ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5549/2013

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința nr. 402 din 1 iunie 2012,

Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și

fiscal a admis acțiunea formulată și precizată de reclamanta B.M.A., în

contradictoriu cu pârâții Consiliul Baroului Bistrița-Năsăud și Consiliul

Uniunii Naționale a Barourilor din România, a anulat Deciziile nr. 90 din 3

decembrie 2011 și nr. 55 din 21 martie 2011 emise de către pârâți și a obligat

Consiliul Baroului Bistrița-Năsăud la emiterea deciziei de primire a

reclamantei în profesia de avocat și la înscrierea acesteia în tabloul

avocaților definitivi; de asemenea, a constatat, pe cale de excepție,

nelegalitatea Hotărârii nr. 902/2010 a Consiliului Uniunii Naționale a

Barourilor din România, în ceea ce privește procedura verificării cunoștințelor

privind legislația specifică profesiei de avocat, în cazul cererilor de primire

în profesia de avocat cu scutire de examen, precum și a prevederilor art. 21

alin. (2) din Statutul profesiei de avocat - 2004, forma în vigoare la 3 mai 2010,

și a obligat pârâții în solidar la plata sumei de 1.279,3 RON, cheltuieli de

judecată.

Pentru a pronunța

această soluție prima instanță a reținut, în esență, că prevederile art. 21

alin. (2) din Statutul profesiei de avocat și, respectiv, cele ale Hotărârii

nr. 902/2010 a Consiliului Uniunii Naționale a Barourilor din România contravin

prevederilor Legii nr. 51/1995, reglementând condiții suplimentare, care nu se

regăsesc în lege, respectiv fiind emise cu depășirea competenței legale,

prevăzută de art. 61 lit. d) din Legea nr. 51/1995.

Pe fondul cauzei,

instanța de judecată a reținut că deciziile contestate sunt nelegale, fiind

emise cu greșita interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 16 alin. (2)

lit. b) din Legea nr. 51/1995.

Împotriva acestei

sentințe, considerând-o netemeinică și nelegală, a declarat recurs pârâtul

Consiliul Baroului Bistrița-Năsăud, susținând, în esență, că în mod greșit

instanța de fond nu s-a pronunțat prin sentință, ci prin încheiere de ședință,

cu privire la renunțarea la judecată a reclamantei față de pârâții Baroul

Bistrița-Năsăud și Uniunea Națională a Barourilor din România, că excepția de

nelegalitate trebuia respinsă ca inadmisibilă, față de caracterul normativ al

actelor contestate, și că măsura supunerii intimatei-reclamante unui interviu

scris, pentru primirea în profesia de avocat, își are temeiul legal în

dispozițiile legale aplicabile în cauză.

Examinând sentința

atacată în raport cu actele și lucrările dosarului, cu motivele și criticile

invocate de recurent, precum și cu dispozițiile art. 304

1

din

același C. proc. civ., Curtea constată că recursul fondat, în limitele și

pentru motivele ce vor fi arătate în continuare.

Cu privire la

excepția de nelegalitate

Din considerentele

sentinței atacate, rezultă că prima instanță a folosit, pentru a realiza

examenul de nelegalitate, metoda de interpretare gramaticală a prevederilor

legale supuse controlului, ajungând la concluzia că solicitantul are dreptul de

a fi primit în profesia de avocat, fără îndatorirea de a parcurge o procedură

de verificare și apreciere a cunoștințelor sale profesionale.

Metoda de

interpretare gramaticală nu este, însă, suficientă pentru a lămuri întru-totul

legalitatea normelor din statut și regulament, care sunt dispoziții de drept

secundar; în astfel de situații, conținutul prevederilor a căror nelegalitate a

fost invocată se impune a fi raportat la conținutul altor prevederi din

cuprinsul actului normativ în discuție, care au legătură cu primele, pentru a

se ajunge la lămurirea înțelesului acestora.

Interpretarea

sistematică presupune, în speță, raportarea dispozițiilor art. 16 alin. (2) din

Legea nr. 51/1995 la dispozițiile cuprinse în alin. (1) al aceluiași articol,

observându-se, astfel, că dispozițiile legale sus-menționate prevăd, la alin.

(1), ca modalitate de primire în profesie, examenul organizat de barou, conform

prevederilor legii și ale statutului profesiei și, la alin. (2), o altă

modalitate de primire în profesie, cu scutire de examenul prevăzut la alin.

(1).

Așadar, la cerere,

persoanele care îndeplinesc condițiile din art. 16 alin. (1) lit. a) și b) din

lege pot fi primite în profesie, fără susținerea unui examen organizat de

barou, conform regulilor stabilite în statut și alte acte secundare.

Rezultă, de aici, că

- pentru persoanele care invocă prevederile art. 16 alin. (2) din lege -

barourile nu pot organiza un examen, astfel cum acesta este prevăzut la alin.

(1) ala aceluiași articol.

Interpretarea în

acest mod a prevederilor art. 16 din Legea nr. 51/1995 ne conduce la concluzia

că norma conținută de art. 21 alin. (2) din Statutul profesiei de avocat, în

vigoare la data depunerii cererii de către reclamantă, care prevede

posibilitatea ca barourile să procedeze la verificarea cunoștințelor pe care

persoana ce solicită primirea în profesie, cu scutire de examen, le are cu

privire la organizarea și exercitarea profesiei de avocat, nu este contrară

normei cuprinse în lege.

Este firesc, de

altfel, ca orice persoană, care dorește să se înscrie într-un barou de avocați

și să exercite această profesie, să cunoască modul de organizare și exercitare

a profesiei.

În ceea ce privește

Hotărârea Consiliului Uniunii Naționale a Barourilor din România nr. 902/2010,

prin care a fost adoptat ghidul de bună practică privind procedura soluționării

transparente a cererilor de primire în profesia de avocat cu scutire de examen,

se va reține că, într-adevăr, prevederile acesteia sunt nelegale, în raport cu

dispozițiile art. 11 alin. (1) și art. 12 alin. (3) din Legea nr. 24/2000

privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative,

care condiționează intrarea în vigoare a unui act normativ - cum este cel în

discuție, care în terminologia legii aparține categoriei intitulate „actele

normative ale autorităților administrative autonome” - de publicarea sa în M.

Of. al României, Partea I.

În raport cu aceste

considerente, urmează a se constata că excepția de nelegalitate este întemeiată

numai în ce privește prevederile acestui din urmă act normativ, sentința

atacată urmând a fi modificată în consecință.

De asemenea, recursul

urmează a fi admis și sentința modificată ca atare cu privire la motivul

prevăzut de art. 304 pct. 6 C. proc. civ., întrucât instanța de fond s-a

pronunțat cu privire la un capăt de cerere - înscrierea pe tabloul avocaților

definitivi a reclamantei - la care s-a renunțat prin precizarea de acțiune,

formulată la data de 29 martie 2012.

Or, potrivit

prevederilor art. 129 alin. (6) C. proc. civ., „În toate cazurile, judecătorii

hotărăsc numai asupra obiectului cererii deduse judecății”.

Judecătorul nu poate,

așadar, soluționa un litigiu decât pe baza cererii părții interesate și numai

în limitele sesizării, principiul disponibilității, prevăzut de dispozițiile

legale citate, cuprinzând în conținutul său prerogativa dreptului reclamantului

de a determina limitele acțiunii.

Cu privire la fondul

cauzei

Intimata-reclamantă a

adresat Baroului Bistrița-Năsăud o cerere de primire în profesia de avocat, cu

scutire de examen, în temeiul art. 16 alin. (2) din Legea nr. 51/1995.

Prin Decizia nr. 55

din 21 martie 2011, Consiliul Baroului Bistrița-Năsăud a respins cererea de

primire în profesia de avocat, motivând că petenta nu posedă cunoștințele

necesare pentru primirea în profesia de avocat, cu scutire de examen, măsura

fiind confirmată prin Decizia Consiliului Uniunii Naționale a Barourilor din

România nr. 90 din 3 decembrie 2011, prin care a fost respinsă contestația

petentei.

Așa cum s-a arătat

mai sus, referitor la excepția de nelegalitate, dispozițiile aplicabile la data

formulării de către intimata-reclamantă a cererii de primire în profesie - art.

16 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea

profesiei de avocat - aveau următorul cuprins: „La cerere, poate fi primit în

profesie, cu scutire de examen (…) cel care până la data primirii în profesia

de avocat a îndeplinit funcția de judecător, procuror, notar public, consilier

juridic sau jurisconsult timp de cel puțin 10 ani și dacă nu i-a încetat

activitatea din motive disciplinare care îl fac nedemn pentru profesia de

avocat”.

De asemenea, potrivit

prevederilor art. 21 alin. (2) din Statutul profesiei de avocat, „în cazul

cererilor de primire în profesie cu scutire de examen, consiliul baroului poate

să verifice cunoștințele solicitantului cu privire la organizarea și

exercitarea profesiei de avocat”.

Rezultă din cele

arătate mai sus, la paragraful referitor la excepția de nelegalitate, că

expresia „poate fi primit în profesie”, utilizată de art. 16 alin. (2) din

Legea nr. 51/1995, conține o normă permisivă care conferă autorității

competente un drept de apreciere, în limitele căruia aceasta își poate exercita

puterea discreționară.

Din actele dosarului

rezultă că reclamanta a îndeplinit condițiile formale de primire în profesie,

însă, „în urma discuțiilor libere” purtate cu aceasta în ședința Consiliului

Baroului din data de 25 februarie 2011, „s-a constatat cu majoritate de voturi

că solicitanta nu posedă cunoștințele necesare pentru primirea în profesia de

avocat cu scutire de examen” (Decizia nr. 55 din 21 martie 2011 a Consiliului

Baroului Bistrița-Năsăud).

La dosarul cauzei nu

se regăsește, însă, dovada susținerii de către intimata-reclamantă a

interviului la care recurentul face referire și, deci, nici a constatării

obiective că aceasta nu posedă cunoștințele necesare pentru primirea în

profesia de avocat.

Or, în lipsa unui

înscris, care să ateste modul în care baroul a procedat la verificarea

cunoștințelor solicitantului cu privire la organizarea și exercitarea profesiei

de avocat, precum și rezultatul acestei verificări, în mod corect a reținut

instanța de fond că deciziile contestate sunt nelegale, soluția urmând a fi

menținută cu privire la acest aspect.

Referitor la aspectul

privind nepronunțarea de către instanța de fond asupra renunțării la judecată a

reclamantei față de pârâții Baroul Bistrița-Năsăud și Uniunea Națională a

Barourilor din România prin sentința atacată, se va reține că în mod corect a

procedat aceasta, făcând aplicarea dispozițiilor art. 246 alin. (2) C. proc.

civ.

De asemenea, în mod corect

a procedat instanța de fond, respingând excepția inadmisibilității excepției de

nelegalitate, în raport cu dispozițiile art. 4 alin. (1) și (2) și art. 11

alin. (4) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, din coroborarea

cărora rezultă că excepția de nelegalitate a unui act administrativ normativ,

indiferent de data emiterii acestuia în raport cu data intrării în vigoare a

Legii nr. 554/2004, este admisibilă.

Pentru considerentele

arătate, în temeiul art. 312 alin. (1) teza I și alin. (3) C. proc. civ.,

coroborat cu art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, cu modificările și

completările ulterioare, recursul va fi admis și va fi modificată sentința

atacată, în parte, în sensul respingerii excepției de nelegalitate a

dispozițiilor art. 21 alin. (2) din Statutul profesiei de avocat și a capătului

de cerere privind obligarea pârâtului Consiliul Baroului Bistrița-Năsăud de a

proceda la înscrierea reclamantei în tabloul avocaților definitivi.

Se vor menține

celelalte dispoziții ale sentinței atacate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul

declarat de pârâtul Consiliul Baroului Bistrița-Năsăud împotriva Sentinței

civile nr. 402 din 1 iunie 2012 a Curții de Apel Cluj, secția a II-a civilă, de

contencios administrativ și fiscal.

Modifică, în parte,

sentința atacată, în sensul că respinge, ca nefondată, excepția de nelegalitate

a dispozițiilor art. 21 alin. (2) din Statutul profesiei de avocat și înlătură

dispoziția privind înscrierea reclamantei B.M.A. în tabloul avocaților,

raportat la precizarea de acțiune, făcută de aceasta.

Menține celelalte

dispoziții ale sentinței atacate.

Irevocabilă.

Pronunțată, în

ședință publică, astăzi 4 iunie 2013.

Procesat de GGC - LM