ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5353/2013

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Procedura în fața primei instanțe Prin acțiunea înregistrată la 8 ianuarie 2009, reclamantul P.D., fost viceprimar al municipiului Pașcani, a solicitat anularea procesului-verbal de inspecție fiscală din 30 octombrie 2008 și a deciziei din 19 decembrie 2008 întocmite de pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului Iași. În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că, prin actele administrative contestate, pârâta a dispus în mod nelegal obligarea sa la recuperarea pretinsului prejudiciu rezultat din acordarea de sporuri salariale pentru personalul încadrat la Primăria municipiului Pașcani.

Reclamantul a învederat că, sumele acordate cu titlu de sporuri au fost încasate în baza dispozițiilor legale emise de către primar și a căror legalitate nu poate fi apreciată de organele de control. 2. Soluția instanței de fond Prin Sentința civilă nr. 152/CA din 21 iulie 2009, Curtea de Apel Iași, secția de contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea, a anulat procesul-verbal de inspecție fiscală din 30 octombrie 2008 și decizia din 19 decembrie 2008, exonerând reclamantul de la plata sumelor stabilite de organele de control fiscal. Această sentință a fost casată prin Decizia nr. 922 din 18 februarie 2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, ca urmare a admiterii recursului declarat de Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului Iași, dispunându-se trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.

În decizia de casare s-a reținut că, instanța de fond trebuia să examineze actele a căror anulare s-a solicitat, cu privire la sumele de bani contestate și considerate prejudicii aduse Primăriei Pașcani, în raport cu dispozițiile legale incidente, expunând temeiurile de fapt și de drept care i-au format convingerea pentru soluția pronunțată, precum și cele pentru care au fost cele reținute în actele atacate și implicit, apărările formulate de pârâtă. Instanța de recurs a constatat că în mod greșit s-a dispus exonerarea reclamantului de la plata sumei de 91.760,02 RON, fără a se avea în vedere că, această sumă reprezintă totalul impus a fi recuperat de la personalul angajat în structurile Primăriei Pașcani, conform tabelului anexat la pct. 2 al procesului-verbal de inspecție contestat și în care reclamantul figurează cu suma de 4.340,99 RON, ceea ce denotă o eroare a instanței de fond și sub aspectul stabilirii corecte a obiectului cererii de chemare în judecată.

În fond după casare, Curtea de Apel Iași, secția de contencios administrativ și fiscal, a pronunțat Sentința nr. 43 din 6 februarie 2012, prin care a respins acțiunea ca neîntemeiată. Hotărând astfel, instanța de fond a constatat că, actele administrative atacate sunt legale și temeinice, întrucât alesului local nu i se pot acorda alte drepturi decât indemnizația corespunzătoare funcției deținute și al cărui cuantum este stabilit prin lege, indiferent care ar fi fost activitățile pe care primarul municipiului Pașcani i le-a încredințat sau modul în care acesta a înțeles să le recompenseze.

Pentru activitatea desfășurată în limita sferei de responsabilitate care-i revenea, decurgând din calitatea de viceprimar al municipiului Pașcani, reclamantul nu era în drept să primească alte stimulente, indiferent sub ce formă, de natura sau de persoana emitentului actului prin care acestea au fost stabilite, avându-se în vedere că, atât Legea nr. 215/2001, cât și Legea nr. 393/2004 prevăd că, pentru exercitarea unei funcții de demnitate publică, aleșii locali, deci în mod implicit și viceprimarul, are dreptul doar la o indemnizație lunară, al cărui cuantum este fixat prin lege. Cum sporurile pe care primarul municipiului Pașcani le-a stabilit, în beneficiul persoanelor ce-i erau subordonate, nu-și află suport în niciunul din actele normative care reglementează statutul și salarizarea aleșilor locali, judecătorul fondului a apreciat că în mod justificat pârâta a reținut că plățile în cauză nu au o bază legală, pentru că actele primarului nu pot adăuga la lege.

3. Calea de atac exercitată Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs reclamantul P.D., solicitând modificarea hotărârii atacate, în sensul admiterii acțiunii și anulării procesului-verbal de inspecție fiscală din 30 octombrie 2008 și a deciziei din 19 decembrie 2008 întocmite de Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului Iași. În primul motiv de recurs, s-a susținut că instanța de fond nu a avut în vedere că, sumele de bani, cu titlu de sporuri, încasate de către recurentul-reclamant au fost acordate în baza dispozițiilor nr. 16/2008 și nr. 7028/2008 ale Primarului municipiului Pașcani, care se bucură de prezumția de legalitate, nefiind atacate pe calea contenciosului administrativ de către Prefectul Județului Iași, în exercitarea atribuțiilor prevăzute de art. 123 alin. (5) din Constituție, art. 1 alin. (3) și art. 24 lit. j) din Legea nr. 340/2004.

Prin cel de-al doilea motiv de recurs, s-a arătat că, instanța de fond nu a analizat probele administrate în cauză, inclusiv raportul de expertiză, din care rezultă că sporurile au fost acordate pentru munca efectiv prestată prin atribuțiile exercitate în baza fișei de post emisă de Primăria Pașcani în vederea derulării proiectelor „Creșterea eficienței energetice a clădirii Casa de Cultură M.S.” și „Centrul de dezvoltare economică Pașcani”. Din acest considerent, s-a susținut că sumele încasate nu pot reprezenta un prejudiciu, fiind acordate în baza dispozițiilor emise de primar în conformitate cu dispozițiile art. 63 alin. (5) lit. e), art. 68 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 și art. 8 din O.U.G.

nr. 1/2006 privind unele măsuri pentru întărirea capacității administrative pentru integrarea în Uniunea Europeană, conform cărora, personalul beneficiază de drepturile salariale prevăzute de Legea nr. 490/2004 . II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului Examinând actele și lucrările dosarului, în raport și cu dispozițiile art. 304 și art. 304 1 C. proc.

civ., Înalta Curte va respinge prezentul recurs ca nefondat, pentru următoarele considerente: 1. Aspecte de fapt și de drept relevante Prin procesul-verbal de inspecție fiscală din 30 octombrie 2008, menținut prin decizia din 19 decembrie 2008, Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului Iași a dispus obligarea recurentului-reclamant la restituirea sporurilor în sumă de 4.340 RON încasate în baza Dispozițiilor nr. 16 din 18 ianuarie 2008 și nr. 7082 din 26 februarie 2008 emise de Primarul municipiului Pașcani pentru numirea persoanelor Unităților de Implementare pentru proiectele „Creșterea eficienței energetice a clădirii Casa de Cultură M.S.” și „Centrul de Dezvoltare Economică Pașcani”.

Legalitatea celor două acte întocmite de intimata-pârâtă în exercitarea atribuțiilor prevăzute de O.G. nr. 119/1999 a fost corect constatată de prima instanță, întrucât sporurile salariale încasate de către recurentul-reclamant, în calitate de viceprimar și deci de demnitar, au fost acordate cu încălcarea prevederilor art. 19 - 20 din Legea nr. 154/1998 și ale art. 2 din O.U.G. nr. 108/2005, conform cărora, persoanele care ocupă funcții de demnitate publică alese și numite, din administrația publică locală, nu pot primi nici un alt spor, în afara indemnizațiilor prevăzute în mod expres în lege și care reprezintă unica formă de remunerare a activității corespunzătoare acestei categorii.

Recurentul-reclamant nu era îndreptățit să beneficieze de aceste drepturi și față de dispozițiile Legii nr. 490/2004 și ale Legii nr. 339/2007, care prevăd că, pot beneficia de majorarea cu 75% a salariilor de bază numai specialiștii în managementul de proiect cu finanțare internațională. De altfel, Legea nr. 339/2007 a definit categoria persoanelor care pot beneficia de majorarea cu 75% a salariilor de bază prin reglementarea cuprinsă în art. 14 - 15, conform căreia, pregătirea pentru managementul de proiect se face prin formele de învățământ postliceal sau postuniversitar prevăzute de lege, iar certificarea ca specialist de management de proiect se face de către instituțiile de învățământ abilitate, competente și acreditate.

Față de cadrul legal enunțat anterior, apare în evidență că recurentul-reclamant a beneficiat nelegal de sporurile salariale acordate în perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2008 prin Dispozițiile nr. 16 din 18 ianuarie 2008 și nr. 7082 din 26 februarie 2008 ale Primarului municipiului Pașcani, iar neatacarea acestora în justiție de către Prefectul Județului Iași, în cadrul controlului de legalitate, nu poate justifica din punct de vedere juridic încasarea altor sporuri decât cele prevăzute în mod expres de lege pentru funcția de demnitate publică de viceprimar.

Legalitatea celor două dispoziții a fost de altfel contestată pe calea incidentă a excepției de nelegalitate în Dosarul nr. 7241/99/2010 și prin Sentința nr. 188 din 4 februarie 2011 a Tribunalului Iași, irevocabilă prin Decizia nr. 525 din 6 iunie 2011 a Curții de Apel Iași, s-a constatat nelegalitatea Dispoziției nr. 16 din 18 ianuarie 2008, fiind respinsă ca inadmisibilă excepția de nelegalitate cu privire la Dispoziția nr. 7082 din 26 februarie 2008. Pentru aceleași considerente, se constată că recurentul-reclamant nu avea dreptul să beneficieze de sporul pentru complexitatea muncii de 25% și sporul de 20%, reprezentând indemnizații acordate membrilor comisiei de concurs.

Susținerea din recurs privind încasarea sporurilor pentru munca efectiv prestată va fi respinsă ca nefondată, întrucât o asemenea situație de fapt nu a fost dovedită și nici nu poate justifica eludarea dispozițiilor legale care, în cazul funcției publice de demnitate publică deținută de recurentul-reclamant în administrația publică locală în perioada supusă controlului, interzic în mod expres încasarea altor sporuri decât cele prevăzute de lege. Independent de aceasta, se reține că, prestațiile efectuate de către recurentul-reclamant în cadrul unității de implementare a proiectelor „Creșterea eficienței energetice a clădirii Casa de cultură M.S.” și „Centrul de dezvoltare economică Pașcani” se circumscriu sferei atribuțiilor de viceprimar, nefiind nici o dispoziție a primarului sau o hotărâre a consiliului local care să le califice ca prestații care depășesc sfera de responsabilități a celui în cauză.

În consecință, judecătorul fondului a constatat judicios că, activitatea recurentului-reclamant s-a desfășurat în cadrul atribuțiilor sale de viceprimar, ceea ce dovedește că nu era îndreptățit să beneficieze de alte drepturi salariale, de natura sporurilor acordate în mod nelegal prin Dispozițiile nr. 16 din 18 ianuarie 2008 și nr. 7082 din 26 februarie 2008. Pentru considerentele care au fost expuse, constatându-se că nu există motive de casare sau de modificare a hotărârii pronunțate de instanța de fond, Înalta Curte va respinge prezentul recurs ca nefondat. 2. Soluția instanței de recurs și temeiul juridic al acesteia În baza dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 și art. 312 alin. (1) C. proc.

civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat în cauză ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de P.D. împotriva Sentinței nr. 43 din 6 februarie 2012 a Curții de Apel Iași, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 mai 2013. Procesat de GGC - AS