ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2445/2010

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin

acțiunea introductivă reclamantul Consiliul Local al Municipiului Sibiu -

Serviciul Public Administrația Piețelor a chemat în judecată pârâta SC A. SRL

Sibiu, solicitând instanței obligarea pârâtei la plata sumei de 172.299 lei

reprezentând contravaloarea folosinței spațiului situat în Piața Rahova pentru

perioada 1 ianuarie 2002-31 iulie 2006. La termenul din 16 noiembrie 2006

pârâta SC A. SRL a depus întâmpinare și cerere de chemare în judecată a altor

persoane, respectiv a Municipiului Sibiu, solicitând respingerea cererii

reclamantei motivat de faptul că pe perioada 1 februarie 2002 - 26 octombrie 2003

pretențiile reclamantei sunt prescrise, iar pe perioada 27 octombrie 2003 - 31

iulie 2006 pretențiile sunt neîntemeiate, spațiul în litigiu fiind folosit în

temeiul dreptului de retenție care a fost instituit în favoarea sa prin

sentința civilă nr. 3367/2003 a Tribunalului Sibiu. în ceea ce privește cererea

de chemare în judecată a altor persoane, respectiv Municipiul Sibiu, pârâta SC

A. SRL a arătat că proprietarul spațiului din litigiu este Municipiul Sibiu, în

timp ce reclamanta este doar administrator.

Prin sentința nr. 1261/ C din 10 mai

2007, Tribunalul Sibiu, secția comercială și de contencios administrativ, a

respins acțiunea formulată de reclamantul Consiliul Local al Municipiului Sibiu

- Serviciul Public Administrația Piețelor în contradictoriu cu pârâta SC A. SRL

Sibiu, reținând că prin sentința civilă nr. 3367/2003 Tribunalul Sibiu a

instituit în favoarea pârâtei SC A. SRL un drept de retenție până la achitarea

de către reclamantă a sumei de 22.800 lei. Prin aceeași hotărâre a fost

respinsă cererea de chemare în judecată a Municipiului Sibiu formulată de

pârâta SC A. SRL împotriva Municipiului Sibiu în calitate de proprietar al

imobilului, ca rămasă fără obiect.

Curtea de Apel Alba Iulia, secția

comercială, prin Decizia nr. 17/A/2008, a admis apelul declarat de reclamantul

Consiliul Local al Municipiului Sibiu, a schimbat sentința atacată în sensul că

a admis în parte acțiunea reclamantului și a dispus obligarea pârâtei la plata

sumei de 109.590 lei cu titlu de despăgubiri pentru perioada 27 octombrie 2003 -

31 iulie 2006, respingându-se în rest acțiunea reclamantului.

Împotriva acestei decizii SC A. SRL

Sibiu a formulat cerere de revizuire, solicitând schimbarea în tot a hotărârii

atacate.

Prin Decizia nr. 59/ A din  de la 24

iunie 2009 Curtea de Apel Alba Iulia, secția comercială, a admis excepția

tardivității introducerii cererii de revizuire și a respins cererea de

revizuire.

Decizia Curții de Apel Alba Iulia a

fost atacată cu recurs de SC A. SRL Sibiu, întemeiat pe dispozițiile art. 302

și urm. C. proc. civ.

Înalta Curte, luând în examinare cu

prioritate, chestiunea timbrajului, reține că, potrivit art. 1 din Legea nr. 146/1997,

cu referire la art. 20 alin. (1) și (2) din aceeași lege, taxele de timbru se

depun anticipat sau până la termenul de judecată stabilit de instanță.

Potrivit prevederilor art. 20 alin. (3)

din Legea nr. 146/1997 și normelor de aplicare a legii, în cazul în care partea

nu achită taxa judiciară de timbru, cererea va fi anulată ca netimbrată.

În speță, recurenta a fost citată cu

mențiunea achitării taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, potrivit

dovezii aflate la dosarul cauzei (fila 14 dosar I.C.C.J.), însă aceasta nu a

depus până la termenul de judecată stabilit pentru soluționarea recursului

dovada achitării taxei de timbru și a timbrului judiciar în cuantumul stabilit.

Constatând că recursul nu a fost

timbrat anticipat și nici până la termenul stabilit de Înalta Curte, 24 iunie

2010, pentru când procedura de citare a fost legal îndeplinită, iar în cauză nu

operează scutirea legală de obligația timbrării, Înalta Curte urmează să dea

eficiență dispozițiilor art. 20 alin. (1) și (3) din Legea nr. 146/1997,

respectiv ale art. 35 alin. (1) și (5) din Normele metodologice de aplicare a

Legii nr. 146/1997, cu referire la art. 9 din O.G nr. 32/1995 modificată și să

dispună anularea ca netimbrat a recursului declarat de pârâtă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează ca netimbrat recursul

declarat de pârâtul SC A. SRL Sibiu împotriva Deciziei nr. 59/ A din din 24

iunie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția comercială.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi

24 iunie 2010.