ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 97/2014

Deliberând asupra cauzei de față, în

condițiile art. 256 C. proc. civ., retine următoarele;

Prin

decizia civilă nr. 1005 din 27 februarie 2013 Înalta Curte de Casație și

Justiție,

secția I civilă,

a respins excepția nulității recursurilor invocată în cauză, a admis recursul

declarat de pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice reprezentat

de Direcția Generală a Finanțelor Publice Brașov împotriva deciziei nr. 88Ap

din 26 iunie 20Î2 a Curții de Apel Brașov, secția civilă și pentru cauze cu

minori și de familie, de conflicte de muncă și asigurări sociale, pe care a

modificat-o, în parte, în sensul că a admis apelul declarat de pârâtul Statul

Român prin Ministerul Finanțelor Publice reprezentat de Direcția Generală a

Finanțelor Publice Brașov împotriva sentinței nr. 446S din 12 decembrie 2011 a

Tribunalului Brașov, secția civilă, pe care a schimbat-o în parte, în sensul că

a respins și capătul de cerere privind constatarea nevalabilității titlului cu

care Statul Român a preluat imobilul înscris în cartea funciară Brașov.

Prin aceeași hotărâre au fost

menținute restul dispozițiilor sentinței și deciziei și a fost respins, ca

nefondat, recursul declarat de reclamantul M.C.R. împotriva aceleiași decizii.

Împotriva acestei decizii reclamantul M.C.R.

a formulat cerere de revizuire,

întemeiată

în drept pe dispozițiile art. 322 pct. 1 și pct. 7 C. proc. civ.

În

cuprinsul cererii, revizuentul a arătat că în cauză au

fost pronunțate două decizii potrivnice, respectiv decizia nr. 1781/2010 și

decizia nr. 1005 din 27 februarie 2013, ambele pronunțate de Înalta Curte de

Casație și Justiție.

Revizuentul a susținut și incidența

art. 322 pct. 1 C. proc. civ., arătând că decizia atacată cuprinde dispoziții

potrivnice și contradictorii.

Analizând excepția tardivității

formulării cererii de revizuire,

Înalta

Curte reține următoarele:

Potrivit art. 324 alin. (1) pct. 3 C.

proc. civ., termenul de revizuire este de o lună și se socotește în cazurile

prevăzute la art. 322 pct. 1 și pct. 7 C. proc. civ., de la pronunțare,

respectiv de la pronunțarea ultimei hotărâri.

În

speță, așa cum rezultă din înscrisurile existente la

dosar data pronunțării hotărârii a cărei revizuire se solicită, respectiv a

deciziei nr. 1005 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, este data de 27

februarie 2013.

De la această dată, revizuentul avea

la dispoziție un termen de o lună pentru formularea unei cereri de revizuire.

Sesizarea instanței la data de 17 mai

2013 cu soluționarea cererii de revizuire este făcută cu depășirea termenului

legal imperativ menționat și determină respingerea, ca tardivă, a căii de atac

formulate.

Având în vedere cele arătate mai sus,

Înalta Curte urmează să respingă, ca tardiv formulată, cererea de revizuire.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca tardivă, cererea de

revizuire formulată de revizuentul M.C.R. împotriva deciziei civile nr. 1005

din 27 februarie 2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi

16 ianuarie 2014.