ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4876/2012

Asupra recursului de față; Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Tribunalul București, secția a VI-a comercială, a respins cererea principală formulată de reclamanta-pârâtă SC L. SRL București, ca neîntemeiată, a admis cererea reconvențională formulată de pârâta-reclamantă SC E.C.S. SRL în contradictoriu cu reclamanta-pârâtă, obligând-o pe reclamanta-pârâtă la plata sumei de 65.801,96 lei, reprezentând chirie și utilități, cât și a sumei de 12.997,58 lei cu titlu de penalități, cu cheltuieli de judecată în valoare de 5.140,4610 lei. A respins celelalte cereri. Apelul declarat de reclamanta-pârâtă SC L.D. SRL București a fost respins ca nefondat de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă, prin decizia civilă nr. 84 din 23 februarie 2012, prin care a fost obligată apelanta la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 2.500 lei.

Împotriva acestei decizii reclamanta-pârâtă a declarat recurs, pe care nu l-a timbrat. La data de 26 septembrie 2012 recurenta-reclamantă a fost citată cu mențiunea de a timbra recursul cu suma de 6.486,86 lei taxă judiciară de timbru și de a depune timbrul judiciar în valoare de 5 lei (fila 16 dosar recurs), obligație pe care aceasta nu a îndeplinit-o. La termenul de judecată de la 6 decembrie 2012 recurenta a precizat, în scris, că nu înțelege să timbreze recursul.

Având în vedere că instanța este legal învestită pentru soluționarea „Recursului doar după achitarea taxei judiciare de timbru, chestiunea timbrajului fiind prioritară discutării oricăror cereri sau motive de recurs, Înalta Curte va analiza excepția nulității recursului pentru netimbrare, constatând următoarele: Art. 20 alin. (1) și alin. (3) din Legea nr. 146/1997, modificată, prevede că taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, neîndeplinirea acestei obligații fiind sancționată cu anularea acțiunii sau a cererii. Potrivit art. 9 din O.G. nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, cererile pentru care se datorează timbrul judiciar nu vor fi primite și înregistrate dacă nu sunt timbrate corespunzător, nerespectarea acestei dispoziții urmând a fi sancționată conform prevederilor legale în vigoare referitoare la taxa de timbru.

Ca urmare, dispozițiile art. 20 pct. 1 și 3 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru și art. 9 alin. (2) din O.G. nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, reglementează obligația achitării taxei judiciare de timbru și depunerii timbrului judiciar sub sancțiunea anulării cererii ca netimbrată. În speță, recurenta a fost citată cu mențiunea de a achita taxa judiciară de timbru și de a depune timbrul judiciar, dar nu s-a conformat dispozițiilor instanței de judecată, devenind astfel incidente dispozițiile art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997, împrejurare față de care recursul va fi anulat ca netimbrat. Înalta Curte constată că intimata-pârâtă a solicitat cheltuieli de judecată în sumă de 2.500 lei depunând la dosarul cauzei chitanța din 14 noiembrie 2012 și factura din 14 noiembrie 2012 reprezentând achitarea contravalorii asistenței juridice exercitată conform art. 47 din 14 noiembrie 2012. Potrivit art. 274 alin. (1) C. proc.

civ. partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuieli de judecată. Alin. (3) al aceluiași articol prevede că judecătorul are dreptul să mărească sau să micșoreze onorariul de avocat, potrivit cu cele prevăzute în tabloul onorariilor minimale, ori de câte ori va constata că sunt nepotrivit de mici sau de mari față de valoarea sau munca îndeplinită de avocat. Ca urmare, partea care pierde procesul este în culpă procesuală, suportând atât cheltuielile proprii cât și pe cele făcute de partea care a câștigat procesul. Art. 274 alin. (3) dă dreptul judecătorilor să mărească sau să micșoreze onorariile avocaților.

În speță, onorariul de avocat achitat de pârâtă în sumă de 2.500 lei este apreciat de instanță, ca nepotrivit de mare în raport de actele procedurale depuse la dosarul cauzei, având în vedere însă și faptul că recurenta a renunțat la calea de atac prin netimbrare la ohmul termen de judecată, simplificând astfel munca îndeplinită de avocat în recurs. În aceste împrejurări, Înalta Curte apreciază că recurenta este căzută în pretenții și în raport de art. 274 alin. (3) C. proc. civ. va stabili cheltuielile de judecată în cuantum de 1.000 lei în sarcina acesteia. PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

D E C I D E Anulează ca netimbrat recursul declarat de reclamanta SC L. D. SRL împotriva deciziei civile nr. 84 din 23 februarie 2012 a Curții de Apel București, secția a VI-a civilă. Obligă recurenta-reclamanta să plătească intimatei-pârâte SC E.C.S. SRL suma de 1.000 lei cheltuieli de judecată. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 6 decembrie 2012.