ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 118/2013

Înalta Curte de

Casație și Justiție, secția a II-a civilă, prin Decizia nr. 756 din 16

februarie 2012 a respins ca nefondat recursul formulat de reclamantul S.E.

Împotriva acestei

decizii S.E. a formulat cerere de revizuire întemeiată pe dispozițiile art.

322-328 C. proc. civ.

În susținerea cererii

de revizuire, revizuentul a arătat, în esență, că instanța de recurs nu s-a

pronunțat asupra interdicției exprese a Legii nr. 10/2001 și a H.G. nr.

498/2003 de a efectua tranzacții cu imobilele revendicate în cadrul

procedurilor de lichidare și a obligativității restituirii imobilului liber de

sarcină.

Pentru aceste motive

revizuentul a solicitat revizuirea Deciziei nr. 756 din 16 februarie 2012 a

secției comerciale a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Prin întâmpinarea

depusă la dosar intimata SC S.P. SRL a solicitat, în principal, respingerea

cererii de revizuire ca inadmisibilă, iar în subsidiar ca neîntemeiată.

Cererea de revizuire

este inadmisibilă.

Înalta Curte în

temeiul art. 326 alin. (3) C. proc. civ. raportat la art. 137 C. proc. civ. a

luat în examinare excepția inadmisibilității revizuirii și a reținut:

Revizuirea fiind o

cale extraordinară de atac, dispozițiile legale care o reglementează sunt de

strictă interpretare, astfel că exercitarea ei nu poate avea loc decât în

cazurile și în condițiile prevăzute în mod expres de lege.

Din cuprinsul capitolului

II intitulat „Revizuirea hotărârilor" se desprind condițiile de

admisibilitate ale cererii de revizuire care țin de obiect, legitimare

procesuală ca revizuent, interes, motive, termene.

Dintre aceste

condiții, Înalta Curte a luat în examinare obiectul cererii de revizuire astfel

cum este stabilit în art. 322 alin. (1) C. proc. civ. potrivit căruia

„Revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanța de apel sau prin

neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă

fondul, se poate cere..." în cazurile prevăzute la punctele 1-9 C. proc.

civ.

Rezultă așadar, din

textul legal evocat mai sus, că pentru a se putea cere revizuirea unei hotărâri

pronunțate de instanța de recurs, legiuitorul a impus condiția ca această instanță

să fi evocat fondul, ceea ce implică fie stabilirea unei alte stări de fapt

decât cea care fusese reținută în fazele de judecată anterioare, fie aplicarea

altor dispoziții legale la împrejurările de fapt ce fuseseră stabilite, în

oricare dintre ipoteze urmând să se dea o altă dezlegare raportului juridic

dedus judecății.

Nu pot forma obiectul

revizuirii întrucât nu evocă fondul -hotărârile instanțelor de recurs prin care

s-a respins recursul ori, deși a fost admis, s-a dispus casarea cu trimitere, și

nici hotărârile instanțelor de recurs prin care s-a soluționat doar o excepție,

cu caracter absolut, fără a se evoca fondul.

Cererea de revizuire

formulată împotriva unei decizii pronunțată de Înalta Curte de Casație și

Justiție prin care recursul a fost respins ca nefondat, nu poate fi revizuită,

întrucât, respingând recursul, instanța nu a pronunțat ea însăși o hotărâre

asupra fondului, ci a examinat criticile invocate de recurent prin prisma

motivelor de nelegalitate, controlul privind numai aplicarea corectă a legii.

În raport de cele mai

sus arătate, precum și de dispozițiile art. 326 alin. (3) C. proc. civ. care

prevăd că la judecarea cererii de revizuire dezbaterile sunt limitate la

admisibilitatea acestei căi de atac și la faptele pe care se întemeiază, se

reține că decizia atacată de revizuent - prin care s-a respins ca nefondat

recursul declarat de reclamantul S.E. nu poate forma obiectul acestei căi

extraordinare de atac, aceasta neevocând fondul.

În acest context,

Înalta Curte ca instanță de revizuire, stabilește că prin obiectul său cererea

de revizuire nu se încadrează în prevederile art. 322 C. proc. civ., astfel că

va fi respinsă ca inadmisibilă.

În temeiul

dispozițiilor art. 274 alin. (1) C. proc. civ. Înalta Curte constată întemeiată

cererea formulată de intimata SC S.P. SRL privind acordarea cheltuielilor de

judecată, însă constatând că onorariul avocatului este nepotrivit de mare față

de munca îndeplinită, având în vedere și dispozițiile art. 274 alin. (3) C.

proc. civ., va admite cererea și va obliga revizuentul S.E. la plata sumei de

5000 RON cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca

inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuentul S.E. împotriva

Deciziei nr. 756 din 16 februarie 2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție,

secția a II-a civilă.

Obligă revizuentul

S.E. la plata sumei de 5000 RON cheltuieli de judecată către intimata SC S.P.

SRL.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 17 ianuarie 2013.

Procesat de GGC - DG