ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5353/2013

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin acțiunea înregistrată la 8 ianuarie

2009, reclamantul P.D., fost viceprimar al municipiului Pașcani, a solicitat

anularea procesului-verbal de inspecție fiscală din 30 octombrie 2008 și a

deciziei din 19 decembrie 2008 întocmite de pârâta Direcția Generală a

Finanțelor Publice a Județului Iași.

În motivarea

acțiunii, reclamantul a arătat că, prin actele administrative contestate,

pârâta a dispus în mod nelegal obligarea sa la recuperarea pretinsului

prejudiciu rezultat din acordarea de sporuri salariale pentru personalul

încadrat la Primăria municipiului Pașcani.

Reclamantul a

învederat că, sumele acordate cu titlu de sporuri au fost încasate în baza

dispozițiilor legale emise de către primar și a căror legalitate nu poate fi

apreciată de organele de control.

de fond

Prin Sentința civilă

nr. 152/CA din 21 iulie 2009, Curtea de Apel Iași, secția de contencios

administrativ și fiscal, a admis acțiunea, a anulat procesul-verbal de

inspecție fiscală din 30 octombrie 2008 și decizia din 19 decembrie 2008,

exonerând reclamantul de la plata sumelor stabilite de organele de control

fiscal.

Această sentință a

fost casată prin Decizia nr. 922 din 18 februarie 2010 a Înaltei Curți de

Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, ca urmare a

admiterii recursului declarat de Direcția Generală a Finanțelor Publice a

Județului Iași, dispunându-se trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași

instanță.

În decizia de casare

s-a reținut că, instanța de fond trebuia să examineze actele a căror anulare

s-a solicitat, cu privire la sumele de bani contestate și considerate

prejudicii aduse Primăriei Pașcani, în raport cu dispozițiile legale incidente,

expunând temeiurile de fapt și de drept care i-au format convingerea pentru

soluția pronunțată, precum și cele pentru care au fost cele reținute în actele

atacate și implicit, apărările formulate de pârâtă.

Instanța de recurs a

constatat că în mod greșit s-a dispus exonerarea reclamantului de la plata

sumei de 91.760,02 RON, fără a se avea în vedere că, această sumă reprezintă

totalul impus a fi recuperat de la personalul angajat în structurile Primăriei

Pașcani, conform tabelului anexat la pct. 2 al procesului-verbal de inspecție

contestat și în care reclamantul figurează cu suma de 4.340,99 RON, ceea ce

denotă o eroare a instanței de fond și sub aspectul stabilirii corecte a

obiectului cererii de chemare în judecată.

În fond după casare,

Curtea de Apel Iași, secția de contencios administrativ și fiscal, a pronunțat

Sentința nr. 43 din 6 februarie 2012, prin care a respins acțiunea ca

neîntemeiată.

Hotărând astfel,

instanța de fond a constatat că, actele administrative atacate sunt legale și

temeinice, întrucât alesului local nu i se pot acorda alte drepturi decât

indemnizația corespunzătoare funcției deținute și al cărui cuantum este

stabilit prin lege, indiferent care ar fi fost activitățile pe care primarul

municipiului Pașcani i le-a încredințat sau modul în care acesta a înțeles să

le recompenseze.

Pentru activitatea

desfășurată în limita sferei de responsabilitate care-i revenea, decurgând din

calitatea de viceprimar al municipiului Pașcani, reclamantul nu era în drept să

primească alte stimulente, indiferent sub ce formă, de natura sau de persoana

emitentului actului prin care acestea au fost stabilite, avându-se în vedere

că, atât Legea nr. 215/2001, cât și Legea nr. 393/2004 prevăd că, pentru

exercitarea unei funcții de demnitate publică, aleșii locali, deci în mod implicit

și viceprimarul, are dreptul doar la o indemnizație lunară, al cărui cuantum

este fixat prin lege.

Cum sporurile pe care

primarul municipiului Pașcani le-a stabilit, în beneficiul persoanelor ce-i

erau subordonate, nu-și află suport în niciunul din actele normative care

reglementează statutul și salarizarea aleșilor locali, judecătorul fondului a

apreciat că în mod justificat pârâta a reținut că plățile în cauză nu au o bază

legală, pentru că actele primarului nu pot adăuga la lege.

Împotriva acestei

sentințe, a declarat recurs reclamantul P.D., solicitând modificarea hotărârii

atacate, în sensul admiterii acțiunii și anulării procesului-verbal de

inspecție fiscală din 30 octombrie 2008 și a deciziei din 19 decembrie 2008 întocmite

de Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului Iași.

În primul motiv de

recurs, s-a susținut că instanța de fond nu a avut în vedere că, sumele de

bani, cu titlu de sporuri, încasate de către recurentul-reclamant au fost

acordate în baza dispozițiilor nr. 16/2008 și nr. 7028/2008 ale Primarului

municipiului Pașcani, care se bucură de prezumția de legalitate, nefiind

atacate pe calea contenciosului administrativ de către Prefectul Județului

Iași, în exercitarea atribuțiilor prevăzute de art. 123 alin. (5) din

Constituție, art. 1 alin. (3) și art. 24 lit. j) din Legea nr. 340/2004.

Prin cel de-al doilea

motiv de recurs, s-a arătat că, instanța de fond nu a analizat probele

administrate în cauză, inclusiv raportul de expertiză, din care rezultă că

sporurile au fost acordate pentru munca efectiv prestată prin atribuțiile

exercitate în baza fișei de post emisă de Primăria Pașcani în vederea derulării

proiectelor „Creșterea eficienței energetice a clădirii Casa de Cultură M.S.”

și „Centrul de dezvoltare economică Pașcani”.

Din acest

considerent, s-a susținut că sumele încasate nu pot reprezenta un prejudiciu,

fiind acordate în baza dispozițiilor emise de primar în conformitate cu

dispozițiile art. 63 alin. (5) lit. e), art. 68 alin. (1) din Legea nr.

215/2001 și art. 8 din O.U.G. nr. 1/2006 privind unele măsuri pentru întărirea

capacității administrative pentru integrarea în Uniunea Europeană, conform

cărora, personalul beneficiază de drepturile salariale prevăzute de Legea nr.

490/2004 .

II. Considerentele

Înaltei Curți asupra recursului

Examinând actele și

lucrările dosarului, în raport și cu dispozițiile art. 304 și art. 304

1

C. proc. civ., Înalta Curte va respinge prezentul recurs ca nefondat, pentru

următoarele considerente:

de drept relevante

Prin procesul-verbal

de inspecție fiscală din 30 octombrie 2008, menținut prin decizia din 19

decembrie 2008, Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului Iași a

dispus obligarea recurentului-reclamant la restituirea sporurilor în sumă de

4.340 RON încasate în baza Dispozițiilor nr. 16 din 18 ianuarie 2008 și nr.

7082 din 26 februarie 2008 emise de Primarul municipiului Pașcani pentru

numirea persoanelor Unităților de Implementare pentru proiectele „Creșterea

eficienței energetice a clădirii Casa de Cultură M.S.” și „Centrul de

Dezvoltare Economică Pașcani”.

Legalitatea celor

două acte întocmite de intimata-pârâtă în exercitarea atribuțiilor prevăzute de

O.G. nr. 119/1999 a fost corect constatată de prima instanță, întrucât

sporurile salariale încasate de către recurentul-reclamant, în calitate de

viceprimar și deci de demnitar, au fost acordate cu încălcarea prevederilor

art. 19 - 20 din Legea nr. 154/1998 și ale art. 2 din O.U.G. nr. 108/2005,

conform cărora, persoanele care ocupă funcții de demnitate publică alese și

numite, din administrația publică locală, nu pot primi nici un alt spor, în

afara indemnizațiilor prevăzute în mod expres în lege și care reprezintă unica

formă de remunerare a activității corespunzătoare acestei categorii.

Recurentul-reclamant

nu era îndreptățit să beneficieze de aceste drepturi și față de dispozițiile

Legii nr. 490/2004 și ale Legii nr. 339/2007, care prevăd că, pot beneficia de

majorarea cu 75% a salariilor de bază numai specialiștii în managementul de

proiect cu finanțare internațională.

De altfel, Legea nr.

339/2007 a definit categoria persoanelor care pot beneficia de majorarea cu 75%

a salariilor de bază prin reglementarea cuprinsă în art. 14 - 15, conform

căreia, pregătirea pentru managementul de proiect se face prin formele de

învățământ postliceal sau postuniversitar prevăzute de lege, iar certificarea

ca specialist de management de proiect se face de către instituțiile de

învățământ abilitate, competente și acreditate.

Față de cadrul legal

enunțat anterior, apare în evidență că recurentul-reclamant a beneficiat

nelegal de sporurile salariale acordate în perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2008

prin Dispozițiile nr. 16 din 18 ianuarie 2008 și nr. 7082 din 26 februarie 2008

ale Primarului municipiului Pașcani, iar neatacarea acestora în justiție de

către Prefectul Județului Iași, în cadrul controlului de legalitate, nu poate

justifica din punct de vedere juridic încasarea altor sporuri decât cele

prevăzute în mod expres de lege pentru funcția de demnitate publică de

viceprimar.

Legalitatea celor

două dispoziții a fost de altfel contestată pe calea incidentă a excepției de

nelegalitate în Dosarul nr. 7241/99/2010 și prin Sentința nr. 188 din 4

februarie 2011 a Tribunalului Iași, irevocabilă prin Decizia nr. 525 din 6

iunie 2011 a Curții de Apel Iași, s-a constatat nelegalitatea Dispoziției nr.

16 din 18 ianuarie 2008, fiind respinsă ca inadmisibilă excepția de

nelegalitate cu privire la Dispoziția nr. 7082 din 26 februarie 2008.

Pentru aceleași

considerente, se constată că recurentul-reclamant nu avea dreptul să

beneficieze de sporul pentru complexitatea muncii de 25% și sporul de 20%,

reprezentând indemnizații acordate membrilor comisiei de concurs.

Susținerea din recurs

privind încasarea sporurilor pentru munca efectiv prestată va fi respinsă ca

nefondată, întrucât o asemenea situație de fapt nu a fost dovedită și nici nu

poate justifica eludarea dispozițiilor legale care, în cazul funcției publice

de demnitate publică deținută de recurentul-reclamant în administrația publică

locală în perioada supusă controlului, interzic în mod expres încasarea altor

sporuri decât cele prevăzute de lege.

Independent de

aceasta, se reține că, prestațiile efectuate de către recurentul-reclamant în

cadrul unității de implementare a proiectelor „Creșterea eficienței energetice

a clădirii Casa de cultură M.S.” și „Centrul de dezvoltare economică Pașcani”

se circumscriu sferei atribuțiilor de viceprimar, nefiind nici o dispoziție a

primarului sau o hotărâre a consiliului local care să le califice ca prestații

care depășesc sfera de responsabilități a celui în cauză.

În consecință,

judecătorul fondului a constatat judicios că, activitatea

recurentului-reclamant s-a desfășurat în cadrul atribuțiilor sale de

viceprimar, ceea ce dovedește că nu era îndreptățit să beneficieze de alte

drepturi salariale, de natura sporurilor acordate în mod nelegal prin

Dispozițiile nr. 16 din 18 ianuarie 2008 și nr. 7082 din 26 februarie 2008.

Pentru considerentele

care au fost expuse, constatându-se că nu există motive de casare sau de

modificare a hotărârii pronunțate de instanța de fond, Înalta Curte va respinge

prezentul recurs ca nefondat.

de recurs și temeiul juridic al acesteia

În baza dispozițiilor

art. 20 din Legea nr. 554/2004 și art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta

Curte va respinge recursul declarat în cauză ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul

declarat de P.D. împotriva Sentinței nr. 43 din 6 februarie 2012 a Curții de Apel

Iași, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 22 mai 2013.

Procesat de GGC - AS