ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3773/2013
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3773/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Deliberând, în
condițiile art. 256 C. proc. civ., asupra cererii de recurs, instanța constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul
Judecătoriei Craiova la data de 19 februarie 2007, reclamanții Z.A.D., Z.I.M., I.N.L.,
I.A.L., Z.I.B., S.I., S.M., I.N., G.A., P.B.M., B.F.C., B.T., B.E., L.M. (fostă
B.), au chemat în judecată pe pârâții S.V.D. și S.D.A. solicitând ca prin hotărârea
ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâților să lase în deplină proprietate
și liniștită posesie imobilul situat în Craiova, str. C., județul Dolj, compus din
casă și teren.
În motivarea cererii,
reclamanții au arătat că sunt proprietarii imobilului situat în Craiova, str. C.,
județul Dolj, pârâții fiind doar chiriași iar în ultima perioadă au avut titlu de
tolerați.
Prin sentința
civilă nr. 6471 din 25 aprilie 2008, Judecătoria Craiova a respins acțiunea formulată
de reclamanți ca fiind introdusă de persoane lipsite de calitate procesuală activă.
În pronunțarea
acestei sentințe, instanța a constatat că reclamanții nu au făcut dovada dreptului
de proprietate asupra imobilului în litigiu.
Tribunalul Dolj
învestit cu soluționarea recursului declarat de reclamanți, prin decizia civilă
nr. 1319 din 29 iunie 2009, a admis cererea formulată, a casat sentința, și a trimis
cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Pentru a pronunța
această soluție, instanța a reținut pe baza înscrisurilor depuse de reclamanți,
că aceștia au făcut dovada calității de moștenitori ai autoarei lor, I.M., și, deci
au calitate procesuală activă.
Judecătoria Craiova,
prin sentința civilă nr. 12828 din 08 iulie 2010, a respins acțiunea formulată de
reclamanți cu motivarea că pârâții au dobândit prin uzucapiune dreptul de proprietate
asupra imobilului în litigiu.
Urmare a apelului
declarat de reclamanții Z.I.B., S.I., S.M., I.N. și B.F. Tribunalul Dolj prin decizia
civilă nr. 512 din 16 noiembrie 2011, a admis apelul și, în consecință, a schimbat
sentința civilă atacată în sensul că a obligat pe pârâți să lase reclamanților în
deplină proprietate și liniștită posesie imobilul situat în Craiova, str. C., județul
Dolj, pentru următoarele considerente.
Față de situația
relevată în cauză, nefiind îndeplinite condițiile uzucapiunii, se impune măsura
comparării de titluri de proprietate invocate de părți asupra imobilului în litigiu.
În urma comparării de titluri, a rezultat ca fiind mâi caracterizat titlul de proprietate
al autoarei reclamanților.
Prin decizia
nr. 10867 din 14 noiembrie 2012 Curtea de Apel Craiova a soluționat recursul formulat
de recurenta pârâtă P.B.M. ca lipsit de interes iar recursul declarat de recurenții
pârâți S.D. și S.V.D. ca nefondat.
În motivarea soluției,
instanța de recurs a reținut că unul dintre aspectele invocate de recurenta reclamantă
P.B.M. a fost soluționat de Tribunalul Dolj prin încheierea de ședință din 08 februarie
2012, în temeiul dispozițiilor art. 281 C. proc. civ. privitoare la îndreptarea
erorilor materiale. Celălalt aspect criticat a fost reținut de instanță ca fiind
lipsit de interes întrucât atât timp cât recurenta reclamantă este unul dintre titularii
acțiunii de chemare în judecată, aceasta nu justifică un interes în susținerea unui
aspect de nelegalitate care ar putea conduce la respingerea cererii de chemare în
judecată.
Împotriva acestei
decizii, a declarat prezentul recurs reclamanta P.B.M.
La termenul de
judecată din data de 17 septembrie 2013, Înalta Curte a invocat din oficiu excepția
inadmisibilității recursului, excepție ce se impune a fi analizată cu prioritate
în raport cu dispozițiile art 137 alin. (1) C. proc. civ.
Cu privire la
recursul exercitat în cauză, Înalta Curte constată că acesta este inadmisibil, urmând
a fi respins pentru următoarele considerente:
Căile de atac,
respectiv condițiile în care acestea pot fi exercitate sunt de ordine publică întrucât
se întemeiază pe interesul general de a înlătura orice cauze care ar putea ține
în loc, în mod definitiv, judecata unui proces.
Ca atare, nici
uneia dintre părți nu îi este îngăduit să formuleze și nici să învestească în mod
legal instanța cu judecata unei căi de atac, exercitată în afara sistemului căilor
de atac prevăzute de lege.
Totodată, una
din regulile generale privitoare la exercitarea căilor legale de atac constă în
aceea că dreptul de a promova o cale de atac este, in principiu, unică și se epuizează
odată cu exercitarea lui, ceea ce presupune că nimănui nu îi este permis de a uza
de două sau mai multe ori de una și aceeași cale de atac.
În temeiul dispozițiilor
art. 299 alin. (1) din C. proc. civ., pot constitui obiect al recursului hotărârile
date fără drept de apel, cele date în apel precum și, în condițiile prevăzute de
lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicțională.
Totodată, dispozițiile
art. 377 alin. (2) C. proc. civ. enumera categoriile de hotărâri irevocabile ca
fiind hotărâri date în recurs precum și orice alte hotărâri care, potrivit legii,
numai pot fi atacate cu recurs. Împotriva acestora nu se mai poate exercita încă
o dată apel sau recurs, potrivit principiului unicității căii de atac.
Prin instituirea
de către legiuitor a unor prevederi cu privire la caracterul definitiv și irevocabil
al hotărârilor judecătorești nu se încalcă dreptul la acces liber la justiție, așa
cum acesta este prevăzut de dispozițiile art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor
Omului și nici nu se creează vreo discriminare în sensul celor reținute de art.
16 din Constituția României.
În speță, prin
decizia nr. 10867 din 14 noiembrie 2012, irevocabilă, Curtea de Apel Craiova a soluționat
recursul declarat de recurenta -reclamantă P.M. împotriva deciziei civile nr. 512
din 16 noiembrie 2011 a Tribunalului Dolj.
Prin urmare, în
cauză, nu poate fi admisibil recursul declarat de recurenta reclamantă împotriva
deciziei irevocabile a Curții de Apel Craiova, o asemenea hotărâre nefiind susceptibilă
de a mai fi atacată cu recurs atât timp cât unul din principiile de drept procesual
civil privește unicitatea dreptului de a folosi calea de atac.
Drept urmare,
cum împotriva unei hotărâri irevocabile nu poate fi exercitat un nou recurs, recursul
declarat în cauză de recurenta - reclamantă P.M. este inadmisibil și va fi respins
ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul
declarat de reclamanta P.B.M. împotriva deciziei nr. 10867 din data de 14 noiembrie
2012 a Curții de Apel Craiova, secția
I
civilă, ca inadmisibil.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi
17 septembrie 2013.