ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3666/2010

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prima instanță

Prin acțiunea înregistrată

la Curtea de Apel București, reclamanta SC F. SA București a chemat în judecată

pe pârâtul Guvernul României pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se

dispună anularea art. 6 alin. (3) din H.G. nr. 834/1991 privind stabilirea și evaluarea

unor terenuri deținute de societățile comerciale cu capital de stat și a H.G.

nr. 577/2002 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a O.U.G. nr. 88/1997

privind privatizarea societăților comerciale, cu modificările și completările ulterioare.

S-a solicitat, în baza

art. 15 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, suspendarea executării art. 6 alin.

(3) din H.G. nr. 834/1991 și a H.G. nr. 577/2002.

A motivat că a formulat

plângere prealabilă, conform art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul

administrativ, cerere înregistrată la Secretariatul General al Guvernului în 29

octombrie 2009 prin care a solicitat să se dispună revocarea H.G. nr. 107/2008,

art. 6 alin. (3) din H.G. nr. 834/1991 și H.G. nr. 577/2002.

Reclamanta a apreciat

că adoptarea actelor normative menționate s-a făcut într-un mod defectuos care îi

afectează dreptul și interesul legitim de a beneficia de un cadru legislativ clar,

precis și previzibil, cu respectarea principiului legalității în considerarea căruia

să poată să-și majoreze în mod corect capitalul social cu valoarea terenurilor reprezentând

contribuția în natură a A.V.A.S.

S-a susținut că H.G.

nr. 107/2008 reglementează un aspect important privind privatizarea și funcționarea

societăților comerciale, iar adoptarea acesteia este supusă condiției privind obținerea

avizului Consiliului Economic și Social a cărei neîndeplinire atrage nulitatea actului,

ori la adoptarea acestei hotărâri de Guvern nu s-a solicitat avizul Consiliului

Economic și Social.

Reclamanta a susținut

că nesolicitarea avizului Consiliului Economic și Social și a Consiliului Legislativ

atrag nelegalitatea H.G. nr. 107/2008.

A arătat că art. 6

alin. (3) din H.G. nr. 834/1991 reprezintă un mod neclar, neechivoc și imprecis

de reglementare a procedurii de majorare a capitalului social prin care se impune

obligația de actualizare a valorii terenurilor evaluate cu indicele de inflație

fără a se indica momentul inițial care trebuie avut în vedere pentru a se putea

determina perioada de actualizare.

De asemenea, nesolicitarea

avizului Consiliului Economic și Social constituie o condiție anterioară emiterii

H.G. nr. 577/2002 cu caracter obligatoriu a cărei neîndeplinire atrage sancțiunea

nulității absolute a acestui act normativ.

Prin sentința nr. 2080

din 03 mai 2010, Curtea de Apel București a respins cererea de suspendare a executării

H.G. nr. 577/2002, art. 6 alin. (3) din H.G. nr. 834/1991 și H.G. nr. 107/2008 formulată

de reclamanta SC F. SA în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României, ca fiind

lipsită de interes și s-a respins ca tardivă acțiunea.

Pentru a pronunța această

sentință, prima instanță a reținut că acțiunea a fost tardiv formulată în raport

de dispozițiile art. 11 alin. (1) și (2) din Legea nr. 554/2004.

A apreciat judecătorul

fondului că acțiunea în anularea unui act administrativ individual se poate formula

în termen de 6 luni de la data comunicării răspunsului la plângerea prealabilă,

data comunicării refuzului nejustificat de soluționare a plângerii prealabile, respectiv

data expirării termenului legal de soluționare a cererii sau data expirării termenului

prevăzut de art. 2 alin. (1) lit. h) calculat de la comunicarea actului administrativ.

S-a arătat că acțiunea

a fost introdusă la 16 decembrie 2009 și vizează trei hotărâri de Guvern emise în

1991, 2002 și 2008, așa încât s-a depășit termenul legal de introducere a acțiunii

prevăzut de art. 11 din Legea contenciosului administrativ.

Cu privire la cererea

de suspendare a executării hotărârilor de Guvern s-a considerat că aceasta este

lipsită de interes, întrucât la același termen s-a soluționat acțiunea pe fond.

Instanța de recurs

Împotriva acestei sentințe

a declarat recurs reclamanta.

În motivele de recurs

s-a arătat că sentința primei instanțe este nelegală, deoarece obiectul acțiunii

l constituit anularea unor acte administrative normative, iar potrivit art. 11

alin. (4) din Legea nr. 554/2004, actele administrative normative pot fi atacate

oricând.

Cu privire la cererea

de suspendare s-a susținut că sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 14 și

15 din Legea nr. 554/2004, privind cazul bine justificat și paguba iminentă.

Înalta Curte examinând

motivele de recurs, acțiunea reclamantei și legislația aplicabilă reține:

Situația de fapt

Reclamanta a solicitat

anularea art. 6 alin. (3) din H.G. nr. 834/1991, H.G. nr. 107/2008 și H.G. nr. 577/2002.

H.G. nr. 834/1991 reglementează

stabilirea și evaluarea unor terenuri deținute de societățile comerciale cu capital

de stat; prin H.G. nr. 107/2008 s-a modificat art. 6 din H.G. nr. 834/1991, iar

prin H.G. nr. 577/2002 s-au aprobat normele metodologice de aplicare a O.U.G.

nr. 88/1997.

Legislația aplicabilă

Legea nr. 554/2004 -

art. 8 alin. (1): Obiectul acțiunii judiciare: (1)

Persoana

vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un

act administrativ unilateral, nemulțumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă

sau care nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut la art. 2 alin. (1)

lit. h), poate sesiza instanța de contencios administrativ competentă, pentru a

solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate și, eventual,

reparații pentru daune morale.

- art. 7

alin. (1

1

): Procedura prealabilă: (1

1

) În cazul actului administrativ

normativ, plângerea prealabilă poate fi formulată oricând.

- art. 11

alin. (4): Termenele de introducere a acțiunii: (4) Ordonanțele sau dispozițiile

din ordonanțe care se consideră a fi neconstituționale, precum și actele administrative

cu caracter normativ care se consideră a fi nelegale pot fi atacate oricând.

Analiza actelor administrative

a căror anulare s-a solicitat relevă că acestea sunt acte administrative unilaterale

cu caracter normativ și nu acte administrative individuale, cum greșit le-a calificat

instanța de fond.

Având în vedere caracterul

normativ al actelor administrative care formează obiectul controlului judiciar acțiunea

poate fi formulată oricând, așa cum reglementează art. 11 alin. (4) din Legea contenciosului

administrativ, verificarea legalității acestora fiind nelimitată în timp deoarece

servește unui interes public, acela de asanare a sistemului normativ, de punere

în acord a actelor administrative normative cu actele normative primare în baza

cărora au fost adoptate.

Hotărârile de Guvern a

căror legalitate s-a contestat au caracter de acte administrative normative, întrucât

sunt general aplicabile, fiind adresate unui număr nelimitat de subiecți de drept

și nu sunt acte administrative individuale.

În raport de prevederile

art. 11 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, soluția pronunțată de Curtea de apel este

nelegală, soluționarea cauzei prin reținerea excepției tardivității fiind greșită.

Referitor la cererea de

suspendare a executării, Înalta Curte arată că aceasta a fost respinsă ca fiind

lipsită de interes, așadar la soluționarea cererii s-a avut în vedere această excepție,

fără a se judeca fondul cererii.

Potrivit art. 20

alin. (3) din Legea nr. 554/2004, când hotărârea primei instanțe a fost pronunțată

fără a se judeca fondul, cauza se va trimite la această instanță.

Având în vedere considerentele

prezentei decizii, se va casa sentința primei instanțe cu trimitere pentru rejudecare

la aceeași instanță, în vederea judecării pe fond a cauzei, atât cu privire la hotărârile

de Guvern, cât și cu privire la suspendarea acestora.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat

de SC F. SA București împotriva sentinței civile nr. 2080 din 03 mai 2010 a Curții

de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința atacată

și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 17 septembrie 2010.