ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 120/2010
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 120/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului de
față,
Din examinarea
lucrărilor din dosar, a constatat următoarele:
Prin sentința nr.
98 din 1 iunie 2009 a Curții de Apel Iași a fost respinsă acțiunea reclamanților P.V., C.L., C.L., C.V., G.E., M.I.,
M.F., P.M., P.M., P.C., S.R., S.D., Ș.G., Ț.G. și V.D. în contradictoriu
cu pârâta Curtea de Conturi a României și chematul în garanție M.F.P. prin D.G.F.P.
Vaslui.
Pentru a pronunța
această hotărâre, instanța investită cu soluționarea cauzei a reținut că reclamanții
sunt funcționari publici- controlori financiari, în cadrul Curții de Conturi a
României și sunt salarizați conform dispozițiilor O.U.G. nr. 160/2000, iar creșterile
salariale solicitate, respectiv calcularea indemnizațiilor la valoarea de
referință sectorială, nu poate fi acordată decât în condițiile O.U.G. nr. 27/2007
care prevăd în anexa II o valoare de referință sectorială de 282 lei pentru
anul 2007, iar nu de 331 lei așa cum susțin reclamanții.
Instanța a precizat
că atât timp cât printr-un act normativ special au fost prevăzute expres
creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2007 la Curtea de Conturi a României, precum și valoarea de referință sectorială raportat la care se
calculează indemnizațiile, reclamanții nu se pot prevala de alte valori
stabilite prin hotărâri judecătorești anterioare.
Împotriva acestei
hotărâri au declarat recurs reclamanții
P.V., C.L., C.L., C.V., G.E., M.I., M.F., P.M.,
P.M., P.C., S.R., S.D., Ș.G., Ț.G. și V.D., criticând sentința pronunțată
ca netemeinică și nelegală.
Prin motivele de
recurs formulate, recurenții au criticat soluția instanței de fond, arătând că
au calitatea de angajați cu contract de muncă pe durată nedeterminată în cadrul
Camerei de Conturi Vaslui, fiind încadrați pe funcția de controlori financiari (în
prezent auditori publici externi), aflându-se în raporturi de muncă cu pârâta
Curtea de Conturi a României.
Recurenții au arătat
că până la data de 31 decembrie 2006 pârâta a calculat indemnizațiile la
valoarea de referință sectorială de 332 lei, așa cum a stabilit Tribunalul
Vaslui prin sentința nr. 794/2007, iar în mod greșit pârâta de la 1 ianuarie 2007
a revenit la valoarea de referință sectorială anterioară sentinței, respectiv
282 lei.
Înalta Curte de
Casație și Justiție sesizată cu soluționarea recursului formulat în temeiul
dispozițiilor art. 299 coroborate cu art. 4 C. proc. civ., din oficiu a
constatat că în cauză este incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct.
3 C. proc. civ. și va admite recursul, urmând să trimită cauza spre competentă
soluționare la Tribunalul Vaslui, secția conflicte de muncă și asigurări
sociale, pentru considerentele ce urmează.
Înalta Curte a
constatat că sentința a fost pronunțată cu încălcarea competenței altei
instanțe, întrucât natura raporturilor juridice născute între părți nu este de
drept administrativ, ci de dreptul muncii, reclamanții având calitatea de
angajați cu contract de muncă și nu au calitatea de funcționari publici.
Relevantă în cauză,
pentru determinarea instanței competente, este natura juridică a raporturilor
născute între părți care, după cum s-a arătat, nu este de drept administrativ,
întrucât reclamanții sunt persoane încadrate pe bază de contract individual de
muncă în posturi de natură contractuală, care nu au fost stabilite și avizate
ca funcții publice în sensul dispozițiilor art. 107, art. 111 alin. (2)
raportate la dispozițiile art. 2 din Legea nr. 188/1999, republicată.
Pentru aceste
considerente, văzând că hotărârea instanței de fond este dată cu încălcarea
dispozițiilor referitoare la competență, în temeiul art. 312 C. proc. civ.,
Înalta Curte va admite recursul, va casa hotărârea atacată și va trimite cauza
spre competentă soluționare la Tribunalul Vaslui, secția conflicte de muncă și
asigurări sociale.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite
recursul formulat de
P.V., C.L., C.L., C.V., G.E., M.I., M.F., P.M., P.M., P.C., S.R., S.D., Ș.G., Ț.G.
și V.D. împotriva sentinței nr. 98 din 1 iunie 2009 a Curții de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal.
Casează sentința
atacată și trimite cauza spre competentă soluționare la Tribunalul Vaslui, secția conflicte de muncă și asigurări sociale.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 15 ianuarie 2010.