ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2210/2013
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2210/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Prin cererea
înregistrată la 21 martie 2011, contestatorii P.I. și R.P. au chemat în judecată
pe intimații Ministerul Administrației și Internelor și Casa de Pensii
Sectorială a Ministerului Administrației și Internelor, pentru ca prin
hotărârea ce se va pronunța să se dispună: anularea Hotărârii nr. 712372 din 10
februarie 2011 a Comisiei de soluționare a contestațiilor din cadrul
Ministerului Administrației și Internelor privind pe contestatorul P.I.;
anularea deciziilor de recalculare a pensiei cuvenite contestatorilor, în baza
Legii nr. 119/2010, menținerea deciziilor privind calcularea pensiei de
serviciu a contestatorilor, stabilită în temeiul dispozițiilor Legii nr.
179/2004, obligarea pârâtei la plata în favoarea contestatorilor a diferenței
dintre pensia de serviciu stabilită conform Legii nr. 179/2004 și pensia
recalculată conform Legii nr. 119/2010 și H.G. nr. 735/2010, de la data de 1
ianuarie 2011 și până la repunerea în plată a pensiei inițiale sau până la
emiterea unor noi decizii de recalculare, precum și obligarea pârâtei la plata
dobânzii legale și a indicelui de inflație aferentă sumelor reprezentând
diferența dintre cele două decizii, dobânda calculată până la data plății
efective a pensiilor inițiale.
Prin Sentința nr.
931/M din 9 iunie 2011, Tribunalul Brașov, secția civilă, a declinat competența
de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, în raport de
prevederile art. 156 din Legea nr. 19/2000.
Prin Sentința nr. 903
din 29 ianuarie 2013, Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă
și asigurări sociale, și-a declinat, la rândul său, competența în favoarea
Tribunalului Dolj, în raport de dispozițiile art. 154 alin. (1) din Legea nr.
263/2010 și, constatând ivit conflictul negativ de competență, a înaintat
dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Analizând lucrările
dosarului, Înalta Curte constată următoarele:
În raport de data
sesizării instanței, respectiv, 21 martie 2011, competența de soluționare a
litigiului, în raport cu prevederile art. 154 alin. (1) din Legea nr. 263/2010,
revine tribunalului în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul
reclamantul, respectiv Tribunalul Brașov.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența
de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Brașov.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 15 aprilie 2013.
Procesat de GGC - DG