ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2982/2013
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2982/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Asupra cauzei de față, constată
următoarele:
Prin decizia nr. 61 din 11 septembrie
2012 Curtea de Apel Cluj, secția
I
civilă,
a respins contestația în anulare formulată de contestatorul B.M.S. împotriva
deciziei nr. 1397 din 20 martie 2012 a Curții de Apel Cluj, pronunțată în Dosarul
nr. 3422/84/2011, pe care a menținut-o.
Pentru a se pronunța astfel instanța a
reținut că, potrivit art. 318 C. proc. civ., hotărârile instanțelor de recurs
pot fi atacate cu contestație când dezlegarea data este rezultatul unei greșeli
materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în
parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare
sau de casare.
În speță, ceea ce se invocă în
susținerea contestației este greșita aplicare de către instanța de recurs a
dispozițiilor legale invocate de reclamant pentru întemeierea în drept a pretențiilor
sale.
S-a reținut că detalierea motivelor de
contestație în anulare nu permite încadrarea acestora în condițiile restrictive
de admitere a acestei căi extraordinare de atac.
Astfel, sintagma de „greșeală
materială" trebuie definită în opoziție cu cea de „greșeală de
judecată", fiind unanim acceptat că o astfel de greșeală de judecată nu
poate fi îndreptată pe calea contestației în anulare.
În speță contestatorul invocă
presupuse greșeli de judecată, criticând modul în care instanța de recurs a
înțeles să facă aplicarea pentru anul 2011 a dispozițiilor legale relative la
stabilirea cuantumului indemnizației lunare reparatorii pentru luptătorii
pentru victoria Revoluției române din decembrie 1989.
Împotriva acestei decizii contestatorul
a declarat recurs invocând dispozițiile art. 299 alin. (1), art. 304 pct. 9,
art. 312 alin. (1), art. 318 alin. (1), art. 320 alin. (3) C. proc. civ., decizia
nr. 496/1975, decizia nr. 631/1973 ale Tribunalului Suprem, Legea nr. 287/2010
art. 15, Legea nr. 341/2004 art. 4 și 5 și art. 6 alin. (1) din CEDO.
La termenul de judecată din 30 mai 2013
Înalta Curte a invocat din oficiu excepția inadmisibilității recursului
și, față de excepția invocată, a apreciat-o
ca fiind întemeiată și a admis-o ca atare, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 320 alin. (3) C. proc.
civ. „Hotărârea dată în contestație este supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea
atacată".
Or, în speță, a fost supusă recursului
o hotărâre irevocabilă, dată cu ocazia soluționării contestației în anulare, care
este nesusceptibilă de cenzurare în această modalitate.
Rezultă că, deducând judecății prin recurs
o hotărâre irevocabilă, partea a tins la obținerea unei judecăți în afara cadrului
legal, ceea ce nu poate fi primit.
În consecință, față de caracterul irevocabil
al hotărârii atacate (în sensul art. 377 alin. (2) pct. 5 C. proc. civ.) recursul
va fi respins ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge
ca inadmisibil recursul declarat de contestatorul B.M.S. împotriva deciziei civile
nr. 61 din 11 septembrie 2012 a Curții de Apel Cluj, secția
I
civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată
în ședință publică, astăzi 30 mai 2013.