ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 792/2014

Asupra cauzei de față reține următoarele: Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul C.G., în contradictoriu cu pârâta SC C.R.

I. SA București, a solicitat instanței ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța să se dispună obligarea acesteia la plata salariului suplimentar pentru anii 2009 - 2010 echivalent cu salariul de bază de încadrare al reclamantului din luna decembrie a anilor respectivi, conform art. 30 din Contractul colectiv de muncă la nivel de grup de unități din transportul feroviar valabil pe anii 2006 - 2008, ajutorul material cu ocazia sărbătorilor de Crăciun 2009 - 2010, Paște 2010 și Ziua Feroviarului 2010 echivalent fiecare cu un salariu de bază la nivelul clasei 1 de salarizare conform art. 71 din Contractul colectiv de muncă la nivel de grup de unități din transportul feroviar valabil pe anii 2006 - 2008 prelungit prin act adițional, daune interese constând în actualizarea sumelor cuvenite cu rata inflației de la data nașterii dreptului până la data plății efective plus dobânda legală aferentă, calcularea sumelor cuvenite și cu respectarea prevederilor art. 41 alin. (3) lit. a) din Contractul Colectiv de Muncă unic la nivel de ramură transporturi valabil pe anii 2008 - 2010. Prin Sentința civilă nr. 3352 din 5 aprilie 2013, Tribunalul Dolj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, a respins excepția prescripției invocată de pârâtă, a admis cererea formulată de reclamantul C.G.

și a dispus obligarea pârâtei la plata către reclamant a salariului suplimentar pentru anii 2009 - 2010 echivalent cu salariul de bază de încadrare al reclamantului din luna decembrie a anului respectiv, precum și ajutorul material cu ocazia sărbătorilor de Crăciun 2009 - 2010, Paște 2010 și Ziua Feroviarului 2010 echivalent fiecare cu un salariu de bază la nivelul clasei 1 de salarizare. Curtea de Apel Craiova, prin Decizia civilă nr. 7206 din 01 iulie 2013 a admis recursul declarat de pârâta SC Întreținere și Reparații Locomotive și Utilaje - SC C.R. I. S.A. București împotriva sentinței pronunțată de Tribunalul Dolj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, și a dispus modificarea, în parte a sentinței, în sensul respingerii cererii de chemare în judecată.

Împotriva deciziei irevocabile a curții de apel, în temeiul prevederilor art. 322 pct. 7 C. proc. civ., a formulat prezenta cerere de revizuire reclamantul C.G., care susține că decizia atacată este contrară unor alte hotărâri, pronunțate în cauze similare pronunțate de Curtea de Apel Craiova, practica acestei instanțe nefiind unitară, deși pe rol există multe cereri de recurs având același obiect și același pârât. Astfel, invocă Deciziile civile nr. 6224, nr. 6225, nr. 6226, nr. 6223, toate pronunțate de Curtea de Apel Craiova, la data de 06 iunie 2013. Cu privire la cererea de revizuire formulată în cauză, Înalta Curte constată că este inadmisibilă pentru următoarele considerente: Înalta Curte, examinând Decizia civilă nr. 7206 din 01 iulie 2013 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, din perspectiva condițiilor de admisibilitate a unei cereri de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc.

civ., constată că cererea este inadmisibilă pentru următoarele considerente: Art. 322 alin. (1) C. proc. civ. prevede că se poate cere revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs, atunci când evocă fondul. Art. 322 pct. 7 C. proc. civ. reglementează posibilitatea revizuirii dacă există hotărâri potrivnice date de instanțe de același grad sau de grade diferite în una și aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate.

Revizuirea pentru contrarietate de hotărâri este admisibilă dacă sunt îndeplinite următoarele condiții: existența unor hotărâri judecătorești definitive, care să fie potrivnice, hotărârile judecătorești în cauză să fie pronunțate în dosare diferite, să existe tripla identitate de părți, obiect și cauză, în cel de-al doilea proces să nu se fi invocat excepția autorității de lucru judecat sau, dacă a fost invocată, să nu se fi analizat Rațiunea reglementării revizuirii prevăzute de art. 322 pct. 7 C. proc. civ.

o constituie necesitatea de a se înlătura încălcarea principiului autorității de lucru judecat, când instanțele au dat soluții contrare în dosare diferite, dar având același obiect, părți și cauză, în atare situație executarea hotărârilor judecătorești fiind imposibilă ca urmare a faptului că fiecare parte se prevalează de hotărârea care îi este favorabilă, iar ieșirea din situația anormală, creată de existența hotărârilor potrivnice, nu se poate realiza decât prin revizuirea ultimei hotărâri, care înfrânge principiul autorității de lucru judecat. Nu sunt îndeplinite cerințele textului atunci când soluțiile contradictorii sunt pronunțate în cauze diferite, prevederile art. 322 pct. 7 C. proc.

civ., neacoperind situațiile rezultate din practica neunitară a instanțelor, a altor reglare este atributul unor alte mecanisme judiciare. Or, în speță, revizuentul raportându-se impropriu la art. 322 pct. 7 C. proc. civ., tocmai această practică neunitară o invocă, făcând trimitere la alte hotărâri pronunțate de aceeași instanță prin care a fost dată o altă interpretare acțiunilor formulate de alte persoane și cererilor de recurs formulate de aceeași intimată și având aceiași obiect cu cel de față. Așa fiind, Înalta Curte, constatând că hotărârea asupra căreia poartă cererea de revizuire nu se înscrie în ipoteza legală prevăzută de art. 322 pct 7 C. proc. civ., va respinge cererea de revizuire.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul C.G. împotriva Deciziei nr. 7206 din 1 iulie 2013 pronunțată de Curtea de Apei Craiova, secția I civilă, în Dosarul nr. 25404/63/2012. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 11 martie 2014. Procesat de GGC - NN