ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3160/2013

Asupra cererii de revizuire de față: Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin decizia civilă nr. 68 din 16 ianuarie 2013 Tribunalul Timiș, secția I civilă, a respins ca nefondat recursul formulat de revizuienta B.M. împotriva sentinței civile nr. 409 din 09 februarie 2012 pronunțată de Judecătoria Lugoj în Dosar nr. 1017/252/2009, în contradictoriu cu intimații T.M., N.I.M. și B.E.J. - B.N.T. Împotriva acestei decizii, revizuenta B.M. a formulat cerere de revizuire în temeiul art. 322 punctele 2, 5 si 7 din C. proc. civ., solicitând admiterea cererii, anularea Deciziei civile nr. 68/2013, iar pe fond admiterea cererii. În susținerea căii extraordinare de atac se arată că instanța de recurs nu s-a pronunțat față de excepția necompetenței ci s-a pronunțat in sensul că somația perimată înscrisă în cartea funciară trebuia atacată in termen de 15 zile de la comunicare dar nu s-a invocat de către instanță excepția de tardivitate.

Se mai arată că instanța nu s-a pronunțat față de înscrisul nou, respectiv decizia civilă nr. 272/2009 a Curții de Apel Timișoara. Fiind in prezența a două hotărâri irevocabile respectiv decizia civilă nr. 68/2013 a Tribunalului Timiș si decizia civilă nr. 272/2009 a Curții de Apel Timișoara, acestea sunt contradictorii, fiind incidente dispozițiile art. 322 pct. 7 C. pro. civ. Prin decizia nr. 395/ R din data de 04 aprilie 2013, Tribunalul Timiș, secția I civilă, a respins cererea de revizuire declanșată de către revizuienta B.M. contra deciziei civile nr. 68 din 16 ianuarie 2013 dată de Tribunalul Timiș în Dosarul nr. 1017/252/2009, în contradictoriu cu intimații M.T., N.I.M. și B.B.N.T.

și a disjuns cererea de revizuire a deciziilor civile având nr. 68 din 16 ianuarie 2013 dată de Tribunalul Timiș în Dosarul nr. 1017/252/2009 și, respectiv, nr. 272 din 18 martie 2009 dată de Curtea de Apel Timișoara în Dosar nr. 1211/252/2008, formulată de aceeași revizuienta și întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ. și a declinat competența soluționării cererii în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție. Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că în ceea ce privește motivul de revizuire reglementat de art. 322 pct. 7 C. proc. civ., se observă că revizuienta a invocat contrarietatea a două decizii date de instanțe diferite și anume: decizia civilă nr. 68 din 16 ianuarie 2013 dată de Tribunalul Timiș în Dosarul nr. 1017/252/2009 și decizia civilă nr. 272 din 18 martie 2009 dată de Curtea de Apel Timișoara în Dosar nr. 1211/252/2008.

Or, potrivit dispozițiilor art. 323 alin. (2) C. proc. civ., cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ. se îndreaptă la instanța mai mare în grad față de instanța sau instanțele care au pronunțat hotărârile potrivnice. Având în vedere dispozițiile art. 137 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond, care fac de prisos în tot sau în parte cercetarea fondului, Înalta Curte va examina cu prioritate excepția tardivității invocată din oficiu. Astfel, analizând actele și lucrările dosarului din perspectiva normelor legale incidente prin raportare la excepția invocată, Înalta Curte urmează să constate tardivitatea introducerii cererii de revizuire, în considerarea următoarelor: Potrivit dispozițiilor art. 324 alin. (1) C. proc.

civ. termenul de revizuire este de o lună, și în cazul prevăzut de punctul 7 alin. (2) al art. 322 din același act normativ curge de la data pronunțării ultimei hotărâri. Rezultă, așadar, că, potrivit acestui text de lege, cererea de revizuire poate fi introdusă în termen de o lună de la data pronunțării ultimei hotărâri, sancțiunea în caz de depășire a acestuia, ca termen imperativ, fiind decăderea din dreptul de a se soluționa pe fond cererea de revizuire. În conformitate cu prevederile alin. (3) al art. 101 C. proc. civ.

„Termenele statornicite pe ani, luni sau săptămâni se sfârșesc în ziua anului, lunii sau săptămânii corespunzătoare zilei de plecare.” Iar în conformitate cu prevederile alin. (5) al aceluiași articol „Termenul care se sfârșește într-o zi de sărbătoare legală, sau când serviciul este suspendat, se va prelungi până la sfârșitul primei zile de lucru următoare.” Întrucât, în cauză, ultima hotărâre pretins contrarie, ce face obiectul cererii de revizuire, respectiv decizia civilă nr. 68/2013 a fost pronunțată la 16 ianuarie 2013, iar cererea de revizuire a fost formulată la data de 11 martie 2013, este evident că cererea de revizuire a fost introdusă peste termenul de o lună de la pronunțarea ultimei hotărâri pretins contrarii.

Astfel, calculând termenul de revizuire cu respectarea dispozițiilor art. 101 C. proc. civ. raportat la cele anterior expuse, Înalta Curte constată că, termenul de o lună prevăzut de art. 324 din același cod pentru exercitarea căii de atac, în speță, s-a împlinit la data de 18 februarie 2013. Or, potrivit dispozițiilor art. 129 C. proc. civ., părțile au obligația să îndeplinească actele de procedură în condițiile, ordinea și termenele stabilite de lege sau judecător. Termenul de revizuire, având caracter imperativ, nerespectarea acestuia atrage potrivit art.103 alin. (1) C. proc. civ. sancțiunea decăderii părții din dreptul de a exercita această cale de atac. Față de cele ce preced, se constată că, cererea de revizuire a fost formulată cu depășirea termenului legal de o lună menționat, și, făcând aplicarea prevederilor legale mai sus evocate, înalta Curte va respinge ca tardiv introdusă cererea de revizuire promovată de revizuienta B.M.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge ca tardivă cererea de revizuire formulată de revizuienta B.M. împotriva sentinței civile nr. 395/ R din 4 aprilie 2013 pronunțată de Tribunalul Timiș, secția I civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 9 octombrie 2013.