ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 222/2014
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 222/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)
Asupra cauzei de
față, constată următoarele:
Prin decizia nr. 2403 din 27 noiembrie 2012,
Curtea de Apel Timișoara, secția I civilă, a respins cererea de sesizare a
Curții Constituționale cu soluționarea excepțiilor de neconstituționalitate a
prevederilor art. 244, art. 305 și art. 2 alin. (1) lit. a) C. proc. civ. A
respins, ca inadmisibil, recursul declarat de revizuientul O.M. împotriva
deciziei civile nr. 946/R din 11 septembrie 2012 pronunțată de Tribunalul Timiș
în Dosarul nr. 725/30/2012, în contradictoriu cu intimata B.D.
Pentru a se pronunța
astfel, instanța a reținut că, prin decizia civilă nr. 946/R din 11 septembrie
2012, pronunțată de Tribunalul Timiș în Dosarul nr. 725/30/2012 Tribunalul
Timiș a respins cererea de revizuire formulată de revizuientul O.M. împotriva
sentinței civile nr. 7937 din 4 mai 2010 pronunțată de Judecătoria Timișoara în
Dosarul nr. 2103.1/325/2008 și a deciziei civile nr. 87/R/8 februarie 2011
pronunțată de Tribunalul Timiș, în același dosar, în contradictoriu cu intimata
B.D.
Pentru a decide
astfel, tribunalul a reținut că aspectele invocate în susținerea cererii de
revizuire au fost avute în vedere la pronunțarea sentinței și deciziei atacate,
astfel că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 322 C. proc. civ.
Împotriva acestei
decizii, a declarat recurs revizuientul O.M., solicitând desființarea acesteia
în totalitate, cu motivarea că aceasta este nelegală, reținându-se aceeași
stare de fapt.
La termenul de
judecată din data de 27 noiembrie 2012, revizuientul a invocat excepția de
neconstituționalitate a art. 244, art. 305 și art. 2
alin. (1) lit. a) C.
proc. civ.
,
iar instanța a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale, pentru
motivele expuse în practicaua acelei hotărâri.
Instanța, din oficiu,
a invocat excepția inadmisibilității cereririi de recurs, raportat la
prevederile art. 328 alin. (1) C. proc. civ., având în vedere că revizuirea
este promovată împotriva unei hotărâri irevocabile a tribunalului, iar
hotărârea dată în soluționarea cererii de revizuire are aceeași cale de atac ca
și decizia atacată.
S-a reținut, că
potrivit dispozițiilor art. 328 alin. (1) C. proc. civ., hotărârea dată asupra
revizuirii este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea
revizuită.
În
situația în care revizuirea este introdusă împotriva unei decizii prin care s-a
soluționat o cerere de recurs, decizia fiind irevocabilă, potrivit
dispozițiilor art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ., hotărârea pronunțată în
soluționarea revizuirii este, de asemenea, irevocabilă, potrivit dispozițiilor
art. 328 alin. (1) C. proc. civ., nefiind susceptibilă de a mai fi atacată pe
calea apelului sau a recursului.
În speță,
s-a atacat, pe calea revizuirii, decizia dată în recurs de Tribunalul Timiș
într-un dosar având ca obiect partaj bunuri comune, decizie ce este
irevocabilă, față de prevederile art. 282
1
și 299 C. proc. civ. și
de valoarea obiectului pricinii, astfel că recursul declarat împotriva deciziei
prin care a fost respinsă această revizuire a fost respins ca inadmisibil.
La termenul de
judecată din data de 23 ianuarie 2014, Înalta Curte a invocat din oficiu
excepția inadmisibilității recursului și, față de excepția invocată, a
apreciat-o ca fiind întemeiată și a admis-o ca atare, pentru următoarele
considerente:
Sub un prim aspect,
se reține că, față de dispozitivul deciziei recurate, a fost atacată cu recurs
doar dispoziția cu privire la respingerea, ca inadmisibil, a recursului
declarat de revizuientul O.M. împotriva deciziei civile nr. 946/R din 11
septembrie 2012 pronunțată de Tribunalul Timiș în Dosarul nr. 725/30/2012, în
contradictoriu cu intimata B.D., nu și soluția de respingere a cererii de
sesizare a Curții Constituționale cu soluționarea excepțiilor de
neconstituționalitate a prevederilor art. 244, art. 305 și art. 2 alin. (1)
lit. a) C. proc. civ.
În ce privește
obiectul prezentului recurs, se reține că hotărârile ce pot fi atacate cu
recurs sunt enumerate în conținutul art. 299 alin. (1) C. proc. civ.:
„Hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum și, în
condițiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicțională
sunt supuse recursului”.
Cum hotărârea
recurată nu face parte din categoriile enunțate, ci este o decizie dată de o
instanță de recurs este evident că o atare decizie nu poate forma obiect al
unui nou recurs.
Potrivit pct. 4 al
art. 377 alin. (2) C. proc. civ., hotărârile date în recurs sunt hotărâri
irevocabile, situație în care din coroborarea acestui text de lege cu
dispozițiile art. 299 C. proc. civ. rezultă că recursul declarat împotriva
deciziei civile nr. 2403 din 27 noiembrie 2012 a Curții de Apel Timișoara este
inadmisibil.
Una din regulile care
cârmuiesc exercițiul căilor de atac este și aceea a unicității dreptului de a
folosi o cale de atac. Cum dreptul de a folosi o cale de atac este unic,
epuizându-se prin chiar exercițiul lui, reclamantul nu poate folosi de mai
multe ori calea de atac a recursului împotriva aceleiași hotărâri și deci nu se
poate judeca de mai multe ori în aceeași cale de atac.
În consecință, pentru
considerentele expuse, recursul se privește ca inadmisibil și va fi respins ca
atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca
inadmisibil recursul declarat de pârâtul O.M. împotriva deciziei nr. 2403 din
27 noiembrie 2012 a Curții de Apel Timișoara, secția I civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 23 ianuarie 2014.