ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3737/2010

Asupra recursului de față; Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin sentința nr. 85 de la 17 februarie 2010, Tribunalul Prahova a admis excepția prematuri tații cererii invocate de pârâte și a respins acțiunea ca inadmisibilă, reținând, în esență, că acțiunea introductivă este o acțiune patrimonială, evaluabilă în bani, astfel încât se impune îndeplinirea procedurii prealabile prevăzute de art. 720 1 C. proc. civ., însă reclamanta nu a făcut această dovadă. Curtea de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, prin decizia nr. 54 de la 10 mai 2010, a anulat ca netimbrat apelul reclamantei SC L.C. SRL, deoarece aceasta nu a făcut dovada îndeplinirii obligației de achitare a taxei de timbru stabilite în sarcina sa.

Împotriva acestei decizii, reclamanta SC L.C. SRL a declarat recurs, solicitând admiterea recursului, desființarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare în apel. Motivele de nelegalitate invocate sunt prevederile art. 304 pct. 5 și 8 C. proc. civ. Înalta Curte, luând în examinare cu prioritate, chestiunea timbrajului, reține că, potrivit art. 1 din Legea nr. 146/1997, cu referire la art. 20 alin. (1) și (2) din aceeași lege, taxele de timbru se depun anticipat sau până la termenul de judecată stabilit de instanță. Potrivit prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 și normelor de aplicare a legii, în cazul în care partea nu achită taxa judiciară de timbru, cererea va fi anulată ca netimbrată.

În speță, recurenta a fost citată cu mențiunea achitării taxei judiciare de timbru și timbrului judiciar, potrivit dovezii aflate la dosarul cauzei (fila 7 dosar Î.C.C.J.), iar, până la termenul de judecată stabilit pentru soluționarea recursului, nu a depus dovada achitării taxei de timbru și a timbrului judiciar în cuantumul stabilit. Constatând că recursul nu a fost timbrat anticipat și nici până la termenul stabilit de Înalta Curte, 4 noiembrie 2010, pentru când procedura de citare a fost legal îndeplinită, iar în cauză nu operează scutirea legală de obligația timbrării, Înalta Curte urmează să dea eficiență dispozițiilor art. 20 alin. (1) și (3) din Legea nr. 146/1997, respectiv ale art. 35 alin. (1) și (5) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 146/1997, cu referire la art. 9 din O.G nr. 32/1995 modificată și să dispună anularea ca netimbrat a recursului declarat de reclamantă.

Față de considerentele expuse, în baza art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va anula ca netimbrat recursul declarat de reclamanta SC L.C. SRL Sinaia împotriva deciziei nr. 54 din 10 mai 2010 a Curții de Apel Ploiești, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal. PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

D E C I D E Anulează recursul declarat de reclamanta SC L.C. SRL Sinaia împotriva deciziei nr. 54 din 10 mai 2010 a Curții de Apel Ploiești, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal ca netimbrat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 4 noiembrie 2010.