ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5169/2012

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamanta SC R. SRL Sintereag a chemat în judecată Ministerul Finanțelor Publice – Direcția Generală de Soluționare a Contestațiilor, solicitând admiterea prezentei plângeri, anularea deciziei din 06 mai 2011 și pe cale de consecință și a deciziei de impunere din 14 februarie 2011, să se desființeze în totalitate raportul de inspecție fiscală care a stat la baza emiterii deciziei de impunere și să se dispună încheierea unui nou raport de inspecție fiscală care să vizeze aceeași perioadă și aceeași bază de impunere, cu cheltuieli de judecată. În fapt, prin decizia de impunere din 14 februarie 2011 s-a stabilit în sarcina societății reclamante, obligații bugetare suplimentare constând în impozite, taxe și auxiliare în sumă totală de 3.643.852 RON.

Împotriva acestei decizii a formulat contestație la data de 10 martie 2011, contestație care i-a fost respinsă ca neîntemeiată și nemotivată. Prin întâmpinarea formulată, pârâta A.N.A.F. a solicitat instanței respingerea acțiunii ca neîntemeiată. Reclamanta SC R. SRL Sintereag a formulat o cerere prin care în temeiul art. 14 și 15 din Legea nr. 554/2004 solicită suspendarea executării deciziei de impunere din 14 februarie 2011 privind obligațiile fiscale suplimentare de plată stabilite de inspecția fiscală, decizie emisă de A.N.A.F., Direcția Generala a Finanțelor Publice Cluj, Activitatea de inspecție fiscală din cadrul Direcției Generale a Finanțelor Publice Cluj, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a plângerii formulate în prezentul dosar.

Totodată, prin cererea înregistrată la dosar la 04 octombrie 2011 reclamanta a solicitat în temeiul art. 14, 15 din Legea nr. 554/2004 suspendarea executării deciziei de impunere din 14 februarie 2011 până la soluționarea definitivă și irevocabilă a acțiunii în anularea actelor administrativ-fiscale menționate. Cu privire la această din urmă cerere la termenul de judecată din 05 octombrie 2011 Curtea a pus în vedere reclamantei să achite o taxă de timbru de 10 RON și timbru judiciar de 0,3 RON aferente cererii de suspendare și să consemneze o cauțiune de 10% din suma contestată, obligație pe care reclamanta nu și-a îndeplinit-o. Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 616 din 26 octombrie 2011 a admis excepția nelegalei timbrări a cererii de suspendare și a dispus anularea acestei cereri ca netimbrată.

Totodată,a respins ca neîntemeiate cererile reclamantei privind anularea deciziei din 6 mai 2011 emisă de Direcția Generală de Soluționare a Contestațiilor, a deciziei de impunere din 14 februarie 2011 și a raportului de inspecție fiscală emisă de Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului Cluj. Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut următoarele: Referitor la excepția de netimbrare a cererii de suspendare s-a reținut că are prioritate și, că anterior îndeplinirii de către reclamantă a obligației de consemnare a cauțiunii, potrivit art. 215 din O.G. nr. 92/2003, aceasta trebuia să-și îndeplinească obligația de timbrare.

În ceea ce privește fondul cauzei, s-a apreciat că cererile reclamantei privind anularea actelor administrative menționate în acțiune sunt neîntemeiate, întrucât prin contestația formulată, reclamanta nu a invocat nici un argument în combaterea sumei de 2.732.803 RON, în mod corect instanța apreciind că se impune respingerea acesteia ca neîntemeiată. Sub acest aspect, reține instanța de fond, susținerile reclamantei din cererea introductivă sunt contradictorii, pe de o parte invocând faptul că organul de soluționare nu a dat dovadă de rol activ, iar pe de altă parte, arătând că nici nu era necesară o astfel de solicitare, deoarece contestația îndeplinea toate cerințele art. 206 C. proc. fisc.

Împotriva acestei sentințe, considerată netemeinică și nelegală a declarat recurs reclamanta SC R. SRL. Examinând cu prioritate, în conformitate cu dispozițiile art. 137 alin. (1) C. proc. civ., excepția netimbrării recursului, invocată în cauză, Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată, drept pentru care va anula recursul ca netimbrat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare. Înalta Curte constată că deși recurenta-reclamantă a fost citată cu mențiunea de a depune taxa judiciară de timbru în valoare de 19,5 RON, conform dovezii anexate la fila AA a dosarului, aceasta nu și-a îndeplinit această obligație legală. Or, în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (1), coroborate cu cele ale art. 3 din Legea nr. 146/1997, precum și cu cele ale art. 3 din O.G.

nr. 32/1995, cererea pentru exercitarea recursului se timbrează prin achitarea taxei judiciare de timbru și prin depunerea timbrului judiciar. Aceste taxe se depun la dosarul cauzei în momentul înregistrării cererii sau până la primul termen de judecată, astfel cum prevăd dispozițiile art. 20 alin. (1) din Legea nr. 146/1997. În aceste sens sunt și dispozițiile art. 302 1 alin. (2) C. proc. civ., potrivit cărora: „La cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru, conform legii”. De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxa judiciară de timbru și timbrul judiciar „neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii”.

Astfel fiind, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 302 1 alin. (2) C. proc. civ. și ale art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997, va dispune anularea recursului ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Anulează recursul declarat de SC R. SRL Sintereag județul Bistrița-Năsăud împotriva sentinței civile nr. 616 din 26 octombrie 2011 a Curții de Apel Cluj, secția a II-a civilă de contencios administrativ și fiscal, ca netimbrat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 6 decembrie 2012.