aceasta a cercetat fondul și a

dat o hotărâre contradictorie.

4.3. În ceea ce privește

fondul cauzei, recurenta consideră că hotărârea pronunțată este lipsită de temei

legal și dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii.

Se critică reținerea în

cuprinsul hotărârii recurate a faptului că aceiași experți, în baza acelorași documente,

și-au reconsiderat propriul punct de vedere referitor la eligibilitatea sumelor

deja decontate.

Simpla afirmație a pârâtei,

potrivit căreia după acceptarea inițială a plăților, intervenit în urma verificărilor

efectuate de către proprii experți, aceasta s-a răzgândit și a recalificat caracterul

acestora din eligibil în neeligibil, nu este suficientă pentru a proba netemeinicia

acțiunii.

Având în vedere complexitatea

cauzei, se impunea admiterea în cauză a probei cu expertiză tehnică de specialitate

și nu acordarea unei forțe probante maxime susținerilor pârâtei.

de intimata-pârâtă Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit

Prin întâmpinare, intimata

solicită respingerea recursului ca nefondat.

5.1. Primul motiv de recurs

este neîntemeiat, instanța de fond a apreciat în mod corect că reclamanta nu are

calitate procesuală activă, singura entitate care putea promova acțiunea fiind Consiliul

Local G.

5.2. Instanța de fond

nu a pronunțat o hotărâre contradictorie, deoarece dispozițiile art. 137 alin. (1)

din C. proc. civ. stabilesc ordinea de soluționare a excepțiilor și nu interzic

judecătorului să se pronunțe și asupra fondului cauzei.

5.3. Referitor la cel

de-al treilea motiv de recurs se arată că nu se putea aproba spre decontare suma

de 459.558,29 RON, fiind vorba despre lucrări neexecutate în fapt, necuprinse în

oferta de lucrări adjudecate.

II. Considerentele Înaltei

Curți, instanța competentă să soluționeze calea de atac exercitată

pentru motivele ce se vor arăta în continuare.

1.1. În ceea ce privește

calitatea procesuală activă a reclamantei Comuna G. prin Primar, de a formula acțiune

în instanță pentru anularea deciziei de diminuare a cheltuielilor cu suma de 459.558,29

RON.

Comuna G., prin Primar

are calitate procesuală activă în dosar. Chiar dacă beneficiarul contractului pentru

acordarea ajutorului financiar nerambursabil este Consiliul Local al comunei G.,

județul Vâlcea, iar acesta are capacitate deplină de exercițiu, nu i se poate refuza

unității administrativ-teritoriale care a delegat consiliul local să încheie contractul,

dreptul de a formula acțiune în justiție.

Lucrările executate și

ajutorul financiar aparțin Comunei G., iar Legea contenciosului administrativ permite

persoanei vătămate în drepturile și interesele sale legitime să se adreseze instanței

de contencios administrativ, conform art. 1 alin. (1).

Așadar, instanța de fond

a soluționat în mod greșit excepția lipsei calității procesuale active, prin admiterea

acesteia.

1.2. Intuind precaritatea

argumentelor sale, judecătorul fondului a hotărât să se pronunțe și asupra fondului

cererii, fără să ia în considerare prevederile art. 137 alin. (1) din C. proc. civ.

Opțiunea instanței de

fond nu reprezintă însă un motiv de casare sau modificare a hotărârii pronunțate,

în ipoteza în care soluția adoptată este temeinică și legală.

1.3. Pe fondul pricinii,

soluția adoptată este greșită, fără ca instanța să se pronunțe și să administreze

toate probele care să ducă la dezlegarea pricinii.

Astfel, reclamanta a solicitat

efectuarea unei expertize tehnice de specialitate care să verifice lucrările în

discuție, prin raportare la documentele justificative și la celelalte detalii tehnice.

Instanța de fond, deși

a prorogat efectuarea expertizei după administrarea celorlalte probe, nu s-a mai

pronunțat asupra admisibilității probei, ceea ce a condus la încălcarea dreptului

la apărare al recurentei și la pronunțarea unei soluții nelegale.

1.4. În concluzie, dată

fiind dovedirea necesității administrării probei cu expertiză tehnică de specialitate,

urmează ca în temeiul art. 312 alin. (1) teza I și alin. (3) din C. proc. civ. coroborat

cu art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 modificată și completată, să se dispună

admiterea recursului, casarea sentinței pronunțate și trimiterea cauzei spre rejudecare

aceleiași instanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat

de Comuna G. împotriva sentinței nr. 25/F-Cont din 26 ianuarie 2011 a Curții de

Apel Pitești, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința atacată și trimite cauza spre

rejudecare la aceeași instanță.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 noiembrie

2011.