ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3666/2010

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prima instanță Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel București, reclamanta SC F. SA București a chemat în judecată pe pârâtul Guvernul României pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună anularea art. 6 alin. (3) din H.G. nr. 834/1991 privind stabilirea și evaluarea unor terenuri deținute de societățile comerciale cu capital de stat și a H.G. nr. 577/2002 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a O.U.G. nr. 88/1997 privind privatizarea societăților comerciale, cu modificările și completările ulterioare. S-a solicitat, în baza art. 15 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, suspendarea executării art. 6 alin. (3) din H.G.

nr. 834/1991 și a H.G. nr. 577/2002. A motivat că a formulat plângere prealabilă, conform art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, cerere înregistrată la Secretariatul General al Guvernului în 29 octombrie 2009 prin care a solicitat să se dispună revocarea H.G. nr. 107/2008, art. 6 alin. (3) din H.G. nr. 834/1991 și H.G. nr. 577/2002. Reclamanta a apreciat că adoptarea actelor normative menționate s-a făcut într-un mod defectuos care îi afectează dreptul și interesul legitim de a beneficia de un cadru legislativ clar, precis și previzibil, cu respectarea principiului legalității în considerarea căruia să poată să-și majoreze în mod corect capitalul social cu valoarea terenurilor reprezentând contribuția în natură a A.V.A.S.

S-a susținut că H.G. nr. 107/2008 reglementează un aspect important privind privatizarea și funcționarea societăților comerciale, iar adoptarea acesteia este supusă condiției privind obținerea avizului Consiliului Economic și Social a cărei neîndeplinire atrage nulitatea actului, ori la adoptarea acestei hotărâri de Guvern nu s-a solicitat avizul Consiliului Economic și Social. Reclamanta a susținut că nesolicitarea avizului Consiliului Economic și Social și a Consiliului Legislativ atrag nelegalitatea H.G. nr. 107/2008. A arătat că art. 6 alin. (3) din H.G. nr. 834/1991 reprezintă un mod neclar, neechivoc și imprecis de reglementare a procedurii de majorare a capitalului social prin care se impune obligația de actualizare a valorii terenurilor evaluate cu indicele de inflație fără a se indica momentul inițial care trebuie avut în vedere pentru a se putea determina perioada de actualizare.

De asemenea, nesolicitarea avizului Consiliului Economic și Social constituie o condiție anterioară emiterii H.G. nr. 577/2002 cu caracter obligatoriu a cărei neîndeplinire atrage sancțiunea nulității absolute a acestui act normativ. Prin sentința nr. 2080 din 03 mai 2010, Curtea de Apel București a respins cererea de suspendare a executării H.G. nr. 577/2002, art. 6 alin. (3) din H.G. nr. 834/1991 și H.G. nr. 107/2008 formulată de reclamanta SC F. SA în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României, ca fiind lipsită de interes și s-a respins ca tardivă acțiunea. Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că acțiunea a fost tardiv formulată în raport de dispozițiile art. 11 alin. (1) și (2) din Legea nr. 554/2004.

A apreciat judecătorul fondului că acțiunea în anularea unui act administrativ individual se poate formula în termen de 6 luni de la data comunicării răspunsului la plângerea prealabilă, data comunicării refuzului nejustificat de soluționare a plângerii prealabile, respectiv data expirării termenului legal de soluționare a cererii sau data expirării termenului prevăzut de art. 2 alin. (1) lit. h) calculat de la comunicarea actului administrativ. S-a arătat că acțiunea a fost introdusă la 16 decembrie 2009 și vizează trei hotărâri de Guvern emise în 1991, 2002 și 2008, așa încât s-a depășit termenul legal de introducere a acțiunii prevăzut de art. 11 din Legea contenciosului administrativ. Cu privire la cererea de suspendare a executării hotărârilor de Guvern s-a considerat că aceasta este lipsită de interes, întrucât la același termen s-a soluționat acțiunea pe fond.

Instanța de recurs Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta. În motivele de recurs s-a arătat că sentința primei instanțe este nelegală, deoarece obiectul acțiunii l constituit anularea unor acte administrative normative, iar potrivit art. 11 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, actele administrative normative pot fi atacate oricând. Cu privire la cererea de suspendare s-a susținut că sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 14 și 15 din Legea nr. 554/2004, privind cazul bine justificat și paguba iminentă. Înalta Curte examinând motivele de recurs, acțiunea reclamantei și legislația aplicabilă reține: Situația de fapt Reclamanta a solicitat anularea art. 6 alin. (3) din H.G. nr. 834/1991, H.G.

nr. 107/2008 și H.G. nr. 577/2002. H.G. nr. 834/1991 reglementează stabilirea și evaluarea unor terenuri deținute de societățile comerciale cu capital de stat; prin H.G. nr. 107/2008 s-a modificat art. 6 din H.G. nr. 834/1991, iar prin H.G. nr. 577/2002 s-au aprobat normele metodologice de aplicare a O.U.G. nr. 88/1997. Legislația aplicabilă Legea nr. 554/2004 - art. 8 alin. (1): Obiectul acțiunii judiciare: (1) Persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemulțumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă sau care nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. h), poate sesiza instanța de contencios administrativ competentă, pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate și, eventual, reparații pentru daune morale.

- art. 7 alin. (1 1 ): Procedura prealabilă: (1 1 ) În cazul actului administrativ normativ, plângerea prealabilă poate fi formulată oricând. - art. 11 alin. (4): Termenele de introducere a acțiunii: (4) Ordonanțele sau dispozițiile din ordonanțe care se consideră a fi neconstituționale, precum și actele administrative cu caracter normativ care se consideră a fi nelegale pot fi atacate oricând. Analiza actelor administrative a căror anulare s-a solicitat relevă că acestea sunt acte administrative unilaterale cu caracter normativ și nu acte administrative individuale, cum greșit le-a calificat instanța de fond.

Având în vedere caracterul normativ al actelor administrative care formează obiectul controlului judiciar acțiunea poate fi formulată oricând, așa cum reglementează art. 11 alin. (4) din Legea contenciosului administrativ, verificarea legalității acestora fiind nelimitată în timp deoarece servește unui interes public, acela de asanare a sistemului normativ, de punere în acord a actelor administrative normative cu actele normative primare în baza cărora au fost adoptate. Hotărârile de Guvern a căror legalitate s-a contestat au caracter de acte administrative normative, întrucât sunt general aplicabile, fiind adresate unui număr nelimitat de subiecți de drept și nu sunt acte administrative individuale.

În raport de prevederile art. 11 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, soluția pronunțată de Curtea de apel este nelegală, soluționarea cauzei prin reținerea excepției tardivității fiind greșită. Referitor la cererea de suspendare a executării, Înalta Curte arată că aceasta a fost respinsă ca fiind lipsită de interes, așadar la soluționarea cererii s-a avut în vedere această excepție, fără a se judeca fondul cererii. Potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, când hotărârea primei instanțe a fost pronunțată fără a se judeca fondul, cauza se va trimite la această instanță. Având în vedere considerentele prezentei decizii, se va casa sentința primei instanțe cu trimitere pentru rejudecare la aceeași instanță, în vederea judecării pe fond a cauzei, atât cu privire la hotărârile de Guvern, cât și cu privire la suspendarea acestora.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de SC F. SA București împotriva sentinței civile nr. 2080 din 03 mai 2010 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Casează sentința atacată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 septembrie 2010.